Referat Caile De Comunicatie

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Caile De Comunicatie si de asemenea puteti face Download Referat Caile de comunicatie

Citeste fragmente din Referat Caile De Comunicatie

TRANSPORTURILE ŞI CĂILE DE COMUNICAŢIE Transporturile prezintă un rol principal pentru că asigură legătura între producător şi consumator, asigură deplasarea materiilor prime spre centrele de prelucrare, stabilind în acelaşi timp legătura dintre localităţi şi a ţării noastre cu celelalte state. Asigură 4,8% din PIB şi 5% din locurile de muncă. Nu corespund cerinţelor integrării ţării noastre în structurile euroatlantice şi europene datorită: repartiţiei disproporţionate în teritoriu, stării tehnice învechite, pregătirii reduse a personalului etc. Influenţele factorilor naturali asupra dezvoltării infrastructurii: dispunerea arcului carpatic a determinat dispunerea în două inele a căilor de comunicaţie feroviare şi rutiere intra carpatic şi extracarpatic legate prin sectoare transcarpatice inelele feroviare -intracarpatic: Barşov-Podu Olt-Sibiu-Vinţu de Jos-Teiuş-Apahida-Dej-Beclean-Deda-Ciceu-Braşov -extracarpatic:Suceava-Bacău-Ploieşti-Bucureşti-Craiova-Timişoara-Ar ad-Oradea-Satu Mare linii feroviare de legătură- urmează trasee carpatice dificile: Suceava-Vatra Dornei-Beclean; Adjud-Târgu Ocna-Ciceu; Bucureşti-Ploieşti-Braşov; Caracal-Râmnicu Vâlcea-Sibiu; Filiaşi-Târgu Jiu-Petroşani-Simeria; Arad-Deva-Vinţu de Jos; Oradea-Cluj-Napoca-Apahida, etc inelele rutiere -intracarpatic: Barşov-Sebeş-Cluj-Napoca -Dej-Reghin-Târgu Mureş-Sighişoara-Braşov -extracarpatic: Suceava-Buzău -Bucureşti-Craiova-Drobeta Turnu Severin-Timişoara-Oradea-Satu Mare prezenţa unor văi mari a impus traseul unor căi de comunicaţie: Siret, Crişul Repede, Mureş, Olt etc. prezenţa marilor râuri, mai ales Dunărea, a impus construirea unor mari poduri :Cernavodă-Feteşti, Giurgiu-Ruse, Giurgeni-Vadu Oii Caracteristicile transporturilor din România sunt: existenţa unei reţele diversificate de căi de comunicaţie şi mijloace de transport, condiţionate de aşezarea României, relief şi umanizarea teritoriului accesibilitatea şi complementaritatea lor predominarea traficului feroviar şi rutier marile magistrale rutiere şi feroviare au trasee paralele, cu aceeaşi destinaţie, cu puncte de trecere a frontierei comune sau apropiate, unele reprezentând sectoare ale coridoarelor de transport europene IV, IX principalul nod de comunicaţie este capitala reţeaua feroviară şi rutieră are o dispunere radiar-concentrică, cu două inele , unul intracarpatic şi unul extracarpatic, legate prin artere transcarpatice, toate converg în capitală prezenţa Mării Negre şi a Dunării a asigurat dezvoltarea transporturilor navale Transporturile feroviare Evoluţia: primele căi ferate Baziaş-Oraviţa (1856), Cernavoda-Constanţa (1860), Bucureşti-Giurgiu (1869) după 1870 construirea căilor ferate se intensifică pe baza investiţiilor străine în perioada interbelică se realizează primele legături transcarpatice în timpul celui de al doilea război mondial reţeaua feroviară şi materialul rulant aferent suferă distrugeri importante după 1945 se trece la refacerea, extinderea şi modernizarea infrastructurii feroviare (electrificarea şi dublarea unor linii principale, construirea principalelor linii transcarpatice Braşov-Predeal, Salva-Vişeu, Bumbeşti-Livezeni, Vatra Dornei-Câmpulung