Referat Neamt

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Neamt si de asemenea puteti face Download Referat Neamt

Citeste fragmente din Referat Neamt

Neamt Informatii generale -asezare : in partea de nord-est a României, (partea central-vesticã a Moldovei), pe valea largã a Bistritei si pe valea Moldovei, pânã la confluenta cu Siretul, strãjuit de Ceahlãu; -vecini : la nord-vest-Suceava; la est-Iasi, Vaslui; la sud-Bacãu;la vest-Harghita; -suprafatã : 5 836 km² (respectiv 2,5% din teritoriul tãrii); -populatie : 584.000 locuitori; -orase: PIATRA NEAMT-resedintã de judet (cu 128.00 locuitori, unul dintre cele mai frumoase orase ale Moldovei, pe terasele din stânga Bistritei, la confluenta a douã râuri : Cuejdi si Bistrita, la 345 m altitudine, inconjurat de culmile impadurite ale mãgurilor Cernegura, Cozla(de 850m), Pietricica(de 532m), Cârloman(de 617m), la rãscruce de drumuri turistice). Se bucurã de toate avantajele unei naturi unice, o climã temperat continentalã, cu veri scurte, rãcoroase si placute, toamne lungi, senine si romantice, ierni blande, fara geruri mari si zãpadã din abundentã. -relieful : este variat si in mare parte accidentat, dispus in trepte de la vest la est, de la munti (ce ocupa mai mult de jumatate din suprafata judetului, in vest ), reprezentati de Stãnisoara (de 1531m), Bistrita (de 1864m), Ceahlãu (cu vf. Ocolasul Mare de 1907m )-“Olimpul Moldovei”, Tarcãu, Hãsmas, compartimentati prin vãi longitudinale), de dealurile subcarpatice (Subcarpatii Moldovei, in centru, ce inchid depresiunile subcarpatice Neamtului si Cracãu Bistrita , dar si culmile de 900m ale Dealului Plesului, alungite nord-sud ), care se pierd in valea largã, cu carcter de culoar (largit prin terase bine dezvoltate , mai ales la confluenta cu raul Moldova) a Siretului, dincolo de care apar dealurile Podisului Bârladului; -clima : are caracter cotinental, cu variatii mari in functie de treptele de relief, cu vânturi predominante din directia nord-vest si vest, iar pe valea Siretului de la nord si sud; -cursurile de apã : apartin Bistritei, ce dreneazã judetul, cu afluentii sãi : Bistricioara, Bicaz, Tarcãu, Cracãu, cursul inferior al Moldovei si unei pãrti din cursul mijlociu al Siretului la iesirea din judet. Obiective turistice MUNTI -Masivul Ceahlãu-(la 40 km vest de Piatra Neamt}, cel mai circulat masiv din Carpatii Orientali, denumit si “piatra nestemata a Moldovei”(D.Cantemir), “urias cu fruntea-n soare” (G.Cosbuc), “batranul rege al Carpatilor Moldovei” (Al.Vlahuta).Ceahlaul formeaza o entitate geografica bine individualizata si, desi are inaltimi moderate (Vf.Ocolasul Mare, de 1907 m), pe timp senin se vede de la departari enorme.Forma lui, de castel urias ruinat de vanturi, de ploi si ape, cheama irezistibil la drumetie.Este alcatuit din piramide si turnuri (Detunatele, Turnul Sihastrului), chei si cascade (Duruitoare, Statuile, Bistra Mare). Pentru fiecare stanca (interesant modelata de natura) exista cate o frumoasa legenda: Dochia (fiica regelui dac Decabal care…), Turnul lui Butu si Ana (Butu-viteaz ostean al domnitorului Alexandru cel Bun) -Muntii Bistritei; Muntii Tarcau. CHEI, DEFILEE SI CASCADE -Defileul Bistritei aurii-taiat in rocile dure ale Muntilor Bistritei, apele sale navalnice se linistesc abia in lacul de acumulare Izvorul Muntelui; -Cheile Bicazului-(la 20 km de Bicaz), unul dintre cele mai impresionante monumente ale naturii de pe cuprinsul Romaniei; -Cheile Duruitoarea-in Masivul Ceahlau, (la 1021 m altitudine), formata pe Paraul Rupturii, cu o cadere de 