Referat Referat Prahova

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Referat Prahova si de asemenea puteti face Download Referat referat Prahova

Citeste fragmente din Referat Referat Prahova

PRAHOVA Situat pe pantele sudice ale Carpatilor, in apropiere de curbura acestora, judetul Prahova cuprinde un teritoriu ce se intinde de pe culmile inalte ale muntilor pana in campie, pe malurile Ialomitei. Aceasta situatie confera judetului o mare varietate a conditiilor fizico-geografice si, implicit, a celor economico-gepgrafice. Judetul Prahova are o suprafata de 4694 kmp (1,97% din suprafata tarii), o populatie de peste 800000 de locuitori si un numar de 100 de localitati si anume : un municipiu, 13 orase, 10 comune suburbne, 76 de comune, la care se adauga 403 de sate. Resedinta judetului o constituie municipiul Ploiesti. Din punct de vedere industrial acest judet se evidentiaza prin productia de : benzina, motorina, petroluri, benzen, toluen, xileni, masini, utilaje si instalatii pentru exploatare geologica, pentru forajul sondelor, carton asfaltat, productia de anvelope, geamuri trase si laminate, ingrasaminte fosfatice, acid sulfuric,sticla, hartie, tesaturi de in si canepa, utilaje tehnologice pentru prelucrarea titeiului. Judetul Prahova este strabatut in lung de meridianul de 26º, care merge aproximativ in lungul Teleajenului si trece prin Ploiesti si Maneciu Ungureni.De asemenea este traversat de paralela de 45º,care intersecteaza localitatile Filipestii de Padure si Mizil. Intretaierea celor doua linii geografice are loc in raza localitatii Blejoi. Ca unitate administrativa, judetul Prahova a functionat cel putin din secolul al XIV-lea, insa teritoriul si suprafata lui au variat in decursul istoriei. Pana la 1 ianuarie 1845 el avea o intindere mai mica si cuprindea partea de vest a actualului judet. El se invecina cu vechiul judet Saac sau Secuieni, al carui teritoriu a fost impartit in 1845 si atribuit judetelor Prahova si Buzau. Pana in preajma celui de-al doilea razboi mondial, judetul Prahova cuprindea teritoriul actual, cu unele exceptii: Morenii cu regiunea lor aferenta se numara printre orasele prahovene, in schimb Mizilul apartinea judetului Buzau. In functie de necesitatile economice, aceasta unitate administrativa a suferit modificari ca suprafata si limite si, temporar, a fost inglobata la unitati mai mari. In anul 1968 judetul Prahova si-a capatat conturul actual. Teritoriul judetului are aproximativ forma unui patrulater, cu laturile paralele si egale, doua cate doua: lungimea este de circa 90 de km, iar latimea este de circa 56 de km. Intre cele doua puncte extreme : varful Omu in nord-vest si coltul de sud-est al judetului este o distanta de 112 km. RELIEFUL Relieful judetului Prahova are drept principala caracteristica varietatea si dispunerea lui in forma unui vast amfiteatru. Muntii cu altitudinile lor de peste 1400 m, dar care depasesc pe alocuri inaltimea de 1800 m si chiar 2000 m ocupa partea nordica alcatuind treapta cea mai inalta. Dealurile cu inaltimi cuprinse intre 400 si 800-900 m formeaza treapta mijlocie si ocupa partea mediana a judetului. Campia , cu inaltimi de 70-200 m, prelungita in lungul Prahovei pana la 350-400, se dispune in partea sudica si se prezinta ca un plan usor inclinat (NV-SE). Intre cel mai inalt punct –varful Omu (2505 m)-si cel mai coborat- in zona de varsare a Prahovei (70 m)- este o diferenta de nivel de 2435 m. Aceste trepte de relief sunt asezate proportional si anume : muntii, 26,2%; dealurile,36,5%; campia,37,3% din suprafata judetului. Aceste mari trepte sunt , in general, clar delimitate prin denivelari de cel putin 200 m. Muntii Regiunea de munte, alcatuita predominant din formatiuni cretacice, iar spre est si din formatiuni paleogene, ocupa partea nordica a judetului. Ea este delimitata spre sud de o denivelare de cel putin 200 