Referat Diagnosticarea Activitatii Economico-financiare

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Diagnosticarea Activitatii Economico-financiare si de asemenea puteti face Download Referat Diagnosticarea activitatii economico-financiare

Citeste fragmente din Referat Diagnosticarea Activitatii Economico-financiare

LUCRARE DE DIPLOMA Cu tema: “Diagnosticarea activitatii economico-financiare a Sucursalei ARPECHIM in vederea cresterii competitivitatii” Cuprins Cap.1. Importanta economica a aplicarii metodei diagnosticarii in contextul tranzitiei la economia de piata. Conceptul de diagnosticare si tipologia diagnosticarii. Pag. 03 Metodologia elaborarii unui studiu de analiza diagnostic. Pag. 06 Identificarea punctelor ”slabe” si a cauzelor care le-au generat. Pag. 06 Identificarea punctelor “forte” si a cauzelor care le-au generat. Pag. 07 Oportunitati si dificultati ale mediului ambiant. Pag. 07 Elaborarea recomandarilor. Pag. 09 Cap.2. Prezentarea generala a Sucursalei ARPECHIM Pitesti 2.1. Caracterizarea Sucursalei din punct de vedere organizatoric Pag. 11 2.2. Piata de aprovizionare: principalii furnizori. Pag. 15 2.3. Potentialul tehnico-economic. Pag. 15 2.4. Analiza in dinamica a principalior indicatori economico-financiari pe intervalul 1998-2001. Pag. 16 Cap.3. Metodologia diagnosticarii activitatii economice a Sucursalei ARPECHIM in vederea cresterii competitivitatii. 3.1. Identificarea simptomelor semnificative. Pag. 22 3.2. Identificarea punctelor “forte” si a punctelor “slabe” ale activitatii intreprinderii. Pag. 65 3.2.1. Identificarea punctelor “forte” ale activitatii intreprinderii. Pag. 65 3.2.2. Identificarea punctelor “slabe” ale activitatii intreprinderii. Pag. 71 3.3. Evidentierea oportunitatilor si pericolelor mediului ambiant. Pag. 74 Cap.4. Elaborarea recomandarilor in vederea cresterii competitivitatii firmei. Pag. 81 -Anexe. Pag. 87 -Bibliografie. Pag. 95 Capitolul I Importanta economica a aplicarii Metodei Diagnosticarii in contextul tranzitiei la economia de piata. 1.1Conceptul de diagnosticare si tipologia diagnosticarii. Una din expresiile cele mai pregnante ale scientizarii managementului o constituie utilizarea de o maniera sistemica a metodei diagnosticarii. Incorporarea metodei diagnosticarii in arsenalul folosit cotidian de catre conducatori, constituie un argument de prim ordin al trecerii de la faza empirica a managementului, la faza stiintifica, de neanlocuit in conditiile trecerii la o economie, bazata pe concurenta si rentabilitate. Cuvantul “diagnostic” este de origine greaca si inseamna “apt de a discerne”. Preluat din medicina umana in management, diagnosticul sugereaza necesitatea consultarii periodice a organizatiei pentru a-I identifica starea de sanatate, vigoarea si capacitatea de a se adapta unor schimbari previzibile ale mediului. Spre deosebire insa de diagnosticul medical, diagnosticul managerial nu se limiteaza doar la cercetarea simptomelor manifestate de pacient si a cauzelor care le genereaza, ci, prescrie si tratamentul adecvat. Premizele diagnosticului sunt urmatoarele: orice organizatie este un organism economico-social viu care parcurge toate etapele existentei: nasterea, cresterea, maturitatea si moartea; in oricare din etapele parcurse, organizatia se poate confrunta cu disfunctionalitati cauzate de factori interni si/sau externi; pentru cresterea longevitatii si bunastarii organizatiei este necesara supravegherea starii de sanatate si prevenirea aparitiei unor anomalii functionale. Diagnosticarea poate fi definita ca o cercetare complexa a aspectelor economice, tehnice, sociologice, juridice si manageriale ce caracterizeaza activitatea unei organizatii prin care se identifica punctele forte si slabe, cauzele care le-au generat si se formuleaza recomandari de eliminare sau diminuare a aspectelor negative si /sau de valorificare a celor pozitive. Tipologia diagnosticului Analiza diagnostic a managementului firmei, poate fi clasificata in mai multe categorii sau tipuri, in functie de anumite criterii; adaptata nevoilor exprimate de ocupatie, stadiilor de existenta, obiectivelor urmarite, s.a.m.d. Principalele criterii de clasificare sunt : I Dupa sfera de cuprindere a cercetarii, diagnosticul poate fi : 1.Diagnostic general – in care obiectivul investigatiei il reprezinta organizatia in ansamblul ei. De regula, acest tip de diagnostic, solicita o echipa complexa, cheltuieli ridicate si un timp mai indelungatde analiza (dar nu mai mare de o luna).Oportunitatea acestui tip de diagnostic apare atunci cand organizatia se confrunta cu modificari majore ale structurii concurentilor pe piata, cu situatii de exceptie (fuziuni, sciziuni), etc. 2.Diagnostic partial – presupune investigarea unei activitati sau a unei functiuni, fie ca urmare a disfunctionalitatilor repetate cu care se confrunta, fie datorita necesitatii de a valorifica anumite oportunitati. 3.Diagnosticul specializat – are ca obiect al investigarii un aspect al activitatii de ansamblu a organizatiei ( calitatea, productivitatea, costurile, climatul de munca, etc ). Necesitatea acestui tip de diagnostic deriva fie din neajunsurile semnalate, in interiorul sau in afara organizatiei, fie din interesul de a transforma aspectul respectiv intr-un atribut al competitivitatii. II. Din punct de vedere al obiectivelor urmarite, se remarca urmatoarele tipuri: 1.Diagnostic de sanatate sau de rezultate – are ca obiectiv identificarea puterii globale interne a firmei, avind in vedere rezultatele obtinute in anii anteriori. 2.Diagnostic de vitalitate sau de perspectiva – urmareste evaluarea capacitatii firmei de a face fata unei situatii viitoare, total deosebite, generata de patrunderea pe noi piete, fuziuni, modificari majore ale mediului ambiant (economice, tehnologice, etc). 3.Diagnosticul de climat sau de ambianta – se apreciaza climatul de munca, starea relatiilor inter-umane din cadrul organizatiei, relatiile cu clientii si alte organizatii din mediu, imaginea firmei pe piata. III. Dupa structura echipei de diagnosticare, tipurile cele mai frecvente sunt: 1.Diagnosticul intern – realizat de o echipa alcatuita in intregime din specialistii organizatiei. Desi are o serie de avantaje (cunoasterea aprofundata a problemelor, costuri reduse, timp scurt de elaborare ), acest diagnostic este, de regula, mai putin obiectiv. 2.Diagnosticul extern – numit si diagnostic propriu-zis, este realizat de consultanti externi organizatiei. Costurile mai ridicate in comparatie cu diagnosticul intern si perioada mai mare de desfasurare sunt compensate de obiectivitatea radiografiei si de valoarea solutiilor care poarta girul competentei si experientei. 