Referat Pamantul

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Pamantul si de asemenea puteti face Download Referat Pamantul

Citeste fragmente din Referat Pamantul

Pământul    Pământul este a treia planetă de la Soare şi a cincea ca mărime: HYPERLINK "http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/data.htm" orbita : 149,600,000 km (1.00 HYPERLINK "http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/help.htm" l "au" AU ) de la Soare HYPERLINK "http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/data1.htm" diametrul : 12,756.3 km HYPERLINK "http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/data1.htm" masa : 5.972e24 kg ământul (în engleză Earth) este singura planetă a cărui nume nu deriva din mitologia greacă/romană. Cuvântul "Pământ" provine din latinescul "pavimentum". "Earth" este o moştenire din engleza veche şi alte limbi germanice. Există sute de denumiri diferite în HYPERLINK "http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/days.htm" celelalte limbi . În mitologia romană, zeiţa Pământului era HYPERLINK "http://www.pantheon.org/mythica/articles/t/tellus.html" Tellus - solul fertil (greacă: HYPERLINK "http://www.pantheon.org/mythica/articles/g/gaia.html" Gaia , -terra mater ).    Abia pe timpul lui  HYPERLINK "http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/help.htm" l "copernicus" Copernic (secolul al şaisprezecelea) s-a înţeles că Pământul este o planetă ca toate celelalte. HYPERLINK "http://antwrp.gsfc.nasa.gov/apod/image/mir_sts63.gif"    Evident că Pământul poate fi studiat fără ajutorul unei nave spaţiale. Cu toate acestea, până în secolul douăzeci nu au existat hărţi complete ale întregii planete. Fotografiile planetei luate din spaţiu au o importanţă considerabilă; de exemplu, ajută enorm la prezicerea vremii şi mai ales la urmărirea şi prevederea uraganelor. Şi sunt extraordinar de frumoase.   Pământul este împărţit în câteva straturi care au proprietăţi chimice şi seismice distincte(adâncimea în km): 0- 40 Scoarţa 40- 400 Mantaua superioară 400- 650 Regiunea de tranziţie 650-2700 Mantaua inferioară 2700-2890 Stratul D 2890-5150 Miezul exterior 5150-6378 Miezul interior Scoarţa variază considerabil în grosime, fiind mai subţire sub oceane şi mai groasă sub continente. Miezul intern şi Scoarţa sunt solide. Miezul extern şi mantalele sunt plastice sau semi-fluide. Diferitele straturi sunt separate prin HYPERLINK "http://www.seismo.unr.edu/ftp/pub/louie/class/plate/velocity.html" discontinuităţi care sunt evidente în datele seismice; cea mai cunoscută este discontinuitatea HYPERLINK "http://www.geolsoc.org.uk/gs3lith.htm" Mohorovicic , dintre scoarţa şi mantaua superioară. Cea mai mare parte din masa Pământului se află în mantale, aproape tot restul în miez; partea pe care trăim noi este o mică fracţiune din întreg (cu valori de ordinul 1024 kilograme): atmosfera = 0.0000051 oceanele = 0.0014 scoarţa = 0.026 mantaua = 4.043 miezul extern = 1.835 miezul intern = 0.09675    Miezul este compus probabil în majoritate din fier (sau fier/nichel), fiind posibilă şi prezenţa altor elemente mai uşoare. Temperaturile în centrul miezului pot ajunge la 7500 K, mai fierbinte decât suprafaţa HYPERLINK "http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/sol.htm" Soarelui . Mantaua inferioară e compusă mai mult din siliciu, magneziu şi oxigen, cu ceva fier, calciu şi aluminiu. Mantaua superioară e alcătuită din olivină şi piroxen ( HYPERLINK "http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/help.htm" l "silicate" silicaţi de magneziu şi de fier), calciu şi  aluminiu. Cunoaştem toate acestea doar din tehnicile seismice, mostre din mantaua superioară ajungând la suprafaţă sub formă de lavă din vulcani, însă majoritatea Pământului este inaccesibilă. Scoarţa este compusă în principal din cuarţ (dioxid de siliciu) şi alţi silicaţi, de exemplu feldspaţ. Luat ca un întreg, Pământul are următoarea compoziţie (în funcţie de masă): 34.6% HYPERLINK "http://pearl1.lanl.gov/periodic/elements/26.html" fier 29.5% HYPERLINK "http://www.chemicalelements.com/elements/o.html" oxigen 15.2% HYPERLINK "http://www.edu.uch.gr/~tsigarid/ptoe/" siliciu 12.7% HYPERLINK "http://www.cs.ubc.ca/cgi-bin/nph-pertab/tab/element/Mg" magneziu 2.4% HYPERLINK "http://chemlab.pc.maricopa.edu/periodic/Ni.html" nichel 1.9% HYPERLINK "http://www.shef.ac.uk/chemistry/web-elements/S/key.html" sulf 0.05% HYPERLINK "http://www.webelements.com/webelements/elements/text/key/Ti.html" titan ământul este cel mai HYPERLINK "http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/datamax.htm" l "densest" dens corp major din sistemul solar.    