m, care trece pe la nord de localitatile Talea, Posada, Pietriceaua, Bertea,Schiulesti, Maneciu Ungureni, Cerasu, Batrani, Starchiojd si domina regiunea dealurilor. In cuprinsul muntilor se disting trei trepte de relief care au rezultat in urma unor perioade indelungate de eroziune, ce au avut ca efect nivelarea reliefului, intrerupte de faze de inaltare in bloc. Dupa fiecare inaltare a edificiului muntos eroziunea si-a reluat activitatea ducand la formarea unor nivele mai scunde, cel mai recent reprezentat prin trepte in lungul vailor sau la marginea muntilor. Cel mai inalt nivel de eroziune se situeaza la o inaltime de 1750-1800 m si a fost denumit platforma Bobu Mare. Al doilea nivel de eroziune se numeste platforma Setu si are o inaltime de 1400-1500 m, iar cel de-al treilea nivel poarta denumirea de platforma Predeal si are inaltimea de 1000-1200 m. Masivul Bucegi , cu peisajul lui impozant si cu inaltimi de 2000-2500 m,este impartit intre judetele Prahova, Dambovita si Brasov. Din acest masiv , judetului Prahova ii revine partea lui estica, cu spectaculosul abrupt dintre Sinaia si Busteni. Prin peisajul lor alpin, prin numeroasele cabane , hoteluri, poteci marcate si instalatii de transport pe cablu ca si prin modernizarea unor sosele, Bucegii constituie prima regiune turistica din judetul Prahova. Muntii Garbova, cuprinsi intre vaile Prahovei , Azugii si Doftanei , sunt alcatuiti dintr-o culme principala sinuoasa cu directie generala nord-sud. De-a lungul acesteia se insira cele mai mari inaltimi : Neamtu (1923 m), Rusu (1902 m), Cazacu (1753 m ), Baiu Mare (1895 si 1908 m), Gagu Mare (1660 m). Din culmea principala se rasfira spre vest si est culmi secundare ale caror inaltimi staruie la 1400-1500 m si la 1100-1200 m, reprezentand resturi ale vechilor platforme de eroziune- Setu si Predeal. Muntii Grohotis ocupa spatiul dintre vaile Doftanei si Teleajenului.Culmea lor principala, aflata in prelungirea culmii Bratocea din Masivul Ciucas, grupeaza cele mai mari inaltimi:Babes (1684 m), Grohotis (1767 m) si Sf. Ilie(1588 m).Din acest varf se desprinde spre sud-est Culmea Nebunului, intre vaile Crasnei si Teleajenului,o insiruire de maguri despartite de sei, consecinta a alternantei de gresii si sisturi marnoase. Spre sud-est culmea se continua pana in varful Radila Mare (1490 m), unde se bifurca imbratisand Obarsia Varbilaului : Culmea Trifoiu (1372 m), continuata cu Plaiul Serban Voda, si Culmea Paltinetu cu varfurile Clabucet (1394 m) si Paltinetu (1317 m). Masivul Ciucas este al doilea masiv proeminent din judetul Prahova. Desi mai mic decat Bucegii, el isi afirma personalitatea geografica prin inaltimile lui de peste 1800 m ( varful Ciucas cu 1954 m din Culmea Bratocei si varful Gropsoare cu 1883 m din Culmea Zaganului ) si prin relieful sau ruiniform cu o deosebita nota de atractie. Muntii Tataru se intind la est de Telejenel si se prezinta ca o culme monotona, dar nelipsita de pitoresc, ci inaltimi de circa 1400 m. Din ea se desprind culmi secundare, asemenea unor contraforturi. Inaltimile maxime se gasesc , de la nord la sud , n varfurile Tataru (1476 m), Manaila (1407 m) si Varful lui Crai (1473 m si 1502 m). Ca depresiuni remarcam : Depresiunea Sinaia , din lungul Prahovei, Depresiunea Tesila, dezvoltata pe Doftana, urmata de micul bazinet Valea Neagra, Depresiunea Cheia, sculptata la poalele Ciucasului si Depresiunea Slon, in cursul superior al Drajnei. Dealurile subcarpatice Dealurile reprezinta o treapta intermediara intre munti si campie, constituie o unitate de relief cu trasaturi aparte : culmi rotunjite, pante domoale, vai largi, cu lunci si terase bine dezvoltate, depresiuni mari si masive colinare inalte. In judetul Prahova,dealurile se desfasoara intre inaltimi de 800-900 m si 300-400m.La vest de Prahova dealurile subcarpatice sunt reprezentate de doua culmi prelungi care incadreaza