3.Diagnosticul mixt – este sustinut de o echipa alcatuita din specialisti interni si externi organizatiei. Acest tip de diagnostic incearca sa elimine dezavantajele tipurilor precedente, maximizand avantajele. Analiza diagnostic poate fi delimitata in functie de derularea in timp si conexiunile cu alte analize diagnostic, in diagnosticare directa si “in cascada”. Analiza diagnostic este efectuata independent, fara o relatie nemijlocita cu precedentele sau urmatoarele diagnosticari si se deruleaza intr-o singura etapa. Analiza diagnostic “in cascada” este alcatuita, de fapt, din mai multe diagnostice partiale ce deriva unul din altul in functie de conexiunile cauzale identificate. Acest tip de diagnostic tinde sa fie utilizat din ce in ce mai frecvent in firmele contemporane, datorita cresterii complexitatii activitatii lor si a intensificarii dependentei eficientei de luarea in considerare a relatiilor cauza-efect. Fig. 1 Diagnosticul general si corelatia cauza-efect 1.2.Metodologia elaborarii unui studiu de analiza-diagnostic Folosirea metodei diagnosticarii, ca a oricarei metode de management de complexitate medie sau ridicata, implica, de regula, o etapa preliminara, pregatitoare. In cadrul acesteia se definitiveaza premisele necesare trecerii la utilizarea eficace a diagnosticarii. Dintre acestea amintim: -stabilirea obiectivelor concrete urmarite; -desemnarea componentilor echipei de investigare, inclusiv a responsabilului acesteia; -fixarea tipului de diagnostic ce va fi realizat, a perioadei de desfasurare si finalizare a utilizarii metodei; -elaborarea planului de munca ce cuprinde sarcini si termene precise pentru fiecare membru al echipei de diagnosticare. Asupra metodologiei de diagnosticare exista mai multe abordari in literatura de specialitate, in esenta, ea structurandu-se in cinci etape: a)Documentarea prealabila asupra domeniului conducerii supus diagnosticarii, ce are ca scop cunoasterea principalelor elemente care il caracterizeaza. In cadrul acestei etape se culeg date referitoare la obiectivele proprii domeniului respectiv, resursele umane, materiale si financiare de care dispune, etc. b) Identificarea simptomelor semnificative si anume: stabilirea deficientelor si a cauzelor care le genereaza; relevarea punctelor forte si a cauzelor care le determina. Prin simptome semnificative desemnam acele situatii care reprezinta diferente importante fata de prevederile planului, de norme, de situatiile similare din alte societati comerciale si care se considera ca ofera indicii importante asupra continutului si eficacitatii domenilui diagnosticat. Rezultatele acestei etape se inscriu intr-un tabel sintetizator, prezentat in continuare: Tabelul nr. 1.1 Nr.crt. Simptome pozitive Simptome negative Observatii 0. 1 2 3 1.2.1. Identificarea punctelor “slabe” si a cauzelor care le genereaza Aceasta etapa are la baza ipoteza potrivit careia simptomul negativ nu este altceva decit manifestarea exterioara a unei cauze mai profunde. Punctele negative pot fi determinate de o serie de cauze interne dar si externe organizatiei. Pentru identificarea cauzelor finale care genereaza punctele forte si slabe este recomandabila efectuarea unei analize de tip cauza-efect, ceea ce reprezinta, in esenta, metoda diagnosticarii. Rezultatele analizei deficientelor se inscriu intr-un tabel cu urmatoarea structura: Tabelul nr. 1.2. Nr. crt. Deficiente Termenul de comparatie Cauze principale Efecte Observatii 0 1 2 3 4 5 1.2.2. Evidentierea punctelor “forte” si a cauzelor care le-au generat Stabilirea atat a punctelor “forte” cat si a cauzelor care le-au generat sunt asemanatoare cu etapa precedenta, singura diferenta este ca, de aceasta data, elementele sunt pozitive. In tabelul urmator se prezinta modul in care se sintetizeaza rezultateleacestei etape: Tabelul nr. 1.3. Nr. crt. Puncte forte Termenul de comparatie Cauze principale Efecte Observatii 0 1 2 3 4 5 1.2.3.Oportunitati si dificultati ale mediului ambiant Pentru realizarea unui studiu global al mediului ambiant este, pe de o parte, dificil si complex, iar pe de alta parte risca sa fie insuficient de selectiv in reflectarea influentelor asupra intreprinderii. Intreprinderea este un sistem deschis spre mediul general cu care intretine doua categorii de relatii: de piata (cu clientii, furnizorii, firmele concurente, consumatorii finali ) si in afara pietei (cu puterea publica, organizatii financiare, grupuri sociale ). Pentru a intelege presiunile pe care le suporta intreprinderea, este indicata disocierea diferitelor tipuri de medii in care aceasta evolueaza: natural, economic, comercial, tehnologic, socio-cultural, politic, administrativ, ecologic,etc. Schema mediului global se prezinta astfel: Tedinte Generale Alte Societati Sistemul de forte ale mediului global, este redat in schema urmatoare: Forte Forte Economice Tehnologice Forte Forte Motor Socio- Cultu- rale Forte Forte Politico- Demografice Administrative Elaborarea potentialului propriu se face pe baza intregului sistem de informatii interne. Pentru aprecierea fortelor concurentilor si sectorului de activitate se apeleaza la informatii externe; anuare statistice, conturile de profit si pierdere si bilanturile firmelor concurente. In aceasta viziune, diagnosticul are ca scop sa aprecieze gradul de compatibilitate intre capacitatile si resursele firmei, oportunitatile si pericolele ce provin din mediu, sistemul de valori si aspiratii al celor ce o conduc. Orice intreprindere ce actioneaza in mediul concurential trebuie sa-l cunoasca pentru a-si evalua pozitia si perspectivele, competentele sale distinctive in sistemul productiei si investitiei. 1.2.4.Elaborarea Recomandarilor Aceasta etapa a diagnosticului se concretizeaza in propunerile echipei de diagnosticare prin care se urmareste: eliminarea cauzelor generatoare de puncte slabe si implicit, a simptomelor negative; amplificarea cauzelor generatoare de puncte forte si, respectiv, a simptomelor pozitive; valorificarea oportunitatilor, diminuarea pericolelor, cresterea puterii globale interne, cresterea capacitatii de raspuns a firmei la provocarile mediului. Recomandarile trebuie insotite de evaluarea eforturilor necesare aplicarii lor ca si efectele economice si functionale preconizate. Pentru a cuprinde toate elementele necesare valorificarii recomandarilor, acestea se centralizeaza ca in tabelul urmator: Tabelul nr. 1.4. Nr. crt. Recomandare Cauza avuta in vedere Resursele suplimentare necesare Efecte principale Observatii 0 1 2 3 4 5 La analiza cauzelor avute in vedere, trebuie avut in vedere faptul sa nu se emita nici o cauza prezentata in tabelele 2 si 3, concomitent, sa fie incluse in aceleasi formulare pentru a preantampina confuzii, neantelegeri,etc. Resursele suplimentare necesare (coloana 3) se completeaza doar atunci cand operationalizarea recomandarii din prima coloana este conditionata de alocarea unor fonduri speciale, de achizitionarea de noi utilaje sau tehnologii, angajarea de personal. Ca orice metoda si diagnosticul presupune o serie de avantaje si de limite. Avantajele cele mai pregnante ale metodei sunt urmatoarele: asigura suportul informational complex si actualizat necesar elaborarii si aplicarii strategiilor microeconomice; semnaleaza si previne aparitia unor disfunctionalitati interne ale organizatiei; orienteaza firma asupra valorificarii unor oportunitati ale mediului extern; ofera solutii pentru diminuarea unor pericole ale mediului ambiant. Limitele metodei sunt legate de: eforturile de timp si bani pe care le solicita aplicarea, mai ales, in cadrul diagnosticului extern si mixt; unele blocaje de comunicare generate de exterogenitatea echipei in special in cazul echipelor mixte de diagnosticare. Din cele prezentate, se desprinde faptul ca analiza-diagnostic, ca instrument de investigare globala, permite interpretarea sistemica a aspectelor economice si punerea in valoare a importantelor rezerve organizationale si de perfectionare a conducerii, formuland totodata masuri coordonate de inlaturare a deficientelor si extindere a actiunilor reusite. Capitolul II Prezentarea Generala a Sucursalei “Arpechim” Pitesti 2.1. Caracterizarea Sucursalei din punct de vedere organizatoric Actuala Sucursala “Arpechim” Pitesti este constituita incepand cu anul 1966 cand au fost puse bazele primei uzine pe platforma petrochimica Pitesti, uzina de negru de fum care in anul 1969 a fuzionat cu combinatul petrochimic, care in anul 1970 a fuzionat cu rafinaria Pitesti sub denumirea de Combinatul Petrochimic Pitesti. Functionand sub aceasta denumire pana in anul 1991 cand s-a infiintat S.C. “Arpechim” S.A. pe baza Legii nr. 15/1990, functionand sub aceasta forma pana la 01.11.1997 cand a fuzionat cu S.N.P.”Petrom” S.A. Bucuresti (a carei structura este prezentata in figura nr. 2). S.N.P. “Petrom” S.A. numara printre cele mai cunoscute companii de prelucrare a titeiului si de petrochimie din tara si din strainatate. De la inceputurile sale ca producator de negru de fum in 1966 Combinatul s-a dezvoltat treptat intr-un modern complex de prelucrare a titeiului integrat cu un sector de petrochimie. Figura nr. 2. Pentru realizarea productiei sale de baza, unitatile tehnologice sunt structurate in domenii principale de activitate: prelucrarea adanca a titeiului pentru obtinerea de carburanti, lubrefianti si materii prime destinate chimizarii (fluxul tehnologic este prezentat in anexa nr. 1); petrochimia care valorifica produsele din rafinaria proprie si din alte surse in scopul obtinerii unor produse petrochimice, cu o larga utilizare in principalele ramuri de productie ale unei economii moderne cum sunt: acrilonitril; stiren; negru de fum; glicoli si alte produse.