25 m, cesi anunta prezenta cu mult inainte de a fi vazuta, printr-un vuiet care infioara. LACURI -Lacul “Izvorul Muntelui”-Bicaz, (la 35km de Piatra Neamt), lac de acumulare format pe Bistrita, in spatele unui baraj inalt de peste 120m, un adevarat munte artificial.Cu o lungime de cca 35km, “ marea de sub Ceahlau”, constituie o atractiva zona de agrement.Se pot face plimbari cu vaporasul, se pot inchiria salupe. REZERVATII SI MONUMENTE ALE NATURII -“Codrii de arama”(la 30km de Piatra Neamt, 1km nord de Manastirea Varatec), rezervatie forestiera alcatuita din goruni seculari.Impreunã cu “Pãdurea de Argint”(mesteceni seculari) din apropiere, au fost izvor de inspiratie pentru marele poet Mihai Eminescu: “De treci codrii de aramã,/ de departe vezi albind /s-auzi mândra glãsuire / a pãdurii de argint”; -Piatra Teiului-rezervatie geologicã, (lângã Poiana Teiului, la 65 km de Piatra Neamt), urias bloc de calcar format prin eroziune; -Pãdurea Vânãtorii Neamtului-rezervatie forestierã, (la 3 km vest nord de comuna Vânatori), codru secular de stejar, cu mare valoare peisagisticã; -Pãdurea Gosmanu-rezervatie forestierã din Muntii Tarcãu, include molizi, brazi si fagi seculari, de dimensiuni impresionante; -Rezervatii geologice-Cernegura, Pietricica, Cozla. STATIUNI -Durãu – (la 60 km nord-vest de Piatra Neamt, la 6 km de lacul Izvorul Muntelui), statiune climatericã si de odihnã la poalele Masivului Ceahlãu , lângã localitatea cu acelasi nume, intr-o poianã insoritã (la 780-800 m altitudine). Climatul este subalpin blând , tonic stimulator, cu aer curat si atmosferã bogatã in ozon. Iarna zãpezile sunt abundente, in perioada decembrie-aprilie stratul de zãpadã se mentine la o grosime de 50 cm. Existã numeroase posibilitãti de practicare a sporturilor de iarnã. In statiune s-a deschis o bazã de tratament medical Ayurvedic care foloseste procedee naturiste. Exista numeroase posibilitãti de drumetii. Cãile de acces sunt : feroviare-gãrile Piatra Neamt sau Bicaz, apoi cu mijloace auto pânã in statiune, rutiere-Dn 15 de la Bacãu sau de la Târgu Mures, cu abatere la Bistricioara; -Bicaz-(la 28 km vest de Piatra Neamt), centru turistic situat intr-o pozitie pitoreasca, la poalele Masivului Ceahlãu (la 430 m altitudine). Poate fi denumir si “portul Bicaz”, prin asezarea sa pe malul lacului Izvorul Muntelui “marea Bicazului”, de aici pornind cursele de agrement pe lac ( vaporase, bãrci cu motor, salupe). Frumusetea locului sia muntelui se imbina in chipul cel mai fericit cu clima montanã creând un loc de maximã atractie turisticã. VESTIGII ISTORICE -Cetatea Neamtului-Tg. Neamt, construitã de Petru Musat (la sfarsitul sec.XIV) pe un platou de unde se putea tine sub observatie toata Valea Moldovei. Pentru acele vremuri era o fortãreatã de neinvins. Impunãtoarea cetate a intrat in cronici si legende, fiind atestatã documentar incã din 1395. Epoca lui Stefan cel Mare a fost epoca de strãlucire si glorie a cetãtii, consideratã a fi un adevarat cuib de soimi. Zidurile uriase pãstreazã ecoul trecutului dramatic : ele au suferit asedii grele din partea sultanului Mahomed al II-lea (1476), a regelui polon Ioan Sobieski (1691). In prezent, intr-o incãpere din interior a fost amenajat un mic muzeu; -Ruinele Curtii Domnesti-Piatra Neamt, ridicatã de Stefan cel Mare in 1491. Astãzi se observã urmele zidurilor si pivnitelor, Biserica, precum si Turnul lui Stefan( construit in 1499, inalt de peste 20 m). -Vestigiile Cetãtii Dacice-Bâtca Doamnei,(lângã Piatra Neamt), cu ziduri masive(cc1.3m), se aseamãnã foarte mult cu