valea Prahovitei pe de o parte si de alta, ele desprinzandu-se din muntele Gurguiatu. In culmea vestica , varfurile Magura Mare(911 m), Sultanul (849 m) si Varful Teisului (714 m) sunt cele mai inalte, iar in cea estica, cel mai proeminent varf este Gurga, de langa Breaza (743 m). Partea lor nordica cuprinsa intre marginea muntilor si culoarul depresionar Mislea-Podeni ( Magurele) este denumita si subcarpatii interni. Intre Prahova si Teleajen se desfasoara depresiuni sculptate cum sunt depresiunile Brebu, Alunis si Slanic, iar in partea sudica depresiunile: Macesul (816 m) si Magura Trestioarei (654 m). Mai la est , intre Varbilau si Teleajen se intind Dealurile Bughei, iar la rasarit de Teleajen se distinge mica depresiune de la Cerasu si la sud se desfasoara culoarul depresionar Drajna-Chiojd. Dealurile Priporului marginesc spre sud Depresiunea Drajna-Chiojd si culmineaza in varfurile Lazuri (770 m) si Priporului (823 m). Spre sud relieful scade in inaltime la 500-600 m si este fragmentat de Lopatna si de afluentii sai, aici formandu-se Depresiunea Soimari. In regiunea Apostolache sunt culmi ceva mai inalte , dintre care mentionam : Culmea Salciei (716 m), varfurile Chiojdeanca (539 m) si Bordea (580 m). Deasemenea trebuiesc mentionate Dealurile Ploiestilor care sunt formate din dealurile izolate de la Tintea si Blejoi si din Masivul Bucovelului si Masivul Istrita care are inaltimi cuprinse intre 500 si 600 m. Campiile Treapta de relief cea mai joasa , cu inaltime de 70-200 m, ocupa partea sudica a judetului Prahova. Dar inaltimea ei urca in lungul Prahovei la peste 300 m, continuandu-se in tinutul dealurilor cu terasa Campinei. Suprafata terenului este in general neteda si cel mult prezinta ondulari abia sesizabile. Singurele accidente de teren sunt malurile raurilor, de cele mai multe ori cu inaltimi de cativa metri, iar pe valea Ialomitei o terasa de 4-6 m. Numeroasele movile raspandite la suprafata campiei sunt forme de relief antropice si dateaza din timpuri istorice. Campiile Prahovei sunt : Campia inalta a Cricovului Dulce, Campia Ploiestilor si Campia Gherghitei. Etajarea celor trei trepte de relief: munti, dealuri si campii are importante consecinte pentru ceilalti factori ai mediului geografic din judetul Prahova. CLIMA Diferenta de nivel de peste 2400 m intre varful Omu, cel mai inalt punct din judetul Prahova, si cel mai coborat punct din campie, ca si dispunerea reliefului in amfiteatru fac ca elementele climei sa difere destul de mult pe verticala si de la regiune la regiune. Temperatura medie anuala a aerului variaza pe teritoriul judetului intre mai putin de -2ºC in regiunea celor mai mari inaltimi in Bucegi si peste 10ºC in regiunea de campie, de unde rezulta o amplitudine de circa 13º. Intre aceste extreme , temperatura medie anuala are valori intermediare, in functie de altitudinea reliefului. Astfel in muntii cu inaltime mijlocie ea este de 2-4ºC . Trebuie mentionat insa , ca pe vai temperaturile sunt mai ridicate cu 1-2º fata de cele de pe culmi, consemnate mai sus. In luna ianuarie temperatura aeruluidin Bucegi, la varful Omu, este mai scazuta de -10º, iar in muntii cu altitudine mijlocie ea urca la –5 sau la -8ºC. In regiunea subcarpatica, temperatura lunii ianuarie este de -3ºC si chiar -2ºC, iar in campie ea coboara din nou la sub -3ºC. In iulie temperatura aerului este de 21-22ºC in regiunea de campie, 16-20ºC in regiunea de deal, 12-14ºC in zona muntilor mijlocii si sub 8ºC in Masivul Bucegi. Cea mai ridicata temperatura (39,4ºC) s-a inregistrat la Ploiesti si Valea Calugareasca la 10 august 1945 si , respectiv, la 7 septembrie 1946. Cea mai scazuta temperatura s-a inregistrat la varful Omu, la 10 februarie 1929 (-38ºC). Precipitatiile atmosferice medii anuale sunt distribuite in mod variat pe teritoriul judetului, in functie de circulatia generala a aerului si de