Referat Hazardele Naturale Si Antropice

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Hazardele Naturale Si Antropice si de asemenea puteti face Download Referat Hazardele naturale si antropice

Citeste fragmente din Referat Hazardele Naturale Si Antropice

HAZARDELE NATURALE ŞI ANTROPICE Hazardele = sunt evenimente produse de fenomene cu putere distructivă, care afectează atât mediul natural cât şi activitatea omului Fenomenele pot fi naturale ( se produc independent de activitatea oamenilor) şi antropice (datorită activităţilor necorespunzătoare de utilizare a spaţiului geografic) HAZARDELE NATURALE Hazardele naturale endogene Seismele Sunt mişcări bruşte ale plăcilor tectonice determinate de eliberarea bruscă a unor tensiuni acumulate sub formă de forţe elastice. În România se produc anual ≈ 500 de cutremure , majoritatea de mică intensitate, afectând ≈50% din suprafaţa ţării. Principala arie seismică este regiunea seismică Vrancea din sectorul Carpaţilor de Curbură, unde seismele se produc datorită contactului dintre microplăcile Mării Negre şi Dobrogei; Transilvană; Moldavă; Moesică. Sunt seisme intermediare cu hipocentrul situat la adâncimi de 70-160 km, având magnitudini mici şi medii dar uneori şi magnitudini mari: 7,8( pe scara Richter 26.11.1802, 7,4( pe scara Richter în 10. 11. 1940, 7.2( pe scara Richter 04.03.1977 ( 1570 morţi, 11 500 răniţi, 28 de clădiri prăbuşite, cele mai afectate localităţi Bucureşti şi Zimnicea (pagube (2 miliarde dolari). Alte arii seismice: Făgărăşană, Bănăţeană(Danubiană) - 1991, Pontică, Transilvană, de NV, unde se produc seisme cu magnitudine mică (< 5( pe scara Richter), fiind seisme superficiale cu hipocentrul la adâncimi de 5-30 km. Determină alte procese: alunecări de tern, prăbuşiri, rupturi şi denivelări ale scoarţei terestre, modificarea cursurilor unor râuri, modificarea pânzei freatice Vulcanismul Se află în ţara noastră în stadiul mofetic (emanaţii de gaze), în lungul lanţului vulcanic din Carpaţii Orientali, determinând la mineralizarea izvoarelor. Hazardele naturale exogene Hazardele geomorfologice Cuprind: Prăbuşirile, surpările şi căderile de pietre Sunt deplasări de masă de rocă pe versanţii abrupţi mai ales în zonele montane. Afectează căile de comunicaţie şi aşezările omeneşti. Măsuri de protecţie: detonări controlate, utilizarea unor plase de sârmă, construirea de tunele sau copertine, evacuarea locuitorilor din zonele afectate. Alunecările de teren Sunt deplasări de masă de rocă în zonele argiloase sau marnoase , cu exces de apă şi pante ( 5(. Sunt frecvente în zonele de deal şi podiş: Subcarpaţii ( mai ale zona de la curbură), Pod. Moldovei ( mai ales partea nordică), Pod. Getic, Depresiunea colinară a Transilvaniei ( numite glimee). Provoacă dezastre mari: degradări ale terenurilor, distrugeri de construcţii, căi de comunicaţie, diguri. Cauzele sunt numeroase: defrişările, suprapăşunatul, aratul perpendicular pe curbele de nivel, ploile torenţiale sau de lungă durată asociate cu topirea rapidă a zăpezilor. În funcţie de grosimea stratului afectat de alunecare se împart: superficiale (1-3m), intermediare (3-8m), complexe ((8m). Măsuri de prevenire şi combatere: - evitarea suprapăşunării, aratul în lungul curbelor de nivel, efectuarea unor lucrări de terasare, reîmpăduriri, executarea unor canale de drenaj Curgerile de noroi şi grohotişuri Se formează în zonele cu substrat argilos în urma îmbibării depozitelor de alterare cu apă în urma precipitaţiilor, şi deplasarea acestora pe pantă. În România sunt rare ( 1999 Râul Mare- Retezat) Regiuni afectate: Subcarpaţii Curburii. Câmpia Moldovei, Câmpia Transilvaniei, Carpaţii Curburii şi Orientali) Măsuri de prevenire: reîmpăduriri Eroziunea terenurilor şi solurilor (de suprafaţă) Reprezintă desprinderea şi deplasarea particulelor fine de sol de către ape pe versanţi sau de către vânt în zonele plane (eroziune eoliană-deflaţie). Se formează: rigole., ravene, ogaşe, pământuri rele, torenţi, care scot suprafeţe mari de teren din circuitul agricol (20,6% din terenurile agricole)- Pod. Moldovei, Pod. Getic, Pod. Târnavelor, Subcarpaţi Hazardele climatice Cuprind: 1. Secetele ␃ਃȦ䘋*옍Ąतༀꪄᄁ劄布ꪄ态劄愃̤ ̤̀☊ଁ⭆ഀ߆吁ąĜᄆ겄惺겄懺̤ᄀReprezintă