Referat Vulcanii3

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Vulcanii3 si de asemenea puteti face Download Referat Vulcanii3

Citeste fragmente din Referat Vulcanii3

Vulcanii activi reprezintă una dintre formele de manifestare cele mai impresionante ale furiei dezlănţuite şi, în acelaşi timp, ale măreţiei sălbatice a naturii. Vulcanii sunt forme de relief ale globului pământesc unde magma ajunge la suprafaţă şi se scurge sub formă de lavă. Acest fenomen se poate produce pe uscat sau sub apă, în adâncul oceanelor. Topirea parţială a rocilor din manta dă naştere magmei, care urcă la suprafaţă. Cel mai frecvent, magma se acumulează într-o cavitate situată la o adâncime de 10 – 30 km şi având un volum de mai mulţi kilometri cubi. În acest rezervor, numit focar magmatic, magma poate rămâne secole în şir. Atunci când în crusta de deasupra focarului magmatic se produce o fisură, sau când presiunea devine suficient de mare, din cauza gazelor prezente, are loc o erupţie explozivă. După modul în care aceştia erup, există mai multe tipuri de vulcani: Vulcani de tip hawaian: lava este foarte fluidă, curge repede şi nu provoacă niciodată explozii. Uneori, lava rămâne închisă în crater şi formează un lac de unde se poate revărsa, poate curge prin breşe pe versanţii vulcanului sau se poate solidifica. Vulcani de tip strombolian: erupţiile acestui tip de vulcani sunt fie efuzive, fie explozive. În cursul anumitor erupţii, lavele semivâscoase curg lent, construind un con vulcanic precum cel al Vezuviului (Stromboli, Italia) sau Fuji-Yama (Japonia). Aceşti vulcani degajă şi materii solide, de forme şi dimensiuni diferite: cele mai mari sunt bombele vulcanice, blocuri de lavă mai mult sau mai puţin solidificate, iar cele mai mici sunt cenuşile. Aceste materii acoperă lava, înainte de a fi acoperite, la rândul lor, de o altă scurgere. Vulcani de tip vulcanian sunt mult mai explozivi decât tipul anterior. În timpul unei erupţii, lava vâscoasă şi rocile din coş sunt pulverizate: o trombă imensă de cenuşi volatile se înalţă până la o altitudine de zeci de kilometri. Aşa s-a întâmplat în cazul erupţiei vulcanului Pinatubo (Filipine), în anul 1991, după ce acesta fusese inactiv timp de şase secole. R 萏ࡌ萑˄␷㠀$葞ࡌ葠˄摧㲐m Erupţiile şi magma Existenţa unor noi tipuri diferite de erupţii vulcanice se explică prin natura magmei. Cu cât se formează mai în adâncime, magma este mai caldă, mai săracă în siliciu, deci mai fluidă. O magmă fluidă urcă repede, nu are timp să se solidifice şi poate curge la suprafaţă, ceea ce reprezintă o erupţie efuzivă. Formată mai la suprafaţă, magma este mai bogată în siliciu. Cu cât magma este mai bogată în siliciu, cu atât are o vâscozitate mai mare. Ea urcă lent şi are timp să se răcească, formând un dop. Alimentarea permanentă cu magmă şi degajarea de gaz în focar determină creşterea presiunii, deoarece gazele nu pot fi eliberate. Atunci se produce o explozie uriaşă: aceasta este o erupţie explozivă. Magma ajunsă la suprafaţa Pământului se numeşte lavă. Consecinţa cea mai periculoasă a unei erupţii vulcanice este apariţia norilor arzători. Aceştia sunt nori de gaz provenind din magmă, care conţin cenuşi şi elemente de dimensiuni mai mari. Temperatura lor este cuprinsă între 200 şi 900 oC, iar viteza de coborâre pe pante variază între 50 şi 650 km/h. De exemplu, norul arzător care s-a revărsat pe muntele Pelee din Martinica, în timpul erupţiei din 1902, a învăluit oraşul Saint-Piere cu o viteză de 600 km/h, în mai puţin de 2 minute. Din cei 28000 de locuitori, nu au existat decât doi supravieţuitori. În prezent, supravegherea vulcanilor permite previzionarea erupţiei acestora şi limitarea numărului de victime, prin evacuarea oamenilor. Vulcanologia se află în plină dezvoltare, totuşi, din cei 90 de vulcani activi consideraţi a prezenta riscuri mari, numai aproximativ 50 sunt supravegheaţi în permanenenţă. Pag. PAGE 1 din NUMPAGES 4 Părţile componente ale unui vulcan sunt: Vatra (focarul magmatic) - cavitate în care este închisă magma, situată sub vulcan; Coşul - canalul prin care urcă la suprafaţă lava şi gazele vulcanice; Craterul - orificiul lărgit în formă de pâlnie, situat în prelungirea coşului, pe unde lava ajunge la suprafaţă; Conul - muntele rezultat prin acumularea materialelor provenite din erupţie; Vulcanii Scurgerile de lavă provoacă importante distrugeri. Ele ard şi înghit tot ce întâlnesc în cale, atât păduri, cât şi localităţi întregi. Având o grosime de 100-200 de metri, scurgerile de lavă pot atinge o viteză medie de 50-70 km/h şi curg pe distanţe de peste 100 km, funcţie de teren şi de fluiditatea pe care o au. 쥁@