conformatia si altitudinea reliefului. Cele mai mari cantitati de precipitatii se localizeaza in regiunea de munte, unde totalizeaza 1200-1300 mm anual , iar in Bucegi, la peste 2000 m altitudine, ajung si depasesc 1400 mm. Mai jos, in regiunea de deal, precipitatiile totalizeaza un numar de 700-900 mm anual, iar in regiunea de campie acestea se reduc la 550-600 mm. O serie de conditii locale introduc variatie in distributia de detaliu a precipitatiilor, in sensul ca mai ales masivele proeminente, pantele cu expunere vestica si nordica primesc cantitati sporite de precipitatii, in comparatie cu cele expuse spre sud si est. Cele mai abundente precipitatii se produc in luna iunie, cand aerul umed de provenienta oceanica patrunde in tara noastra si este insotit si de puternice procese de convectie ale caror consecinte sunt ploile torentiale. Si in acest caz, valorile cresc de la campie spre munte : Ploiesti-588 mm, Campina-120,6 mm, Sinaia-126,2 mm, varful Omu-173 mm. Circulatia aerului se face in mod diferit la inaltime si la sol, unde relieful constituie un obstacol in calea vanturilor. Se observa diferentieri nete intre frecventa vantului la varful Omu- unde predomina vantul din sectorul vestic fata de vanturile din sectorul estic, iar la Ploiesti predomina vanturile de nord-est si de sud-vest. Variatia pe verticala a tuturor elementelor climei permite si impune chiar desprinderea unor tipuri de clima cu aspecte particulare si anume : ( clima de munte care se desfasoara in zona reliefului inalt cu altitudini de peste 1000-1200 m si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale mai mici de 5-6ºC si prin amplitudini termice sezoniere, in general reduse. ( clima de deal care ocupa treapta intermediara a reliefului cu inaltimi de 400-1000 m si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 6-9ºC si prin precipitatii de 600-800mm anual. ( clima de campie care este localizata in partea sudica a judetului si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de peste 10ºC si prin precipitatii de 550-600 mm. RETEAUA HIDROGRAFICA Mai bine de ¾ din suprafata judetului Prahova apartine bazinului hidrografic al Prahovei. Din cei 3740 kmp cat are suprafata bazinului Prahovei numai doua mici portiuni depasesc limitele judetului, la obarsie si la varsare. In schimb , o fasie ingusta sprijinita pe limitele de vest si sud ale judetulului apartin bazinelor Cricovului Dulce si direct bazinului Ialomitei; deasemenea in partea de nord-vest, o suprafata redusa este inglobata bazinului Buzaului, iar in partea de sud-est, o regiune ceva mai mare apartine iarasi bazinului Ialomitei, prin intermediul afluentilor Saratei. Principalele rauri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana , Teleajenul, Varbilaul si Cricovul Sarat. Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul cu acelasi nume, are lungimea de 183 km, din care primii 6 si ultimii 16 km se afla pe teritoriul judetelor Brasov si Ilfov. Izvoraste din Predeal si are ca afluenti raurile: Azuga, Cerbu si Izvorul Dorului si raurile mici Talea si Campinita. Doftana izvoraste de sub pasul Predelus, are lungimea de 50 km si numerosi afluenti : Musita , Prislop, Florei, Secaria, Valea Mare , Negrasul, Irmeneasa , Paltinoasa, Leaotul, Iazul Morilor, Teleajenul si Cricovul Sarat. Teleajenul are o lungime de 119 km si izvoraste din Masivul Ciucas. Principalii sai afluenti sunt : Drajna, Bucovel, Crasna, Varbilau, Bughea, Mislea si Dambul. Cricovul Sarat are o lungime de 83 km , izvoraste de sub varful Poiana Hotilor si are ca afluent raul Lopatna. Alaturi de reteaua de rauri exista in judetul Prahova si o serie de lacuri si anume: in campie sunt lacurile Balta Doamnei, Curcubeul si Saracineanca, iar in zona de deal Lacul Brebu, Lacul Pestelui si Lacul Bisericii la care se adauga Baia Baciului, Baia Verde si Baia Rosie, care sunt lacuri formate in