Referat JUDETUL BIHOR

Mai jos puteti citi fragmente din Referat JUDETUL BIHOR si de asemenea puteti face Download Referat JUDETUL BIHOR

Citeste fragmente din Referat JUDETUL BIHOR

JUDETUL BIHOR BIHORENII SI MUNTELE GAINA Cristioru de Jos - Cristioriu de Sus - Padina Bihariei - Varful Rotunda, iata unul din traseele pe care motii crisani il strabateau de cand se stiu, pentru a ajunge pe muntele Gaina. Pe jos, insotiti de caii ce purtau in spinari desagii cu meride pentru doua zile, dar si unele produse specifice gospodariilor motesti, innoptau sub cerul liber, in vecinatatea focurilor, pe Varful Rotundu, la circa doua ore de drum pana la gaina. La rasaritul soarelui duminica, cei plecati erau pe munte. Daca aceasta marturie este data mai recenta, o alta, de aproape un secol si jumatate, atesta legatura bihorenilor cu muntele legendar. Este vorba de calatoria marelui carturar bihorean Iosif Vulcan, fondatorul revistei TFamilia”, la Vidra de Sus, consemnata sub titlul “Gaina, Targul de fete” in numarul 37 din iunie 1878, cu doi ani inainte de mutarea revistei de la Budapesta la Oradea: “Gaina se inalta intre comitatele Alba, Zarand (acum Hunedoara) si Biharia. Din varful ei se vad nu numai aceste comitate, cu nenumaratele lor vai si dealuri, dar ochii pot sa patrunda pana-ndepartarile cele mai adanci ale Transilvaniei si Ungariei. Dar este greu a strabate pana acolo sus. Drumul e foarte anevoios si periculos. Dar ce vorbesc eu de drumuri? Acolo nici nu este drum. Fiecare calator apuca pe unde poate. Pe unde i-au facut cale ciobanii sau scursorile raurilor. Numai calare le poti urca. Insa scoborasul e si mai greu. Atunci, de cumva nu esti “mot” deprins cu o asemenea calatorie, trebuie sa vii pe jos, caci usor se poate sa te rostogolesti peste capul calului si atunci moartea e ca sigura. Toate acestea le stiam din auzite. Insa oricat de amenintatoare erau aceste prospecte, totusi nu slabira dorinta si hotararea mea de-a vizita si acest munte interesant. Si cum sa nu fie interesant? De numele lui e legata o prea curioasa si picanta traditiune. Cine a auzit sau citit despre gaina a trebuit sa afle de renumitul targ ce se zice ca se tinea acolo. Acel targ adica se deosebea de toate targurile obicinuite, caci era un targ de fete. Locuitorii din felurite parti ale acestor munti se adunau in o zi de vara, cam pe la Rusalie, pe Gaina si faceau acolo targ, unde nu numai ca isi puteau cumpara toate de ce aveau trebuinta la casa, dar junii totodata isi aflau acolo mireasa, care se infatisau cu toata zestrea lor, si un preot, ce totdeauna se gasea (la) indemana, executa ceremonia cununiei si juna pereche se departa acasa ca barbat si nevasta. Asa spune traditiunea. Ce va fi fost adevarul nu stiu. Presupun insa ca toata istoria targului de fete se reduce la aceea simpla explicatiune ca locuitorii din acei munti, departati unii de alti, la aceste targuri aveau prilejul cel mai potrivit de-a conveni. Cu asemenea ocaziuni insuratei puteau sa faca cunostinte care apoi, se terminau cu binecuvantarea preotului este, un ce foarte natural “ Prezenta bihorenilor pe munte este evidentiata si de Nicolae Tirila din Brad in romanul Avram Iancu, manuscrisul datat in anul 1899: “Muntele Gaina sta ca un urias pazitor intre Tara Ardealului si intre tinutul Bihorului din marginea Tari Unguresti, intre satul Vidra de Sus si intre Poiana pe creasta acestui munte; in mijlocul codrilor este o poiana mare, un intins tapsan de verdeata. In aceasta poiana se aduna romani din prejurime si se face mare targ cate o data pe an, in cea dintaie duminica dupa ziua din San Petru, criseni cu crisenele lor si motii cu moatele lor. Crisenii au adus la targ oale, coseri, linguri, oiste de car, cojoace, palari si buti si-au adus si pistoale; motii venira cu cofe , cu ciubere, cu doniti, sindrila si securi cu scanduri si leturi, cu pieptare cu blani si cojoace. Toti aceia care au fete mari au venit cu ele cu