(fluxul tehnologic este prezentat in anexa nr.2) Sucursala “Arpechim” este o unitate omogena care isi concentreaza eforturile asupra prelucrarii titeiului si a chimizarii unor fractiuni petroliere, formulandu-si misiuni in dezvoltarea celor mai moderne produse petrochimice; destinate pietelor interne si externe. In prezent, Sucursala, este principalul furnizor de produse petrochimice pentru piata interna; are multe legaturi de afaceri cu firme din strainatate, unde exporta produse, importand in acelasi timp titei, materiale, echipamente si catalizatori specifici activitatii sale. Caracterizarea fortei de munca Sucursala “Arpechim” dispune de un personal de operare de inalta calificare, cu experienta traditionala in prelucrarea titeiului si in petrochimie, personal care de 15 ani acorda asistenta tehnica in strainatate. Structura personalului: 1998: 7647 muncitori 1999: 6742 muncitori 2000: 6335 muncitori 2001: 6132 muncitori Se remarca o scadere a personalului de la an la an, astfel ca de la 7647 muncitori cati existau in 1998; a ajuns ca in anul 2001 sa fie 6132 muncitori, cu 1515 muncitori mai putin. Cu toate acestea, salariatii Sucursalei “Arpechim” sunt integrati intr-un sistem organizatoric care permite operarea instalatiilor, echipamentelor, marKeting, activitate financiar-contabila, management, protectia mediului, centrul de calcul si alte sectoare, dand o importanta deosebita calitatii muncii in toate domeniile, cum ar fi: cresterea performantelor tehnice si economice ale proceselor tehnologice, drept criteriu principal fiind calitatea produselor si eficienta lor; conservarea resurselor de materii prime si secundare; protejarea mediului inconjurator prin promovarea unor modernizari tehnologice corespunzatoare;relizarea unor produse la nivelul celor obtinute in tarile Comunitatii Europene, Sucursala “Arpechim” Pitesti avand implementat si recunoscut Certificatul de Calitate ISO 9002 in toate domeniile de activitate, conform TŰV din Germania, din anul 1994; protejarea resurselor umane prin motivatie, pregatirea, formarea si dezvoltarea acestora; asigurarea de servicii de calitate ridicata si prompte tuturor clientilor interni si externi. In forma sa administrativa actuala, organizarea Sucursalei “Arpechim” Pitesti este rezultatul dezvoltarii si evolutiei Platformei Petrochimice Pitesti. Tehnologia de fabricatie Produsele Sucursalei “Arpechim” sunt obtinute in instalatii moderne ce au la baza procese de inalta tehnologie. In cadrul Sucursalei “Arpechim” intalnim, in Rafinarie, urmatoarele instalstii: 1)Instalatiile de distilare atmosferica si in vid. Aici din prelucrarea titeiului se obtin: “Fractia C3-C5”, ulei mediu, ulei usor, etc. 2)Instalatiile complexului de reformare catalitica: a)Instalatia de reformare catalitica si aromatizare, unde rezulta hidrocarburi gazoase; b)Instalatia extractie-separare aromate, unde se separa hidrocarburile aromate: benzen, toluen. 3)Instalatia de hidrofinare a petrolului si motorinei. Avand ca materie prima petrolul si motorina, produsul obtinut este fractionat separandu-se gazele cu hidrogen sulfurat; petrolul hidrofinat si motorina hidrofinata (fara sulf); care aduse in conditii normale de calitate sunt trimise la parcul de rezervoare. 4)Complexul de cracare catalitica. Aici distilatul de vid prin procesul de cracare catalitica se transforma in: propan, benzina, motorina. 5)Instalatia de hidrocracare. Din materia prima obtinuta din instalatiile de dezasfaltare cu propan se extrage uleiul hidrocracat, care se aditiveaza cu aditivi si se obtin diverse sortimente de ulei pentru motoare si compresoare. 6)Instalatia de hidrofinare ulei: Uleiul deparafinat este hidrofinat pe catalizator specific pentru indepartarea compusilor cu sulf, obtinandu-se uleiul finit de baza. 7)Instalatia de reducere vascozitate: Materia prima o reprezinta rezidul de vid. Reducerea de vascozitate prin decompresare termica urmata de fractionare duce la obtinerea gazelor cu hidrogen sulfurat, benzina si reziduri grele. In petrochimie, principalele fluxuri tehnologice se bazeaza pe materii prime din Rafinarie (benzina nafta, propan-normal, butan) obtinute in procesul de reformare catalitica. Principalele instalatii in care se supun aceste semifabricate sunt instalatiile de piroliza I si II. Principalele produse obtinute in petrochimie, in speta in instalatia de piroliza II sunt: Etilena – se utilizeaza ca semifabricat pentru fabricarea alcoolului etilic, oxidului de etilena si a glicolilor. Hidrocarburile aromatice – obtinute din concentratul aromatic din piroliza, benzen, ca diluant la fabricarea de vopseluri toluen-xilen, iar benzenul la fabricarea acetonei. Fractiile de benzina usoara sau grea – din cele doua pirolize se folosesc pentru obtinerea benzinei auto. Uleiul de piroliza – utilizat in obtinerea negrului de fum, precum si drept combustibil pentru focare industriale. Polietilena inalta sau joasa presiune – se obtine in stare de granule, colorate sau natur. Acestea sunt livrate consumatorilor din ramura de prelucrare mase plastice, de unde se obtin cele mai variate bunuri de consum: -ambalaje diverse pentru productie de masa (saci, butoaie, pungi); -folie pentru agricultura, constructii si utilizari diverse; -acoperire cabluri. Toate sectiile, atelierele si modul lor de grupare, sunt prezentate in “Organigrama Sucursalei Arpechim Pitesti”, dupa cum urmeaza(Schema nr.1) 2.2. Piata de aprovizionare: principalii furnizori Exceptand 25% din necesarul de materii prime pentru instalatia Piroliza II care sunt asigurate din rafinaria proprie, diferenta de 75% se asigura de Sucursala “Arpechim” de la celelalte rafinarii din tara (in special Astra, Darmanesti, Petromidia, Rafo Onesti) cu nafta propan si normal butan. Titeiul, principala materie prima, este asigurat din import. Celelalte materii prime: metanol, amoniac, clor, soda, lesie si o serie de catalizatori si chimicale, creozot pentru negru de fum se asigura din tara. Probleme deosebite in aprovizionarea cu materii prime de baza (amoniac, metanol, clor, soda si materii prime pentru piroliza) se intampla in anotimpul friguros din cauza limitarilor in consumul de gaze naturale la producatorii acestor materii prime. Din import se aduc in exclusivitate catalizatori mai performanti decat cei fabricati in Romania, chimicale si reactivi de sinteza fina de mic tonaj cu utilizare limitata. De regula, asa cum rezulta din activitatea desfasurata in ultimii ani, balanta export-import a fost pozitiva. 