incaperile vechilor ocne de la Slanic. VEGETATIA SI FAUNA VEGETATIA . Urmarind repartitia vegetatiei in functie de altitudine, se remarca existenta celor trei zone: zona alpina, zon apadurilor si zona de silvo-stepa. La peste 2200-2300 m altitudine se intind pajistile alpine formate din asociatii de graminee: Carex curvula, Carex sempervirens, Festuca supina, Agrostis rupestris, Juncus trifidus, tufarisuri: Rhododendron kotschyi, Salix herbacea, Salix reticulata si alte plante cum sunt : Potentilla ternata, Geum montanum, Minuartia sedoidea, Silene acaulis, Primula minima, Campanula lapina etc. Sub 2200-2300 m si pana la limita superioara a padurii se intinde peisajul subalpin cu palcuri de : Pinus montana, Juniperus sibirica, Alnus viridis, Rhododendron kotschyi si Vaccinium, graminee precum:Festuca supina, Poa media, Nardus stricta si alte plante ierboase ca : Achillea stricta, Gentiana kochiana, Scorzonera rosea, Veratrum album, Hieracium alpinum, Pulsatilla alpina etc. Se mai intalnesc molidisuri in amestec cu zada in abruptul Bucegilor si in Ciucas si cu bradul sau fagul la latitudini mai joase. In zona subcarpatica , padurile ocupa teritorii discontinue , alternand cu livezi sau cu culturi agricole, in componenta lor intalnindu-se exemplare de fag in amestec cu gorunul. Teritoriul situat la altitudini cuprinse intre 650 si 200 m este ocupat de padurile de gorun. Padurile de stejar ocupa si o parte din teritoriul de pe suprafata conului de dejectie al Prahovei. Intalnim astfel exemplare rare de stejar in aceasta regiune: stejar brumariu si stejar pedunculat precum si alte plante ierboase xerofite cum sunt: Artemisia austriaca, Poa bulbosa, Agropyron cristatum, Cynodon dactylon, Verbascum. FAUNA Privita in ansamblul judetului, fauna prezinta o mare bogatie de forme, adesea cu populatii bogate de animale. Acestea constituie nu numai podoaba muntilor , dar si a dealurilor si campiei. Stancile abrupte ale Bucegilor sunt populate de caprele negre, in zonele inalte traiesc pasari precum : vulturul plesuv, vulturul cafeniu, acvila de munte, fluturasul purpuriu. Pe stancile golase ale Bucegilor si Ciucasului intalnim “covoarele” cenusii de Alopia, insecte, soparle, batracieni, mierla gulerata, potarnichea de stanca, cioara alpina. In zona alpina intalnim cocosul alpin, lupul, vulpea, ursul brun, jderul,rasul, pisica salbatica, buha, corbul, dintre rozatoare amintim soarecii , veveritele, parsii. Atat in zonele montane cat si in cele de deal si de campie dintre ierbivore intalnim : caprioara, cerbul, dar si mistretul. Arealul silvo-stepic este comun rozatoarelor: popandai, harciogi, iepuri. In padurile de campie intalnim fazanul si caprioara . Fauna piscicola este reprezenata de : pastrav, zglavoaca, lipan, mreana, salau, crap, lin, caracuda, stiuca, tipar, boarta si diverse nevertebrate precum : scoici, melci, buhai de balta, raci etc. Pe malul apelor cuibaresc adesea pasari caracteristice de balta: starci, berze etc. Cerbul carpatin, caprioara, capra neagra, rasul, mistretul, ursul, lupul, vulpea, jderul, nevastuica, pisica salbatica , iepurele, dintre mamifere, cocosul de munte, potarnichea si fazanul, dintre pasari, sunt specii faunistice din judetul Prahova, care au o deosebita valoare cinegetica. REZERVATII NATURALE Ca si in alte zone si in judetul Prahova sunt consemnate rezervatii si monumente ale naturii care apartin domeniului geobotanic, geologic, floristic, faunistic, forestier, cu mare valoare stiintifica, peisagistica si turistica, care au fost puse sub ocrotirea legii. Dintre rezervatiile judetului Prahova mentionam: Rezervatia naturala din Masivul Bucegi, unde pe numai 300 kmp au fost identificate circa 1200 de specii de plante fanerogame si criptogame vasculare si au fost semnalate numeroase endemisme; plante declarate monumente ale naturii precum: floarea de colt, ghintura galbena, sangele