Moldovenesc după 1990 şi până în prezent extinderea reţelei feroviare este modestă în 2000 a început derularea Programului de Reabilitare a Infrastructurii şi de Racordare Modernă la Coridoarele Europene care impune reabilitarea unor tronsoane pentru a permite viteze mai mari (Braşov-Bucureşti, Bucureşti-Fundulea, Simeria-Arad) Caracteristicile reţelei feroviare actuale: lungimea 11 500 km din care 34% electrificate şi 25% linii duble densitatea medie este 47,9km/ 1000 km2 densitatea este foarte diferită datorită reliefului şi factorilor socio-economici: densităţi mari- 114 km / 1000 km2 jud. Ilfov, 50-90 km/ 1000 km2 jud. Timiş, Braşov, Sibiu densităţi reduse- 7,9 km/ 1000 km2 jud. Tulcea şi altele (Vâlcea, Argeş) este străbătută de 36 de trenuri internaţionale, 6 intercity, 72 trenuri rapide, 1431 de trenuri de persoane este principalul mijloc de transport pentru persoane şi mărfuri pe distanţe mari datorită reliefului unele tronsoane de c.f. nu pot fi adaptate vitezelor mari necesitând stabilirea unor alte rute este bine racordată la reţeaua europeană prin 11 puncte de trecere a frontierei - cu Ungaria: Curtici, Episcopia Bihor, Valea lui Mihai - cu Ucraina. Vicşani, Galaţi -cu R. Moldova: Ungheni -cu Bulgaria: Giurgiu, Calafat -cu Serbia: Stamora Moraviţa, Jimbolia principalele noduri feroviare (puncte de convergenţă a peste3 linii feroviare): Arad, Timişoara, Filiaşi, Făurei, Simeria, Paşcani, Ploieşti, Braşov, Roşiori de Vede, Ciceu, Războieni în capitală converg 9 magistrale din care 5 se înscriu în principalele coridoare europene M1-Bucureşti-Craiova-Timişoara spre Belgrad prin Stamora Moraviţa M2-Bucureşti-Arad-Curtici spre Europa Occidentală (Budapesta-Praga-Berlin sau Budapesta-Viena-Munchen-Strassbourg-Paris)(Coridorul IV) M3-Bucureşti-Braşov-Oradea spre Budapesta prin Episcopia Bihorului(Coridorul IV) M4-Bucureşti-Braşov-Satu Mare M5-Bucureşti-Ploieşti-Suceava spre Kiev, Varşovia, Moscova prin Vicşani (Coridorul IX) M6-Bucureşti-Iaşi-Ungheni spre Moscova (Coridorul IX) M7-Bucureşti-Făurei-Galaţi spre Ucraina M8-Bucureşti-Constanţa spre Bulgaria prin Vama Veche M9-Bucureşti-Giurgiu spre Bulgaria, Turcia, Orientul Apropiat(Coridorul IV şi IX) Pentru realizarea compatibilităţii reţelei feroviare româneşti cu cele ale Uniunii Europene este necesară luarea următoarelor măsuri: integrarea României în cele trei coridoare transeuropene IV (Berlin-Arad-Braşov-Bucureşti-Constanţa-Istambul) , IX (Helsinki-Moscova-Kiev-Chişinău-Bucureşti-Plovdiv) respectiv Berlin-Timişoara-Calafat-Sofia-Salonic alinierea tehnică a infrastructurii la trenurile de mare viteză incluse în TER (Reţeaua Transeuropeană de Căi Ferate) extinderea trenurilor Intercity crearea unor servicii la standarde europene introducerea trenurilor expres de noapte pe rutele lungi interne şi internaţionale Metroul Circulă din 1984 având 4 magistrale în lungime de 60 km, determinând descongestionarea transportului în comun de suprafaţă Transporturile rutiere Evoluţia reţelei de drumuri: unele datează din perioada daco-romană se extind şi sunt modernizate în prima jumătate a secolului XX în paralele cu refacerea şi reconstrucţia reţelei rutiere s-a trecut şi la producţia de mijloace de transport: camioane la Braşov-1958, autobuze la Bucureşti-1955, autoturisme de teren la Câmpulung-1958, autoturisme-Colibaşi (Mioveni)-1968 Caracteristicile reţelei rutiere