2.3.Potentialul tehnico-economic -Gradul de utilizare a capacitatii de productie existente. In aceasta perioada capacitatile de productie nu au fost integral acoperite, in primul rand datorita lipsei de materie prima-titei, care a generat principala strangulare in productia de etilena la instalatiile de piroliza, care la randul lor sunt principalul furnizor de materii prime pentru petrochimie. In ceea ce priveste gradul de acoperire al capacitatilor de productie, aceasta se leaga si de dezechilibrul creat dupa 1990 in raportul dintre cerere si oferta ca urmare a declinului economic general. -Patrimoniul net al Sucursalei “Arpechim” se calculeaza dupa relatia: Active Totale-Total Datorii In perioada analizata, acesta se prezinta in felul urmator: Anul 1998 = 3130034129 – 2520860264 = 609172845 lei Anul 1999 = 6052654750 – 3967485790 = 2085168960 lei Anul 2000 = 9378852359 – 6134708473 = 3244143886 lei Anul 2001 = 8102488478 – 4612905254 = 3489583224 lei Datele prezentate sunt luate din “Bilantul Contabil” si din “Contul de Profit siPierdere”, prezentate in Anexa nr 3 si Anexa nr 4. 2.4.Analiza in dinamica a principalilor indicatori economico-financiari pe intervalul 1998-2001 Aceasta analiza a indicatorilor economico-financiari pe intervalul 1998-2001 este prezentata in urmatorul tabel: Tabelul nr. 2.1 Nr. crt. Indicatori Indicii % I1999/1998 I2000/1999 I2001/2000 I2001/1998 1. Productia vanduta (mii buc.) 175,11 176,14 102,52 316,231 2 Cifra de afaceri 174,99 176,12 102,51 315,91 3 Venit. Din exploat. 157,51 183,4 103,96 300,3 4 Venituri totale 159,39 181,68 101,69 294,48 5 Cheltuieli totale 152,78 193,86 125,88 372,85 6 Chelt. De exploat. 152,30 192,5 130,43 382,42 7 Stocuri 136,43 220,93 133,36 401,98 8 Active circulante 156,63 165,28 85,63 221,69 9 Disponibilitati banesti 209,52 147,00 80,67 248,47 10 Active totale 193,37 154,95 86,39 258,86 11 Capital propriu 402,03 159,5 108,76 697,41 12 Datorii curente 159,94 157,27 76,27 192,70 13 Datorii totale 157,39 154,62 75,19 182,98 Datele pentru calcularea acestui tabel, au fost luate din Anexa nr 3 – “Situatia patrimoniala pe baza bilantului contabil” si Anexa nr. 4 – “Contul de Profit si Pierdere”. Formula dupa care s-au calculat datele din acest tabel este: x 100; In-1 x 100 sau ; In x 100 ; dupa fiecare an in parte. In-2 In-1 De exemplu, pentru calcularea “Productiei vandute” pentru indicele 1999 fata de 1998, avem : 5585422724 x 100 I1999/1998 = 3189640562 = 1,7511 x 100 = 175,11 % In asa fel calculam toti indicatorii; luand datele din Anexele 3 si 4 si aplicand formula. Exceptie face indicatorul “Disponibilitati banesti”; pe care nu il gasim in cele doua anexe si pe care trebuie sa il calculam dupa formula: Disponibilitati banesti = Conturi la banci in lei + Conturi la banci in devize in tara + Casa in lei + Casa in devize + Acreditive in devize + Valori de incasat + Alte valori. Pentru anul 1999 Disponibilitati banesti = 78978112 mii lei + 11139883 mii lei + 5634 mii lei + 1505 mii lei + 28207120 mii lei + 270856 mii lei + 4647 mii lei =118667757 mii lei Pentru anul 2000 Disponibilitati banesti = 15764843 mii lei + 99702983 mii lei + 11423 mii lei + 38053mii lei + 57556438 mii lei + 1356448 mii lei + 16603 mii lei = 174449791 mii lei Pentru anul 2001 Disponibilitati banesti = 26270952 mii lei + 63272194 mii lei + 61316 mii lei + 7051 mii lei + 48687050 mii lei + 2386028 mii lei + 47261 mii lei = 140731852 mii lei Dupa ce am calculat acest indicator, aplicam formula la fel ca la ceilalti indicatori. De exemplu pentru anul 1999 in raport cu anul 1998 avem: I1999/1998 = (118667757 mii lei/56637687 mii lei) x 100 = 209,52 % In continuare sunt prezentati pe grafice primii patru indicatori (acestia fiind mai importanti); pentru a se vedea mai bine evolutia lor; prin luarea unui an de baza si altul de analizat in functie de acesta. Pentru indicatorul “Productie vanduta “ avem “figura nr. 3” Figura nr. 3 Evolutia indicatorului “Productie vanduta” fata de un an de baza Se observa ca productia vanduta a crescut de la un an la altul. Astfel productia vanduta in anul 1999 a crescut cu 75,11% fata de cea din anul 1998; cea din anul 2000 a crescut cu 76,14% fata de cea din 1999; ceea ce denota ca societatea a avut o evolutie pozitiva a acestui indicator economico-financiar. Insa din 2001, productia vanduta a crescut, dar intr-o foarte mica masura, cu numai 2,5% fata de 2000. Insa fata de 1998, productia vanduta a crescut in 2001 de peste trei ori. Figura nr. 4 Evolutia “Cifrei de afaceri” fata de un an de baza Volumul de activitate reflectat cu ajutorul cifrei de afaceri atat in perioada reflectata cat si in anul precedent, se prezinta astfel: 1998 1999 % Cifra de afaceri din care: 3195234338 5591238127 ≈175 Rafinarie 1819659045 2821646310 155 Petrochimie 1369981517 2763776417 202 Vanzari marfa 5593776 5815400 104 Rezulta ca in anul 1999, volumul C.A. a crescut cu 75%, determinata in special de cresterea preturilor de livrare, atat la produsele petroliere cat si la produsele petrochimice, pe piata interna cat si pe piata externa. 1999 2000 % Cifra de afaceri din care: 5591238127 9847099251 176,1 Rafinarie 2821646310 5322426524 188,6 Petrochimie 2763776417 4459629656 161,3 Vanzari marfa 5815400 65043066 378,3 Rezulta ca in anul 2000, volumul C.A. a crescut cu 76,1% determinata in principal de cresterea preturilor de livrare, atat la produsele petroliere, cat si la produsele petrochimice pe piata interna cat si pe piata externa si cresterea volumului la alte vanzari (servicii si marfuri). Volumul de activitate a C.A. pentru perioada 2000 si 2001 este: 2000 2001 % Cifra de afaceri 9847099251 10094109063 101,52 Rezulta ca cifra de afaceri a crescut in2001 fata de 2000 de aproximativ 1,52 ori, ca urmare a cresterii preturilor la produsele petroliere si petrochimice. Fata de anul 1998, C.A. a crescut in 2001 de peste 3 ori ca urmare a cresterii preturilor de livrare la produsele petroliere si ca urmare a devalorizarii leului in raport cu dolarul si a cresterii inflatiei. Figura nr. 5 Evolutia “Veniturilor totale” in functie de un an de baza Din figura se observa ca veniturile totale din anul 1999 au crescut cu 59,3% fata de cele din 1998; cele din 2000 au crescut cu 81,6% fata de cele din 1999; iar cele din 2001 au crescut cu 1,69% fata de cele din 2000; ca urmare a cresterii: veniturilor din exploatare, a veniturilor financiare si a veniturilor exceptionale. Figura nr. 6 Evolutia “Cheltuielilor totale” in functie de un an de baza Se observa ca si cheltuielile totale au crescut in anul 1999 fata de 1998 cu 52,7%; dar intr-o mai mica masura fata de venituri; ceea ce a dus la un profit cu 363% mai mare in 1999 fata de 1998; pentru ca avem: ≈94% fata de 1999; rezultand o pierdere de 193674363 mii lei in anul 2000 datorita cresterii intr-o mai mare masura a cheltuielilor totale (11426237034 mii lei) fata de veniturile totale (11232562671 mii lei). In anul 2001, cheltuielile totale au crescut cu 25% fata de anul 2000, ca urmare a inregistrarii unor pierderi de 2960912639 lei. Valoarea adaugata a urmat in perioada considerata o evolutie ascendenta, ca urmare a cresterii cheltuielilor cu personalul, a cresterii amortizarii si a impozitelor si taxelor. Situatia acesteia pe perioada studiata este urmatoarea: 1998: 407388138 mii lei 1999: 1399438248 mii lei 2000: 1719086626 mii lei 2001: 4153000645 mii lei Fata de anul 1998, valoarea adaugata a crescut de peste 10 ori; dar ca urmare a cresterii tuturor componentilor valorii adaugate, adica a cresterii cheltuielilor cu personalul, a maririi cotei amortizarii si a impozitelor si taxelor. Cu toate acestea rezultatul exploatarii este negativ, inregistrand o pierdere de 2927689082 mii lei. Se impune luarea unor masuri pentru a redresa aceasta situatie economico-financiara negativa. Capitolul III Metodologia diagnosticarii activitatii economice a Sucursalei “Arpechim” in vederea cresterii competitivitatii. In scopul relizarii imaginii globale a sistemului de organizare si conducere al unitatii, se recomanda utilizarea unei metodologii – cadru, care sa asigure evidentierea problemelor de ansamblu si a celor specifice cu care se confrunta unitatea ca sistem social – economic complex. Tipologia analizei – diagnostic impune adaptarea metodologiei generale de abordare in functie de obiectivele urmarite si necesita stabilirea unui anumit grad dedetaliere pentru diferitele domenii analizate. In cadrul analizei – diagnostic se utilizeaza o serie de metode, dintre care unele sunt independente de tipul diagnosticului, altele sunt specifice atat tipului de diagnostic, cat si momentului analizei. Pentru diagnosticarea activitatii economico-financiare a Sucursalei “Arpechim” se va utiliza metoda de diagnostic global: SWOT(strenghts, weaknesses, opportunities and threats); adica in traducere – metoda care determina punctele forte, slabiciunile, oportunitatile si amenintarile sau pericolele. Alaturi de aceasta metoda globala se mai utilizeaza si altele, cum ar fi: modelul A.G.