voinicului, bulbucii de munte, smardarul, zambrul, tisa si zada; o rezervatie forestiera la vest de Poiana Tapului; padurea Glodeasa de pe valea Doftanei; statiuni de plante termofile; Rezervatia geobotanica Arinisul dela Cumpatu ;Muntele de sare de la Slanic; Plaiul Hotilor; monumente ale naturii precum stejarii seculari . PRINCIPALELE ORASE SI STATIUNI ALE JUDETULUI PRAHOVA PLOIESTI Straveche asezare , ridicata intre stejarii seculari ai legendarului codru al Vlasiei, unde culmile domoale ale dealurilor se infratesc cu apa Teleajenului, Ploiestiul apare in documente abia in anul 1503- ca sat mosnenesc -, iar din 1597, prin hrisovul dat de primul fauritor al unitatii nationale, Mihai Viteazul, ajunge “Cetate de scaun” a voievodului si targ care , cu trecerea vremii, devine tot mai prosper. Dezvoltarea urbanistica a municipiului se caracterizeaza astazi prin imbinarea utilului cu frumosul arhitectural, elemente subliniate de o linie moderna. CAMPINA Este cel de-al doilea oras , ca marime si numar de locuitori, al judetului Prahova, este unul din centrele urbane asezate in plina zona subcarpatica, pe terasa Prahovei, pe una din cele mai importante magistrale feroviare si rutiere ale tarii ( Bucuresti-Brasov ). Campina este, prin traditie, un oras industrial, pentru ca incepand cu perioada de pionierat a extractiei si prelucrarii petrolului si pana in zilele noastre, orasul s-a dezvoltat pe coordonatele industrializarii. VALENII DE MUNTE Este o localitate straveche, a carei dezvoltare a fost determinata de asezarea ei pe drumul de pe valea Teleajenului, cunoscut si sub numele de “drumul cel mare al Brasovului”, cat si la raspantia mai multor drumuri comerciale. SINAIA In urma cu mai bine de 300 de ani, in padurile prea putin umblate ale Bucegilor, a fost cladit un lacas de cult. La poalele zidurilor sale, oamenii si-au ridicat case, si-au incropit gospodarii si, firesc, au botezat locul cu numele sfantului lacas in jurul caruia se infiripase asezarea: Sinaia. De fapt, se spune ca fara muntii Bucegi, fara Manastirea Sinaia si fara Castelul Peles, Sinaia ar fi fost o localitate ca oricare alta, pieduta in anonimat. Manastirea Sinaia sau Catedrala Carpatilor a fost prima constructie pe acest teritoriu si este considerata “piatra de temelie” a orasului. In secolul al XVII-lea Spatarul Mihail Cantacuzino se intoarce in tara dupa un pelerinaj la Locurile Sfinte si hotaraste sa construiasca o manastire inchinata Sfintei Fecioare Maria, care sa aminteasca de lacasurile Muntelui Sinai. La aproape 200 de ani de la ctitorirea manastirii este cladit Castelul Peles-resedinta a familiei regale. Arhitectura sa deosebita si impresionantele sali: maura, florentina, a oglinzilor si de onoare atrag mii de turisti din toata lumea. In prima jumatate a secolului nostru, Sinaia a devenit cea mai importanta statiune montana, capatand infatisarea pe care o are si astazi. Cu strazile sale in trepte si casele in stil de burg, strajuita de crestele impadurite ale Bucegilor, Sinaia este locul ideal pentru vacante. In statiune pot fi tratate cu succes afectiunile aparatului locomotor si ale sistemului nervos periferic, reumatismul, bolile cardio-vasculare, ale sistemului nervos central, nevrozele, bolile tubului digestiv si ale glandelor anexe, bolile de nutritie si metabolice, afectiunile endocrine, ale aparatului respirator, ORL si bolile profesionale. Principalele metode de tratament folosite sunt baile cu ape minerale, electroterapia, gimnastica medicala, aerosolii, cura interna cu apa minerala, masajul, cura geriatrica si cea antistress. Amplasare : Statiunea este situata pe faimoasa Vale a Prahovei, la 126 km de Bucuresti si 47 km de Brasov, la poalele masivului Bucegi, la o altitudine cuprinsa intre 790 si 970m. Cai de acces: Feroviara pe calea ferata Bucuresti-Brasov; rutiera pe DN 1 (E 60). Climat: De mu瑮⁥畣漠琠浥数慲畴慲洠摥敩愠畮污⁡敤㘠䎺‬畣稠