cetãtile dacice din Muntii Orãstiei. Sanctuarul, locuintele ilustreaza inalta civilizatie a dacilor. A fost identificatã cu marea asezare geto-dacã Petodava, amintitã de Ptolemeu in 106 i.Hr.; -Palatul Cnejilor-(lângã comuna Ceahlãu), la 76 km de Piatra Neamt, din sec. XVII, astazi doar ruine; -Ruinele Cetatii-Roman, intemeiata de Roman Vodã Musat,(1391-1394). EDIFICII RELIGIOASE -Mãnãstirea Neamtului-Vânãtori Neamt,(la 16km de Tg. Neamt ), unul dintre cele mai valoroase ansambluri arhitectonice românesti, cel mai important focar de culturã si artã al Moldovei medievale. Prima mentiune documentarã este din 1407. Biserica mãnãstirii este cea mai impunãtoare constructie a lui Stefan cel Mare (1497). Aici functioneazã una dintre cele mai vechi biblioteci din tarã (peste 600ani) precum si un muzeu ce ilustreazã intensa activitate culturalã desfãsuratã de-a lungul secolelor; -Mãnãstirea-in Bistrita, (la 10 km de Piatra Neamt), ctitoritã de Alexandru cel Bun (al cãrui mormânt se aflã aici) in 1402 si refãcutã de Stefan cel Mare, care construieste turnul in 1498. Clãdirea initialã nu se pãstreazã, ci doar aceea cu care a inlocuit-o Al. Lãpusneanu in 1554 (care a adus si pictori priceputi de la Venetia). Mãnãstirea a jucat un important rol cultural, aici fiind redactat primul letopiset al Tãrii Moldovei. Detine un valoros muzeu de artã feudalã; -Mãnãstirea Agapia-Vãratec (la 32 km de Piatra Neamt), ziditã intre 1642-1647 din initiativa hatmanului Gavril ( fratele domnitorului Vasile Lupu). Refacerile ulterioare au schimbat infãtisarea originalã a bisericii. A fost pictatã in 1858 de marele artist Nicolae Grigorescu când avea numai 20 ani. M. Kogãlniceanu spunea: “…tablourile de la Agapia formeazã pentru Moldova o adevãratã galerie de picturã, care va atrage intotdeauna admiratia românilor si stima strãinului cunoscãtor”; -Mãnãstirea-in Secu, ( la 75 km de Piatra Neamt), ctitoritã de marele vornic Nestor Ureche, in 1602. Impodobitã in interior cu o artã deosebitã, decoratia fatadelor poartã amprenta arhitecturii muntenesti. Muzeul mãnãstirii cuprinde broderii, pãstreazã numeroase manuscrise, tapiserii, covoare; -Biserica “Sf. Ion”-Piatra Neamt, ( 1497-1498), una dintre putinele din timpul lui Stefan cel Mare, care se pãstreazã in forma orogonalã; -Biserica Episcopiei-Roman, inceputã in 1542 de Petru Rares si terminatã in 1550 de fiul sãu, Ilias Vodã, pãstreazã fresce din sec. XVI; -Biserica “Precista”-Roman, construitã intre 1568-1569 de Ruxandra, sotia lui Al. Lãpusneanu; EDIFICII CULTURALE -Casa memorialã “ Ion Creangã”-Humulesti, (la 2 km de Tg. Neamt), casã si locuri descrise atât de mãiestrit de marele nostru povestitor (1837-1889) in nemuritoarele “Amintiri din copilãrie” : “Dragu-mi este satul nostru, in care se oglindeste cu mâhnire Cetatea Neamtului de atâtea veacuri”; -Casa memorialã “Calistrat Hogas”- Piatra Neamt, pãstreazã amintirea acestui scriitor, care a fost si un vestit excursionist, lãsându-ne pagini pline de farmec despre frumusetea peisajelor din acest colt de tarã:”Eu cred cã pãdurile au suflet…”; -Casa memorialã “Mihail Sadoveanu”-Vânatori-Neamt, lângã Mãnãstirea Neamtului, unde marele scriitor a realizat multe din povestirile sale istorice; -Muzeul memorial “Al. Vlahutã”-(1859-1919), lângã Mãnãstirea Agapia; Complexul muzeal Judetean-Piatra Neamt, detine exponate ce oferã vizitatorilor posibilitatea de a admira splendidele opere plastice precum “ Hora de la Frumusica”, “Sborul Zeitelor” si “Gânditorul de la Târpesti”. BIBLIOGRAFIE: Ghidul Turistic al României PAGE PAGE 4 쥁