(Alexandru Gheorghiu); Rolland – Berger; B.C.R. etc. Aplicarea acestui model de diagnostic presupune stabilirea unor criterii economice (care evidentiaza toate aspectele esentiale ale activitatii firmei) pentru a incadra firma intr-o anumita categorie (viabila, neviabila din punct de vedere economic). In interpretarea datelor se vor folosi ca baze de comparatie rezultatele perioadelor precedente, datele de plan (evidentiate in capitolul II). Se mai utilizeaza si datele care reflecta valorile medii ale indicatorilor din sectorul din care face parte intreprinderea. Pentru stabilirea punctelor “forte” si a punctelor “slabe” este necesara identificarea simptomelor semnificative. 3.1. Identificarea simptomelor semnificative Pe baza Contului de Profit si Pierdere, vom stabili pe perioada 1998-2001, activitatile realizate de Sucursala “Arpechim” Pitesti, evidentiate dupa cum urmeaza: Tabelul 3.1- mii lei- Nr. crt. 1998 1999 2000 2001 1. Activitatea de exploatare Venituri din exploatare 3683813776 5802213042 10641073462 11062577007 Cheltuieli din exploatare 3658287633 5571712316 10725545407 13990266089 Rezultatul din exploatare +25526143 +23050072 -84471945 -2927689082 2. Activitatea financiara Venituri financiare 194565824 376727624 585498381 360426533 Cheltuieli financiare 189078945 304521926 657429060 993650091 Rezultat financiar (Profit+Pierdere) +5486879 +72205698 -71930679 -33223557 3. Activitati exceptionale Venituri exceptionale 575100 3651198 5990828 _ Cheltuieli exceptionale 10410497 17723659 43262567 _ Rezultat exceptional -9835397 -14072461 -37271739 _ 4. Total activitate Venituri 3878954700 6182591864 11232562671 11423003541 Cheltuieli 3857777075 5893957901 11426237034 14383916180 Rezultatul brut +21177625 +288633963 -193674363 -2960912689 1.ACTIVITATEA DE EXPLOATARE s-a realizat in anul 1998 cu un profit in suma de 25.526.143 mii lei. Pe activitati, uzine si sectii, acesta s-a realizat astfel: PRELUCRARE TITEI – la activitatea de prelucrare titei s-a realizat o pierdere in suma totala de 26.692.180 mii lei, determinate in principal pe seama cheltuielilor conventional constante ca urmare a nefunctionarii instalatiilor din Rafinarie la capacitate. Pe intreaga perioada a anului 1998, gradul de utilizare a capacitatii, luand in considerare capacitatea nominala de 3.500.000 tone titei pe an, a fost de 65,85%; materia prima supusa prelucrarii (titei) a fost de 2.304.598 tone/an. Corelat cu instalatia primara de prelucrare titei (DAV) si celelalte instalatii au avut un grad de utilizare redus, astfel: instalatiile HB – RC au realizat un grad de utilizare a capacitatii de 51,40%; instalatia HM2 62,90%; instalatia Cracare Catalitica 57,4%. Principala cauza a nefunctionarii instalatiilor din Rafinarie a fost opririle neplanificate – 950 ore de nefunctionare din care: lipsa de materie prima (titei) –297ore; lipsa spatiu depozitare pacura – 435 ore; lipsa spatiu depozitare benzina – 218 ore (determinate de lipsa de desfacere la aceste produse); cat si opririle planificate (revizii) – 970 ore. In aceste conditii de functionare, costurile de productie au fost depasite pe seama cheltuielilor conventional-constante cu suma de 16.189.716 mii lei. O influenta negativa in realizarea de pierdere pe Rafinarie in suma de 16.459.012 mii lei, a avut raportarea si livrarea in cadrul Sucursalelor SNP - a produselor petroliere la cost prezumat in conformitate cu Ordinul M.F. nr. 31/21.07.1998 cu aplicare incepand cu data de 07.08.1998 si nu la pret de livrare Rafinarie. La cheltuielile de prelucrare pe perioada ianuarie – decembrie 1998, fata de o cheltuiala planificata de 193.769 lei/tona titei supus; aceasta s-a realizat cu o medie de 185.239 lei/tona titei supus, relizandu-se o economie de 8.530 lei/tona, respectiv cu suma de 19.658.221 mii lei. Cheltuiala de prelucrare pe tona de titei supus variaza in functie de volumul cheltuielilor conventional constante si cantitatea de titei prelucrat intr-o luna astfel, fata de media anului 1998, cand s-a prelucrat in medie 219.485 tone titei pe luna (luna aprilie si 1/2 luna mai Rafinaria a fost oprita in revizie generala din lipsa desfacere produse petroliere). In lunile martie, iunie, iulie, august, septembrie, noiembrie si decembrie 1998 cand s-a prelucrat o medie lunara de 245.135 tone de titei, cheltuiala de prelucrare realizata in medie pe cele 7 luni este de 164.449 lei/tona de titei supus fata de 185.239 lei/tona de titei supus cat s-a realizat media anului 1998. Economii importante s-au realizat la normele de consum de energii si combustibil, pe total Rafinarie inregistrandu-se o economie in suma totala de 33.768.249 mii lei, din care la energie termica 343.028 Gcal in suma de 35.750.700 mii lei si la gaze combustibile o economie de 21.064 Tcc in suma de 7.678.223 mii lei. Realizarea economiilor mari la energia termica se datoresc recuperarii energetice puse in functiune in luna mai 1998 cu circa 6 Gcal/zi, fapt care a condus la renuntarea achizitionarii de abur de pana la 19 ata de la CET MEE cu pret mai mare decat cel recuperat. La energie electrica pe total Rafinarie s-a inregistrat o depasire de 13.049 Mwh in suma de 9.660.674 mii lei. La normele de consum de materiale auxiliare (chimicale si catalizatori) s-au inregistrat economii in suma totala de 1.263.744 mii lei; economii mai importante realizandu-se la sectia CC la catalizatorul FCC 28,4 tone in suma de 406.038 mii lei; inhibitorul Kerobit 1.816 kg in suma de 117.308 mii lei; la sectia DAV la inhibitorul anticor C2 8,5 tone in suma de 273.000 mii lei; inhibitorul incor 103P si DISEM E96 12,9 tone in suma de 355.628 mii lei. La cheltuielile cu intretinerea si reparatiile s-au inregistrat economii in suma totala de 34.690.088 mii lei, economii importante realizandu-se la sectiile: Cracare Catalitica – 8.508.809 mii lei; DAV – 3.067.604 mii lei; HM2 – 1.707.749 mii lei; HB – RC – 2.482.099 mii lei; CET Rafinarie – 4.203.650 mii lei. La Petrochimie – s-a realizat un profit economic in suma totala de 52.218.323 mii lei. Pe uzine si sectii s-a realizat astfel: Uzina Olefine: s-a realizat un profit economic in suma totala de 38.003.045 mii lei. -Sectia Piroliza I – 15.205.034 mii lei profitul economic s-a realizat pe seama: economiilor inregistrate la cheltuieli cu intretinerea si reparatiile in suma de 3.744.706 mii lei; economii la normele de consum de energie termica, electrica si combustibil in suma totala de 18.029.398 mii lei, din care la energie electrica 4.728 Mwh in suma de 1.953.411 mii lei, la energie termica 37.091 Gcal in suma de 3.865.624 mii lei si la gaze combustibile 21.029 Tcc in suma de 12.210.363 mii lei. -Sectia Piroliza II – 19.259.754 mii lei profit economic s-a realizat pe seama: economiile inregistrate la