sunt avantajoase pe distanţe scurte şi medii pătrund şi în zonele accidentate sunt influenţate de caracteristicile cadrului natural şi factorilor socio-economici lungimea totală este de 73 400 km densitatea medie este de 31 km/ 100 km2 regiuni cu densităţi reduse: Carpaţii, Delta Dunării, N Pod. Dobrogei, Pod. Bârladului în prezent se urmăreşte luarea unor măsuri de întreţinere şi reparaţii în vederea racordării reţelei rutiere naţionale la marile coridoare europene IV,VII,IX reţeaua de autostrăzi măsoară în prezent 113 km (Bucureşti-96 km, Feteşti-Cernavodă-17 km), preconizându-se pentru viitor 1 300 km nodurile rutiere (puncte de convergenţă a 4-6 drumuri naţionale) sunt: Bucureşti, Ploieşti, Târgovişte, Piteşti, Craiova, iaşi, Suceava, Arad, Timişoara, Oradea, Satu Mare prezintă două şosele de mare altitudine Transfăgărăşanul şi Transalpina se împart în funcţie de importanţă în :autostrăzi, drumuri europene (sectoare ale TEM-Autostrada Transeuropeană), drumuri naţionale, drumuri judeţene, drumuri comunale puncte rutiere de conexiune cu reţeaua europeană: cu Ungaria: Cenad, Nădlac, Turnu, Vărşand, Borş, Carei cu Ucraina: Halmeu, Siret, Galaţi cu Moldova : Albiţa, Rădăuţi-Prut, Stânca Costeşti cu Bulgaria: Vama Veche, Negru Vodă, Giurgiu, Calafat (+) cu Iugoslavia. Stamora Moraviţa, Jimbolia, Naidăş Din cele 10 şosele naţionale 4 reprezintă sectoare ale unor rute de importanţă europeană (E) TEM- pe ruta Nădlac-Arad-Sebeş-Piteşti-Bucureşti-Constanţa-în curs de completare şi modernizare, continuată prin ferry-boat spre Istambul sau Samsun E60-Hamburg-Oradea-Braşov-Bucureşti –Constanţa E70-Belgrad-Stamora Moraviţa-Timişoara-Craiova-Bucureşti-Giurgiu-Sofia-Istambul E85-Varşovia-Plovdiv-Cernăuţi-Siret-Suceava-Buzău-Urziceni-Bucureşt i-Giurgiu-(E70) Transporturile navale Evoluţie: s-au dezvoltat din cele mai vechi timpuri determinând înfiinţarea unor oraşe odată cu cucerirea Constantinopolului , transporturile pe Dunăre şi Marea Neagră cunosc un regres evident după Congresul de la Paris (1856) transporturile navale cunosc un reviniment în 1890 se înfiinţează Compania Română de Navigaţie Fluvială până în 1945 flota şi volumul de mărfuri creşte continuu după 1948 pe baza creşterii spectaculoase a schimburilor, România îşi dezvoltă o puternică flotă navală după 1990 pe fondul scăderii traficului de mărfuri determinat de declinul economic şi conflictul din Iugoslavia navigaţia pe Dunăre dar şi pe Marea Neagră cunoaşte un nou declin Caracteristici transportul este asigurat de nave de pasageri sau marfă, remorchere, împingătoare, barje, şlep-uri se realizează pe Marea Neagră, Dunăre, Bega (parţial), Prut (parţial până la Prut) România se încadrează în axa fluviilor şi canalelor care traversează Europa de la NV la SE (Rhin-Main-Dunăre), legând Marea Nordului (portul Rotterdam cel mai mare din lume) de Marea Neagră (portul Constanţa cel mai mare) pe viitor se preconizează integrarea ţării noastre în axa mărilor: Marea Caspică-Marea Neagră-Marea Mediterană Canalul Dunăre-Marea Neagră dat în folosinţă în 1984, în lungime de 64 km, scurtând distanţa cu 400 km cuprind transporturile fluviale şi cele maritime Transporturile fluviale Caracteristici se realizează pe Dunăre, Bega (pescaj 1,3-1,5m, portul Timişoara)Prut şi Canalul Dunăre-Marea Neagră (inclusiv ramificaţia acestuia Poarta Albă-Midia-Năvodari) pe Dunăre navigaţia se efectuează