perioade fără precipitaţii de 10 zile vara şi 14 zile iarna, care produc uscarea plantelor şi reducerea producţiei agricole. Sunt determinate de invaziile de mase de aer uscat din N, NE, Peninsula Arabia, N Africii. Lanţul carpatic joacă rol de baraj astfel încât zonele intracarpatice sunt mai puţin afectate. Cele mai afectate regiuni sunt : Dobrogea, Bărăganul, S Pod. Moldovei. Cele mai importante secete 1946-1947-1953, 1982-1986, 2000(pierderi de 6500 mld. lei) Măsuri de combatere: irigaţiile Deşertificarea Se manifestă şi la noi fiind determinată de încălzirea globală şi efectul de seră, fenomene care reduc capacitatea de regenerare a ecosistemelor. Determină reducerea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie mai ales în SE ţării. Viscolul Este un vânt puternic şi rece asociat cu căderi de zăpadă în general, care troieneşte zăpada. Afectează transporturile, comunicaţiile. Avalanşele Sunt deplasări bruşte şi rapide a unor mari cantităţi de zăpadă pe versanţii abrupţi determinate de: căderile masive de zăpadă, schimbarea bruscă a temperaturii, zgomote. Provoacă pagube importante şi victime. Apar mai ales în Bucegi şi Făgăraş. Grindina Sunt precipitaţii solide cu diametre de 5-50mm, ce se produc mai ales vara, afectând culturile agricole. Se înregistrează mai ales în zonele de câmpie. Bruma, chiciura, poleiul Sunt forme de depunere a apei pe suprafeţe suprarăcite şi îngheţarea acesteia. Produc pagube importante în agricultură, transporturi, produc accidente. Ceaţa Reprezintă un plafon de nori joşi formaţi din picături fine de apă sau gheaţă, care reduce vizibilitatea la sub 1 km Alte fenomene meteorologice Fulgerele şi trăsnetele pot produce incendii. Îngheţul târziu şi cel timpuri afectează culturile agricole. Tornadele-1995 Covasna, 2002 Bărăgan Ploi torenţiale Catastrofe climatice globale În această categorie intră modificările climatice şi reducerea stratului de ozon Hazardele hidrologice Cuprind: Inundaţiile Produc 80% din pagubele produse de hazardele hidrologice. Sunt produse de ploile îndelungate şi abundente sau de topirea bruscă a zăpezii. Sunt periodice, cele care au loc odată cu creşterile de debit primăvara la apele mari de primăvara sau accidentale numite viituri. Sunt afectate mai ales luncile râurilor din C. de Vest, Dep. Colinară a Transilvaniei, C. Română, Pod. Moldovei, Lunca şi Delta Dunării. Cele mai mari inundaţii: 1970, 1979,1991 Măsuri de protecţie: îndiguiri, lacuri de retenţie, împăduri, amenajarea complexă a bazinelor hidrografice. Valuri de furtună Sunt valuri de 5-8 m formate la ţărmul M. Negre datorită vânturilor puternice, afectând transporturile navale, plajele. Hazardele biologice Cuprind: Epidemiile Reprezintă procesul de extindere în masă, foarte rapidă, a unei boli. Sunt provocate de agenţii patogeni purtate de om sau de animale: gripa, SIDA ( 6200 cazuri din care 5000 copii infestaţi), toxiinfecţii alimentare, antraxul, febra aftoasă. Principalele cauză este lipsa igienei. Măsuri de combatere: igiena personală, vaccinuri, combaterea animalelor purtătoare. Invaziile de lăcuste Foarte frecvente în trecut în prezent reprezentate de invaziile de omizi care provoacă pagube în agricultură HAZARDELE ANTROPICE Sunt legate de activităţile omului şi cuprind: Hazardele tehnologice Sunt legate de activităţile industriale şi de transporturi şi cuprind: incendiile tehnologice, exploziile, scurgerile de substanţe toxice, poluarea aerului, apei, solului, vegetaţiei, faunei datorită utilizării necorespunzătoare a unor substanţe ( mai ales din industria chimică, petrochimică, metalurgicei feroase şi neferoase, cimentului) Hazardele nucleare Sunt determinate de producerea unor accidente sau de depozitarea inadecvată a substanţelor radioactive (25-26 IV 19986- Cernobâl) Hazardele legate de transporturi Sunt determinate de accidentele produse în cadrul transporturilor rutiere (cele mai numeroase), aeriene, feroviare, navale. Hazardele sociale Cuprind o gamă largă de fenomene, precum: sărăcia, traficul şi consumul de droguri etc. Hazardele legate de bombe, grenade, obuze, torpile, mine şi petarde Sunt elemente din timpul celui de al II Război Mondial ce au rămas neexplodate. PAGE PAGE 1 쥁@