cheltuielile cu intretinerea si reparatiile in suma de 8.103.400 mii lei; economiile inregistrate la normele de consum de materii prime ( benzina nafta, etan, propan si n-butan ) respectiv 869 tone in suma totala de 989.544 mii lei; economiile la consumurile de energie termica, gaze combustibile si energie electrica in suma totala de 17.398.058 mii lei, din care: la energie termica s-a inregistrat o economie de 138.826 Gcal in suma de 14.260.006 mii lei; la energie electrica 2.245 Mwh in suma de 927.540 mii lei si gaze combustibile 3.807 Tcc in suma de 2.210.512 mii lei; depasirea costurilor de productie pe seama cheltuielilor conventional-constante cu suma de 7.231.248 mii lei, depasire determinata de functionarea instalatiei la un grad de utilizare a capacitatii de productie de 76,40%; datorita nerealizarii structurii de materie prima programata (benzina nafta 115%, propan 95,2%, n-butan 68,5%, etan 104,4%) si a lipsei de desfacere pentru consumatori de etilena , oxid de etilena si glicol; polietilena de mare densitate. -Sectia Derivati Etilici – -3.400.788 mii lei profit economic s-a realizat la instalatia de oxid de etilena si glicol pe seama: economiilor la cheltuielile cu intretinerea si reparatiile in suma de 4.903.697 mii lei; economiilor la normele de consum de oxigen de 474 mii Nmc in suma de 178.708 mii lei; depasirea normei de consum la etilena cu 37 tone in suma de 141.233 mii lei; depasirea consumurilor de energii in suma totala de 425.058 mii lei din care: la energie electrica cu 569 Mwh in suma de 234.961 mii lei si la energie termica cu 1.823 Gcal in suma de 190.097 mii lei; depasirea costurilor de productie pe seama cheltuielilor conventional-constante cu suma de 1.115.326 mii lei, ca urmare a functionarii instalatiei de oxid de etilena si glicoli la un grad de utilizare a capacitatii de 44,10% - programul de productie al instalatiei fiind stabilit in functie de cererile de oxid de etilena marfa si de MEG pentru fibre si pentru antigel si alte intrebuintari. Uzina ACN-CIAN – s-a realizat o pierdere in suma totala de 16.203.353 mii lei, astfel: -Sectia ACN – s-a realizat o pierdere in suma totala de 8.912.347 mii lei, determinata de: depasirea costurilor de productie pe seama cheltuielilor conventional-constante cu suma de 17.945.955 mii lei, ca urmare a functionarii instalatiilor de ACN la grad de folosire a capacitatii de productie 76,8%, programul de productie fiind stabilit in functie de asigurarea materiilor prime (propilena si amoniac) si de desfacerea produsului finit pe piata interna si pe piata externa; economii la cheltuielile cu intretinerea si reparatiile au influentat pozitiv costurile de productie cu suma de 869.503 mii lei; economii la normele de consum de materii prime si semifabricate in suma totala de 2.260.529 mii lei, din care: propilena 100% 488 tone in suma de 715.440 mii lei; inhibitor hidrochinona 2,5 tone in suma de 77.439 mii lei si catalizator C941 3,4 tone in suma de 1.215.637 mii lei; economii la normele de consum de energii si combustibil in suma totala de 5.903.576 mii lei, din care la energie termica 866 Gcal in suma de 90.202 mii lei, la energie electrica 1.818 Mwh in suma de 751.029 mii lei si la gaze combustibile cu 8718 tcc, in suma de 5.062.345 mii lei. -Sectia Derivati Cianici – a realizat o pierdere in suma totala de 7.291.506 mii lei din care: la cianura de sodiu 1+2 s-a realizat o pierdere in suma de 1.696.395 mii lei pe seama cheltuielilor conventional constante determinate de functionarea instalatiei la un grad de utilizare de 79,4% din lipsa de desfacere pe piata interna si pe piata externa ca urmare a scaderii cererii si a pretului extern de cotatie; instalatiile de cianura 1+2 fiind oprite in lunile ianuarie, iunie, noiembrie 1998. La instalatia de cianura de sodiu brichete s-a realizat o pierdere in suma totala de 7.291.506 mii lei, reprezentind in principal cheltuieli efectuate pentru probe tehnologice care nu au fost inregistrate pe cheltuieli de investitii si in studiul tehnico-economic nu au fost prevazute cheltuieli cu probe tehnologice; ele fiind recuperate din productia realizata, cit si a cheltuielilor efectuate pentru atingerea parametrilor tehnico-economici. -Sectia Negru de Fum – s-a realizat o pierdere in suma totala de 609.597 mii lei determinata in principal de: depasirea costurilor de productie pe seama cheltuielilor conventional constante in suma de 4.891.596 mii lei determinata de functionarea instalatiilor de negru de fum I+II+III la un grad de folosire a capacitatii de productie de 42% din lipsa de desfacere negru de fum, instalatiile I+II de granulare uscata a negrului de fum fiind oprite incepind cu luna august 1998 din lipsa de cerere de negru de HAF uscat; functionind numai etapa III, granulare umeda. depasirea normelor de consum de gaze naturale materie prima cu 283,12 mii Nmc in suma de 208.065 mii lei determinata de functionarea sub capacitate a instalatiilor de negru de fum (opriri si reporniri ale instalatiilor) Aceste depasiri la costurile de productie pe seama cheltuielilor conventional-constante au fost diminuate de: economii la cheltuielile cu intretinerea si reparatiile in suma de 2.391.455 mii lei; economii la normele de consum de energii in suma totala de 662.895 mii lei din care: la energie termica 3070 Gcal in suma de 319.976 mii lei; energie electrica 830 Mwh in suma de 342.919 mii lei; economii la normele de consum de amestec TAR 1.927 tone in suma de 1.435.714 mii lei, determinate de modificarea structurii de amestec TAR (folosirea de ulei de piroliza si rezidii cracare cu continut mai bogat de negru de fum). Uzina Polimeri – s-a realizat un profit economic in suma de 32.525.607 mii lei; -Sectia Polietilena de mica densitate – a relizat un profit economic in suma de 32.103.114 mii lei, profit determinat de: economii inregistrate la normele de consum de semifabricate (etilena) si materiale auxiliare in suma totala de 1.827.337 mii lei, din care la: etilena 225 tona in suma de 847.434 mii lei, ulei alb usor si greu 24,1 tone in suma de 218.611 mii lei si catalizatori K 75% 9,7 tone in suma de 506.643 mii lei; economii la norme de consum de energii in suma totala de 2.032.363 mii lei, din care: la energie electrica 2998 Mwh in suma de 1.238.665 mii lei si la energie termica 7616 Gcal in suma de 793.698 mii lei; economii la cheltuielile cu intretinerea si reparatiile in suma de 734.567 mii lei; Precizam ca gradul de utilizare al capacitatii nominale la polietilena de mica densitate s-a realizat in proportie de 80%. economii la costurile de productie pe seama modificarii sortimentale a productiei de polietilena in suma de 27.451.122 mii lei. -Sectia polietilena de mare densitate – a realizat un profit in suma totala de 822.511 mii lei, determinat de: - economii inregistrate la normele de consum de semifabricate (etilena) si materiale auxiliare in suma totala de 822.511 mii lei; din care la etilena 210 tone in suma de 787.694 mii lei; - economii la norme de consum de energii in suma totala de 372.208 mii lei, din care: la energie electrica 106 Mwh in suma de 43.915 mii lei si la energie termica 3150 Gcal in suma de 328.293 mii lei; economii la cheltuielile cu intretinerea si reparatiile in suma de 3.987.603 mii lei; depasirea costurilor de productie pe seama cheltuielilor conventional-constante cu suma de 2.351.775 mii lei, determinate de functionarea instalatiei la un grad de folosire a capacitatii de productie de 56,5%, programul de productie al instalatiei s-a intocmit in functie de asigurarea cu materie prima (etilena) si de posibilitatea de desfacere. La celelalte instalatii din cadrul Uzinei Polimeri s-a relizat o pierdere in suma totala de 2.408.054 mii lei, din care la: -instalatia terpolimeri C2-C3 instalatie ce a functionat intermitent din lipsa de desfacere -147.785 mii lei -stiren-polistiren, instalatia de polistiren fiind oprita din luna aprilie 1998 din lipsa de stiren, pierderea realizata s-a datorat cheltuielilor cu pregatirea instalatiei pentru conservare -1.465.175 mii lei -DMT si Instalatia 7, reprezinta cheltuieli pentru mentinerea in conservare a instalatiei - 825.384 mii lei -Dexvil + 30.290 mii lei -Instalatia de Sulfura de Sodiu a realizat un profit economic in suma 254.926 mii lei determinat in principal de economii la norma de consum de hidroxid de sodiu de 351 tone in suma de 449.198 mii lei. La cheltuielile cu intretinerea si reparatiile s-au depasit costurile de productie cu 10.629 mii lei. Nerealizarea productiei din lipsa de desfacere a influentat negativ costurile la instalatia sulfura de sodiu cu suma de 183.643 mii lei. 2.ACTIVITATEA FINANCIARA s-a realizat cu un profit in suma totala de 5.486.879 mii lei determinata in principal de: Venituri -Venituri din diferentele de curs valutar inregistrate la produsele petroliere si petrochimice livrate la export in suma totala de 69.969.817 mii lei -Venituri din diferente de curs valutar aferente creditului KTI pentru modernizare cuptoare Piroliza II transferate la activitatea de imnvestitii in suma de 26.908.061 mii lei -Venituri din dobinzi bancare pentru disponibilitatile banesti in sold la sfirsitul fiecarei luni in suma totala de 3.050.798 mii lei -Venituri din penalitati incasate pentru neplata in termen a facturilor de produse petroliere livrate la intern in suma de 955.658 mii lei -Venituri din provizioane calculate la creantele in valuta neincasate la finele anului 1997 in suma de 93.681.490 mii lei Cheltuieli -Diferente nefavorabile de curs valutar la importuri de materii prime (titei), chimicale si catalizatori, piese schimb in suma de 64.496.401 mii lei din care: -diferente de curs valutar import titei SNP in suma de 26.171.033 mii lei -diferente de curs valutar aferente restituirii creditului KTI pentru modernizare cuptoare Piroliza II 29.936.000 mii lei -Dobinzi bancare, inclusiv pentru credite externe (modernizare Piroliza II) in suma de 11.144.048 mii lei -Alte cheltuieli financiare (in special cheltuieli cu taxa de timbru) in suma de 436.519 mii lei -Cheltuieli cu provizioane constituite pentru plata obligatiilor in valuta la 31.12.1998 in suma de 113.001.997 mii lei ACTIVITATEA EXCEPTIONALA – s-a realizat cu o pierdere in suma totala de 9.835.397 mii lei din care: Amenzi si penalitati in suma de 2.785.891 mii lei Majorari de intirziere percepute de organele de control fiscal pentru neplata la termen a contravalorii accizelor, in suma 2.608.428 mii lei Majorari pentru neplata TVA –ului in suma de 150.000 mii lei Amenzi protectie mediu 19.000 mii lei Majorari pentru neplata impozitelor pe salarii, in suma de 8.006 mii lei Valoarea neamortizata a mijloacelor fixe casate si vindute in suma de 65.782 mii lei Cheltuieli cu actiunile sociale 7.558.948 mii lei din care: -cresa – gradinita 562.753 mii lei -cheltuieli cu dispensarele si stationarul 2.866.280 mii lei -cheltuieli cu cantina 1.745.488 mii lei -cheltuieli cu camin nefamilisti 484.949 mii lei -cheltuieli baza sportiva 663.791 mii lei -cheltuieli cu scolile profesionale 53.702 mii lei -cheltuieli cu cadouri pentru copii 976.040 mii lei -cheltuieli cu transportul la si de la locul de munca 548 mii lei -cheltuieli cu bilete de tratament si odihna 145.550 mii lei -cheltuieli cu ajutoare pentru boli grave 59.847 mii lei La cheltuielile sociale au fost inregistrate toate cheltuielile cu salariile si celelalte cheltuieli ce decurg din aceasta (CAS; Ajutor Somaj, Fond de Risc, Sanatate) pentru intreg personalul ce deserveste dispensarul si stationarul; activitatea sportiva; cresa-gradinita; caminele de nefamilisti. De asemenea s-a inclus in cheltuieli cu actiunile sociale si amortizarea imobilizarilor ce deservesc aceste activitati si anume: -pacura CET Rafinarie 261.324 mii lei -sectii de baza 4.052.139 mii lei din care: -PIP 2.979.137 mii lei -Stiren 473.928 mii lei -Terpolimeri C2-C3 41.011 mii lei -DMT 30.646 mii lei 4.STOCURI AFLATE LA TERTI 67.628.143 mii lei din care: produse petroliere in stoc OIL TERMINAL si Baza de transport Giurgiu pentru livrare la export in suma de 65.457.247 mii lei Pentru anul 1999 1.ACTIVITATEA DE EXPLOATARE s-a realizat cu un profit in suma de 230.500.726 mii lei. Pe activitati, uzine si sectii, acesta s-a realizat astfel: PRELUCRARE TITEI– la activitatea de prelucrare titei s-a realizat un profit in suma totala de 53.289.899 mii lei, determinate in principal pe economii inregistrate la normele de consum de energie termica si economii la cheltuielile cu intretinerea si reparatiile. Pe intreaga perioada a anului 1999, gradul de utilizare a capacitatii, luand in considerare capacitatea nominala de 3.500.000 tone titei pe an, a fost de 70,25%; materia prima supusa prelucrarii (titei) a fost de 2.458.876 tone/an. Corelat cu instalatia primara de prelucrare titei (DAV) si celelalte instalatii au avut un grad de utilizare, astfel: instalatia HM2 71,28%; instalatia Cracare Catalitica 87,21%. Cauzele nefunctionarilor si opririlor instalatiilor din rafinarie sunt: 1.Lipsa de materii prime: DAV nu a functionat 526 de ore; HM2 nu a functionat 300 ore; Hidrocracare nu a functionat 704 ore. 2.Opriri accidentale (defectiuni mecanice, amc, electrice si tehnologice): HM2 nu a functionat 66 ore; CC nu a functionat 117 ore. In aceste conditii de functionare, costurile de productie au fost depasite pe seama cheltuielilor conventional-constante cu suma de 31.685.384 mii lei. La cheltuielile de prelucrare pe perioada ianuarie – decembrie 1999, fata de o cheltuiala planificata de 262.170,4 lei/tona titei supus; aceasta s-a realizat cu o medie de 244.275,13 lei/tona titei supus, relizandu-se o economie de 17.895,27 lei/tona, respectiv cu suma de 44.002.254 mii lei. Economii importante s-au realizat la normele de consum de energie termica, pe total Rafinarie inregistrandu-se o economie de 271.172 Gcal in suma de 53.173.131 mii lei. Realizarea economiilor mari la energia termica se datoresc recuperarii energetice puse in functiune in luna mai 1998 cu circa 6 Gcal/zi, fapt care a condus la renuntarea achizitionarii de abur de pana la 19 ata de la CET MEE cu pret mai mare decat cel recuperat: astfel la sectia Cracare Catalitica s-a realizat o economie de 246.675 Gcal in suma de 48.369.592 mii lei; la sectia CET Rafinarie de 59.835 Gcal in suma de 11.732.845 mii lei. La energie electrica pe total Rafinarie s-a inregistrat o depasire de 14.146 Mwh in suma de 7.936.830 mii lei si la gaze combustibile s-a inregistrat o depasire de 12.595 tcc in suma de 7.822.160 mii lei. Depasirea consumurilor la energie electrica si gaze combustibile s-a datorat in principal functionarii instalatiilor din Rafinarie in recirculare urmare a opririlor din lipsa de materii prime sau lipsa desfacere. La normele de consum de materiale auxiliare (chimicale si catalizatori) s-au inregistrat economii in suma totala de 3.558.888 mii lei; economii mai importante realizandu-se la sectia CC la catalizatorul FCC 87,1 tone in suma de 2.499.074 mii lei; inhibitorul Kerobit 0,4 kg in suma de 59.045 mii lei; la sectia DAV la inhibitorul anticor C2 3,4 tone in suma de 200.566 mii lei; inhibitorul incor 103P si DISEM E96 11,5 tone in suma de 533.404 mii lei. La cheltuielile cu intretinerea si reparatiile s-au inregistrat economii in suma totala de 26.777.779 mii lei, economii importante realizandu-se la sectiile: Cracare Catalitica – 6.556.265 mii lei; DAV – 2.026.627 mii lei; AFPE – 15.171.650 mii lei; HB – RC – 3.113.990 mii lei; CET Rafinarie – 5.720.086 mii lei; Utilitati Rafinarie – 3.807.613 mii lei. Economii la costurile de productie ca urmare a modificarii structurii productiei a influentat pozitiv profitul economic cu suma de 9.287.645 mii lei. La Petrochimie – s-a realizat un profit economic in suma totala de 177.210.827 mii lei. Pe uzine si sectii s-a realizat astfel: Uzina Olefine: s-a realizat un profit economic in suma totala de 31.663.421 mii lei. -Sectia Piroliza I –8.573.446 mii lei profitul economic s-a realizat pe seama: economiilor inregistrate la cheltuieli cu intretinerea si reparatiile in suma de 3.744.959 mii lei; economii la normele de consum de energie electrica si combustibil in suma totala de 766.539 mii lei, din care la energie electrica de 964 Mwh in suma de 549.420 mii lei si la gaze combustibile 382Tcc in suma de 237.050 mii lei; -economii inregistrate pe seama modificarii productiei a influentat pozitiv costurile de productie cu suma de 4.511.498 mii lei; -Sectia Piroliza II – 37.175.017 mii lei profit economic s-a realizat pe seama: economiile inregistrate la cheltuielile cu intretinerea si reparatiile in suma de 6.489.306 mii lei; economiile la consumurile de energie termica de 147047 Gcal in suma de 28.833.917 mii lei; economii la costurile de productie ca urmare a modificarii structurii productiei cu o influenta pozitiva in suma totala de 73.658.664 mii lei; depasiri inregistrate la normele de consum de materii prime ( benzina nafta, etan, propan si n-butan ) respectiv 31.254 tone in suma totala de 59.242.426 mii lei; s-au datorat in principal neconformitatii materiilor prime (sulf, apa din benzina, CH4 din materia prima gazoasa) si opriri ale instalatiei pentru remedierea unor defectiuni mecanice; depasirea normelor de consum de energie electrica cu 1907 Mwh in suma de 1.047.648 mii lei si la gaze combustibile cu 753 tcc in suma de 467.704 mii lei au influentat negativ costurile de productie in suma totala de 1.515.352 mii lei; depasirea costurilor de productie pe seama cheltuielilor conventional-constante cu suma de 11.049.092 mii lei, depasire determinata de functionarea instalatiei la un grad de utilizare a capacitatii de productie de 83,37%. -Sectia Derivati Etilici – -14.085.042 mii lei pierdere economica s-a realizat la instalatia de oxid de etilena si glicol pe seama: economiilor la cheltuielile cu intretinerea si reparatiile in suma de 7.661.165 mii lei; economii la norma de consum la etilena cu 13 tone in suma de 78.650 mii lei si la norma de consum de oxigen 49.235 mii Nmc in suma de 21.649 mii lei, cu o influenta in costuri in suma totala de 100.299 mii lei; depasirea consumurilor de energii in suma totala de 1.147.315 mii lei din care: la energie electrica cu 1994 Mwh in suma de 1.095.312 mii lei si la energie termica cu 265 Gcal in suma de 151.963 mii lei determinata de functionarea instalatiei in recirculare pe perioada opririlor si repornirilor din lipsa de desfacere la oxid de etilena si glicoli; depasirea costurilor de productie pe seama cheltuielilor conventional-constante cu suma de 20.699.191 mii lei, ca urmare a functionarii instalatiei de oxid de etilena si glicoli la un grad de utilizare a capacitatii de 52,64% - programul de productie al instalatiei fiind stabilit in functie de cererile de oxid de etilena marfa si de MEG pentru fibre si pentru antigel si alte intrebuintari. Uzina ACN-CIAN – s-a realizat un profit in suma totala de 57.939.195 mii lei, astfel: -Sectia ACN – s-a realizat un profit in suma totala de 48.397.584 mii lei, determinata de: economii la costurile de productie pe seama cheltuielilor conventional-constante ca urmare a depasirii volumului de productie, a influentat pozitiv costurile de productie cu suma totala de 47.309.434 mii lei; economii la cheltuielile cu intretinerea si reparatiile au influentat pozitiv costurile de productie cu suma de 2.811.932 mii lei; economii la normele de consum de materii prime si semifabricate in suma totala de 755.288 mii lei, din care: propilena 100% 497 tone in suma de 1.275.863 mii lei; economii la normele de consum de energii si combustibil in suma totala de 3.523.883 mii lei, din care la energie termica 6949 Gcal in suma de 2.931.387 mii lei, la energie electrica 1078 Mwh in suma de 592.497 mii lei; depasirea consumului de amoniac cu 282,5 tone in suma de 509.261 mii lei si la acid sulfuric cu 443 tone in suma de 186.920 mii lei determinata de spargerea racitoarelor de efluent in ambele instalatii; depasirea consumului de gaze combustibile cu 9666 tcc a influentat negativ costurile de productie cu 6.002.953 mii lei. -Sectia Derivati Cianici – a realizat un profit in suma totala de 9.541.611 mii lei din care: la cianura de sodiu 1 s-a realizat o pierdere in suma de 1.861.024 mii lei pe seama cheltuielilor conventional constante determinate de functionarea instalatiei la un grad de utilizare de 79,4% din lipsa de desfacere pe piata interna si pe piata externa si instalatia de cianura de sodiu 2 s-a realizat un profit in suma de 14.656.084 mii lei. La instalatia de cianura de sodiu brichete s-a realizat o pierdere in suma totala de 3.056.581 mii lei, reprezentind in principal cheltuieli conventional constante urmare a nefunctionarii instalatiei din lipsa de desfacere pe de o parte, cit si a lipsei de cianura de sodiu lesie, instalatia de cianura lesie functionind la capacitate urmare a cererii foarte mari existente la “ Aurul Baia Mare”. -Sectia Negru de Fum – s-a realizat o pierdere in suma totala de 2.120.982 mii lei determinata in principal de: depasirea costurilor de productie pe seama cheltuielilor conventional constante in suma de 984.944 mii lei determinata de functionarea instalatiilor de negru de fum la un grad de folosire a capacitatii de productie de 42% din lipsa de desfacere negru de fum, instalatiile I+II de granulare uscata a negrului de fum fiind oprite pe toata perioada anului 1999 din lipsa de cerere de negru de HAF uscat; functionind numai etapa III, granulare umeda. depasirea normelor de consum de gaze naturale materie prima cu 67,4 mii Nmc in suma de 49,517 mii lei determinata de functionarea sub capacitate a instalatiilor de negru de fum (opriri si reporniri ale instalatiilor); depasiri la normele de consum de energii si gaze combustibile in suma totala de 4.906.815 mii lei din care: energie electrica 675 Mwh in suma de 370.630 mii lei si gaze combustibile cu 7311 tcc in suma de 4.536.295 mii lei. Aceste depasiri la costurile de productie pe seama cheltuielilor conventional-constante au fost diminuate de: economii la cheltuielile cu intretinerea si reparatiile in suma de 3.598.321 mii lei; economii la normele de consum de amestec TAR 188 tone in suma de 185.973 mii lei, determinate de modificarea structurii de amestec TAR (folosirea de ulei de piroliza si rezidii cracare cu continut mai bogat de negru de fum). Uzina Polimeri – s-a realizat un profit economic in suma de 39.622.470 mii lei; -Sectia Polietilena de mica densitate – a relizat un profit economic in suma de 41.617.546 mii lei, profit determinat de: economii inregistrate la normele de consum de materiale auxiliare in suma totala de 559.653 mii lei, din care la: ulei alb usor si greu 17,7 tone in suma de 279.778 mii lei si catalizatori K 75% 4,7 tone in suma de 281.531 mii lei; economii la norme de consum de energii in suma totala de 2.967.999 mii lei, din care: la energie electrica 452 Mwh in suma de 248.424 mii lei si la energie termica 13.869 Gcal in suma de 2.719.576 mii lei; economii la cheltuielile cu intretinerea si reparatiile in suma de 4.498.071 mii lei; Precizam ca gradul de utilizare al capacitatii nominale la polietilena de mica densitate s-a realizat in proportie de 82,9%. -Sectia polietilena de mare densitat