Referat Podisul Sucevei

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Podisul Sucevei si de asemenea puteti face Download Referat Podisul Sucevei

Citeste fragmente din Referat Podisul Sucevei

Podisul Sucevei Podisul Sucevei ocupa partea de Nord-Vest a Podisului Moldovei, fiind cea mai inalta subdiviziune a acestuia, avand o altitudine de 500-600 m (max 688 m). Cele mai mari inaltimi se gasesc in dealu Mare-Harlau (593 m) si Dealul Ciungi, Dl. Botosanilor, Pod. Dragomirnei, P. Falticenilor. Partea cea mai joasa este data de Depresiunea Radauti, alte zone joase fiind cul. Siretului, valea Sucevei. Structura geologica este data de roci tari (gresii) in amestec cu argile si nisipuri. Climatul este umed si racoros, ceea ce explica intinderea mare a padurilor de fag. Este o regiune importanta pentru cresterea animalelor, cultura cartofului si a plantelor tehnice. In Podisul Sucevei avem influente baltice, temperaturi medii anuale de 6 - 8 gr.C, precipitatii bogate de 600-800 mm/an iar iernile sunt prelungite. Incercand un paralelism fitoclimatic, stiind fiind ca vegetatia resimte sensibil influentele climatice existente, se pot evidentia in Podisul Sucevei, climatul de dealuri inalte (cu caracteristicile prezentate mai sus), climat care favorizeaza dezvoltarea etajului fagului si al padurilor de amestec, fag si stejar (cu gorun, stejar pedunculat, stejar pufos, etc.). Aici se afla rezervatiile de la Fromoasa si Bosanci. Centre importante sunt Suceava (114.000 loc), Radauti (peste 25.000 loc), Falticeni (intre 25.000 – 50.000 loc), etc. Podisul Sucevei, Campia Moldovei si Podisul Barladului se datoreaza faptului ca partea nordica a Podisului Moldovei a avut o evolutie mai indelungata sub actiunea agentilor externi, fata de partea sudica, precum si particularitatilor biopedoclimatice. Cultura plantelor este ramura importanta in agricultura Podisului Moldovei: sfecla de zahar solicita un climat mai rece si umed. Sfecla de zahar se cultiva mai ales in Podisul Sucevei si in Culuarul Siretului; inul pentru fuior prefera zone mai inalte, racoroase si umede. Se cultiva mai ales in Podisul Sucevei, alaturi de canepa; cultura cartofului: cartoful gaseste conditii prielnice de dezvoltare (clima mai racoroasa si umeda) in Podisul Sucevei si Culoarul Siretului; pomicultura - pomii fructiferi formeaza bazine pomicole importante in sudul Podisului Sucevei, Imprejurimile Harlaului, in N Podisului Barladului; culturi furajere: Oraşul Suceava dispune de un aeroport, cel de la Salcea şi de aceea s-au dezvoltat si transporturile aeriene. Formele de relief din Podisul Sucevei sunt: Dealuri inalte:     - Ciungi - 688 m     - Dragomirnei - 522 m     - Ibanesti     - Bour     - Dealul Mare - 587 m     - Cozancea - 265 m Inseuari:     - Saua Bucecii     - Saua Ruginoasa Depresiuni:     - Radauti Culoare de vale:     - Culoarul Siretului     - Culoarul Moldovei Apele curgatoare din Podisul Sucevei sunt:     - Siret     - Suceava     - Sucevita     - Moldova ă a Podişului Sucevei şi care face parte din Podişul Moldovei. Acesta este srtăbătut de la NV la SE de râul Suceava care-şi are izvoarele din Obcinele Bucovinene. Oraşul Suceava s-a dezvoltat în perioada feudală ca o cetate şi ca vechi târg aflat la o rascruce de drumuri comerciale , cele care legau Europa de Nord cu cea de Sud şi care legau Europa apuseana de cea de Răsărit. Suceava a fost capitala Moldovei pentru o lungă perioadă de ani dar a cunoscut cea mai infloritoare dezvoltare în vremea lui Ştefan cel Mare. Oraşul Suceava a avut două importante puncte fortificate: Cetatea Şcheia cu o scurtă