tot, caci la targ multi ochi se intalnesc multe inimi se incalzesc. Ochii feciorilor celor tineri nu prea cauta nici la ciubere si cofele motilor si nici la oalele si coserilor crisenilor. Ei isi pierd vederile in ochii cei frumosi ai moatelor si ai crisenelor. In sirul anilor, multe gingase fericiri si-au luat inceputul la acest targ; de aceea, oamenii s-au deprins ai zice “Targul fetelor”. In mijlocul poienii, tiganii canta de dant, tinerii joaca, sau cum zic ei se “ita sau se hita” ”. Cel ce ofera cititorilor aceste documente, bihorean de pe Valea Crisului repede suitor pe Muntele Gaina de cel putin patru ori pana acum, a reflectat, poate nu in deajuns, pe marginea fenomenului umanizarii anuale a celebrului munte. Fara a eluda aspectele special-economice, inclusiv sintagma “targ de fete”, inclin sa cred, cu cat ne indepartam in timp de o anume realitate, (ca in fata unui tablou caruia ii poti releva frumusetea doar indepartandu-te de el, e adevarat in spatiu) ca tot orizontul cultural - mitologic este cel mai adecvat intelegerii sensurilor si semnificatiilor ascensiunilor rituale pe munte. Ca urmare, legendele despre Muntele Gaina, printre care si urmatoarea culeasa in 1980 in localitatea Ceica-Bihor, ne conduc, nu fara riscuri interpretative la originea aurei mitice a muntelui: “Acolo unde canta gaina cocoseste, acolo numai bine nu-i! Asa s-o intamplat si cu Gaina da pa Muntii Apuseni. De asta nu era o gaina ca tate gainile, si o gaina de aur si cari facea oua de aur. Oamenii da acolo or vrut s-o prinda, dar cand sa puie mana pa ie, gaina o cantat cocosesti si-o zburat in alta parti, ducand si aurul cari sa gase in locuri acelea, si da atunci motii s-or lasat de minerit si-or inceput sa faca cioberi da umbla si astazi cu ieli pan tara, iar muntili acela pa care o fost gaina se cheama Muntele Gaina”. “Legendele culese din localitatile invecinate muntelui mai aproape de mitul genuine, vorbesc despre zana aviforma (gaina) care daruia fetelor de maritat oua de aur. Sa fi razbit, din neolitic pana in zilele noastre, mitul Marii Zeite a pamantului, fecunditatii si fertilitatii intruchipata adesea de o pasare? De ce nu, mai ales ca un cult al divinitatii feminine cunoaste la noi imostazieri diverse: Baba Dochia, Ielele, Sanzaienele, dragaica si in plan crestin , Maica Domnului. In contecst, prezenta pe munte a fetelor de maritat este deplin motivata. Cum, in alt orizont mito-religios, urcarea pe muntele sau chiar locuirea lui va aduce in prim plan divinitatile urano-solare. De retinut, ca Muntele Gaina nu e prea departe de incinta sacra si de soarele de ardezit din muntii Orastiei, atestand ,, caracterul urano-solar al religiei geto-dace in epoca romana” ( cf. Mircea Eliade). Faptul ca reuniunea motilor pe munte avea si are loc in apropierea sarbatorii Sfantului Ilie, ne da dreptul s-o asezam si sub semnul acelor vremi. Invocam din nou autoritatea in domeniul istoriei religiilor, a savantului Mircea Eliade din studiul ,, De la Zalmoxis la Genghis Han”, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Buc. 1980, p.67: “si pentru ca zeii furtunii joaca un rol considerabil atat la indoeuropeni cat si in religiile asiatice si mediteraneene, nu este necesar sa presupunem disparitia lui Gebeleizis. Faptul ca mitologia folclorica a profetului Ilie contine un mare numar de elemente proprii unui zeu al furtunii probeaza cel putin ca Gebeleizis era inca activ in momentul crestinizarii Daciei, ori care ar fi fost numele lui in aceasta epoca”. Dincolo de aceste motivatii inca pline de mister ale intalnirilor motilor si crestinilor pe muntele Gaina, stim cu certitudine ca sarbatoare a supravietuit pana in zilele noastre. In asteptarea rasaritului de soare, salutat inca de tulnice pe culmea muntelui, in jurul focurilor, in mijlocul naturii, cei ce urca azi muntele ar putea sa coboare acasa cu sfiintenia sarbatorii si a cerului. E sarbatoarea magica de care avem nevoie. 쥁`