pe o lungime de 1075 km între Baziaş şi Sulina construirea sistemelor hidroenergetice şi de navigaţie de la Porţile de Fier I şi II au înlăturat greutăţile existente anterior în navigaţie uneori iarna apar blocaje datorită îngheţului şi sloiurilor de gheaţă în perspectivă se preconizează realizarea unor terminale pentru containere în porturile dunărene şi dezvoltarea zonelor libere existente în prezent Dunărea formează Coridorul VII paneuropean făcând legătura între M. Nordului şi M. Neagră pe direcţie NV-SE În România navigaţia pe Dunăre se realizează diferit: sectorul Dunărea Fluvială (Baziaş-Brăila)pe care pot circula nave de tonaj mediu asigurându-se un pescaj de peste 2 m cu porturile fluviale: Moldova Veche, Orşova, Drobeta Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Cernavodă sectorul Dunărea Maritimă (Brăila-Sulina) pe care pot naviga nave de mare tonaj, asigurându-se un pescaj de peste 7 m porturi fluvio- maritime: Brăila, Galaţi, Isaccea, Tulcea, Sulina Transporturile maritime Se dezvoltă datorită prezenţei Mării Negre. Principalul port este Constanţa ( al patrulea din Europa pentru mărfuri vrac) ce include: 13 dane, terminale de containere, ferry-boat, Ro-Ro etc. Mărfurile tranzitate sunt de o mare varietate Alte porturi: Mangalia, Midia-Năvodari Transporturile aeriene Caracteristici: ţara noastră este printre primele în care s-a dezvoltat aviaţia (Aurel Vlaicu, Traian Vuia, Henri Coandă,1924 Compania Naţională de Transporturi Aeriene) încă dinaintea celui de al doilea război mondial Bucureştiul deservea 11 linii internaţionale şi 11 interne între 1945-1989 s-au dezvoltat lent după 1990 s-au dezvoltat mult mai rapid datorită cererii pieţei rutele interne au un caracter radial cu centrul în Bucureşti a fost restructurată Compania naţională TAROM şi au apărut firme particulare sau internaţionale principalele aeroporturi internaţionale sunt: Bucureşti-Otopeni, Timişoara, Arad, Mihail-Kogălniceanu, Satu Mare, Cluj-Napoca, Suceava, Iaşi, Sibiu aeroporturi ce deservesc traficul intern: Bucureşti-Băneasa, Oradea, Baia Mare, Târgu Mureş, Bacău, Tulcea, Caransebeş Transporturile speciale Includ mai multe tipuri: transportul prin cablu (reţeaua de înaltă tensiune pentru transportul energiei electrice) transportul prin conducte (oleoducte, gazoducte, saleducte, conducte pentru alimentarea cu apă, produse chimice etc.) telecomunicaţiile (telefonia, radioul, televiziunea, Internet, poşta electronică, telegrafia) au cunoscut cele mai intense creşteri dintre toate sectoarele economice după 1990 Transporturile multimodale Combină mai multe tipuri de transport. TURISMUL România deţine un important potenţial turistic natural şi antropic, insuficient valorificat. În prezent există 3 000 de unităţi turistice cu peste 300 000 de locuri de cazare. S-au îmbunătăţit şi diversificat gama serviciilor În ultimii ani România a fost vizitată de peste 6 000 000 de turişti mai ales din ţările vecine: Ungaria, R. Moldova, Ucraina, Bulgaria, Iugoslavia) Tipuri de turism: balneomaritim- în staţiunile de pe litoral balneoclimateric-160 de staţiuni turism montan şi de sporturi de iarnă-necesită mari investiţii pentru dotări turism cultural-este legat de vizitarea unor obiective istorice, ahitectonice, de artă, etnografice, folcorice, edificii unicat, case memoriale etc. drumeţiile-se practică în zonele montane în special PAGE PAGE 4 쥁