existenţă fiind construită de Petru I Muşat şi dărâmatâ apoi în timpul lui Alexandru cel Bun, şi Cetatea de Scaun care a fost ridicată de Petru I Muşat şi apoi reîntărită în timpul lui Ştefan cel Mare. La 1 iulie 1999 conform anuarului statistic din anul 2000- ultimul publicat până în prezent- populaţia oraşului Suceava era de 118 183 de locuitori ceea ce reprezenta 16,52% din populaţia totală a judeţului Suceava deci deţine aproape jumătate din populaţia urbană a judeţului nostru. La primul recensământ săvârşit în ţara noastra în anul 1912 populaţia oraşului Suceava însuma doar 11229 locuitori , ca apoi aceasta sa creasca treptat , ajungând la 17028 locuitori în 1930 apoi a scăyut brusc astfel încât la recensământul din anul 1948 sa fie de doar 10123 locuitori . În anul 1956 populaţia oraşului s-a ridicat la 20949 locuitori , în anul 1966 la 37697 locuitori , în 1977 la 62715 locuitori iar la ultimul recensământ din anul 1992 aceasta a fost de 114462 locuitori ceea ce reprezenta 16,3% din populaţia intregului nostru judeţ. Pentru că are o populaţie de peste 100.000 locuitori poate fi considerat un oraş mare al României . ? Á * 5 Q X Y X ਀&䘋 摧捙Á ̤̀☊଀݆愀̤摧捙Á ̤̀☊଀୆愀̤摧捙Á ̤̀☊଀ॆ愀̤摧捙Á 摧ᨣñ᠀ diferite fabrici de utilaje şi aparate specializate pe diferite ramuri ale economiei cum ar fi industria alimentaţiei: Centru de prelucrare a laptelui, carne conserve şi băuturi alcoolice cum ar fi Fabrica de bere. Suceava este şi un mare centru cultural din Moldova deoarece are institute de invăţământ de toate gradele , de la grădiniţe până la universiate (Universiatea Ştefan cel Mare). Suceava mai are multe instituţii de cultură precum muzee : Muzeul de istorie al Bucovinei dar se remarcă mai ales prin numărul mare al mănastirilor şi bisericilor. Mănastirea Sfântul Ioan adăposteşte moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava ce au fost aduse de către Alexandru cel Bun de la Cetatea Albă. Biserica Mirăuţi este foarte veche ( prima sa forma fiind dată inainte de anul 1402) , unde este inmormântat Petru I Muşat. Alte biserici din oraş ar fi : Biserica Sf. Nicolae , Biserica Sf. Dumitru, Biserica Trei Ierarhi , Biserica Sf. Ioan Gură de Aur şi multe altele. Acum este în construcţie catedrala creştin-ortodoxă din Suceava. Suceava este de asemenea un oraş administrativ intrucât este reşedinţă de judeţ. (al judeţului Suceava care are o suprafaţă de 8553Km 2). Orasul Suceava mai adăposteşte Teatrul Ciprian Porumbescu , Casa de Cultura unde se ţin spectacole dar are şi numeroase parcuri şi un stadion cu care se poate mândri. În anul 1869 s-a construit Gara Burdujeni ca apoi şapte ani mai târziu să se construiască Gara Iţcani la o mica distanţă de prima. Aceasta se datora faptului că una aparţinea de regat iar cea de-a doua aparţinea Imperiului Austro-Ungar. Oraşul Suceava este tramversat în prezent de magistrala feroviară Bucureşti-Suceava care se continuă apoi pâna iese de pe teritoriul ţării noastre. Oraşul Suceava dispune de un aeroport , cel de la Salcea şi de aceea s-au dezvoltat puţin transporturile aeriene. Suceava dispune de trei surse de apă : cea de la Mitocul Dragomirnei , de la Berchişeşti şi cea de la Mihoveni. Cea mai mare parte a oraşului este alimentat de la Berchişesti unde se alimentează direct din Răul Moldova iar care în timpul verii este mai rece şi de aceea are o calitate superioara celorlalte. În momentul de faţă Municipiul Suceava este intr-o continuă dezvoltare , ce tinde sa devină treptat un mare oraş comercial . Oraşul Suceava este vizitat de foarte mulţi turişti care sunt impresionaţi de trecutul glorios al cetăţii Sucevei. 쥁@