Celelalte HYPERLINK "http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/overview.htm" l "ter_p" planete terestre au probabil structuri şi compoziţii similare, cu unele diferenţe: HYPERLINK "http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/luna.htm" Luna are cel mult un miez mic; HYPERLINK "http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/mercury.htm" Mercur are un miez foarte mare (relativ la diametrul său); mantaua lui  HYPERLINK "http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/mars.htm" Marte şi a Lunii sunt mult mai groase; Luna şi Mercur se pare ca nu au o scoarţ ă distinctă din punct de vedere chimic; Pământul s-ar putea să fie singurul cu miez extern şi intern distinct. Oricum, cunostinţele noastre despre interiorul planetelor sunt aproape doar teoretice, chiar şi cu privire la Pământ.    Spre deosebire de celelalte planete HYPERLINK "http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/overview.htm" l "ter_p" terestre , scoarţa Pământului este împărţita în câteva plăci separate, care plutesc independent pe mantaua fierbinte de dedesubt. Teoria care descrie aceasta se numeşte HYPERLINK "http://webspinners.com/dlblanc/tectonic/ptABCs.shtml" tectonica . Se caracterizează prin două procese principale: extindere şi încălecare. Extinderea are loc atunci când două plăci se îndepărtează una de cealaltă şi se creează porţiuni noi de scoarţă din magma de dedesubt ieşita la suprafaţă. Încălecarea plăcilor tectonice are loc când două plăci se ciocnesc şi marginea uneia se scufundă sub cealaltă, topindu-se apoi în interiorul mantalei. Mai au loc şi mişcări transversale la marginile unor plăci (de exemplu falia San Andreas în California) şi coliziuni între platourile continentale (de exemplu India/Eurasia). În prezent sunt opt plăci principale: Platoul nord-american - America de Nord, Atlanticul de nord-vest şi Groenlanda HYPERLINK "ftp://ftp.ngdc.noaa.gov/MGG/images/slide_set1/slide17.gif" Platoul sud-american - America de Sud şi Atlanticul de sud-vest Platoul antarctic - Antarctica şi "Oceanul sudic" Platoul eurasian - Atlanticul de nod-est, Europa şi Asia cu excepţia Indiei Platoul african - Africa, Atlanticul de sud-est şi partea de vest a Oceanului Indian Platoul indo-australian - India, Australia, Noua Zeelanda şi mare parte din Oceanul Indian Platoul Nazca - estul Oceanului Pacific adiacent Americii de Sud Platoul Pacific - mare parte din Oceanul Pacific (şi coasta de sud a Californiei!) Există şi alte plăci, mai  mici, ca: platoul arab, platoul Cocos, platoul filipinez. Cutremurele de Pământ sunt mai frecvente la marginile platoului.  Prin înregistrarea locaţiilor lor se evidenţiază mai uşor limitele platourilor (dreapta).    Suprafaţa Pământului este foarte HYPERLINK "http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/help.htm" l "young" nouă . În perioada relativ scurtă (după standardele astronomice) de 500,000,000 de ani eroziunea şi procesele tectonice au distrus şi recreat cea mai mare parte din suprafaţa Pământului şi prin urmare au distrus aproape toate urmele lăsate de fenomenele geologice mai recente. Astfel, s-a pierdut istoria cea mai recentă a Pământului. Vârsta Pământului este de 4.5 - 4.6 HYPERLINK "http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/help.htm" l "billion" miliarde de ani, dar cele mai vechi roci cunoscute au vechime de 4 miliarde de ani, şi rocile de 3 miliarde de ani sunt rare. Cele mai vechi fosile de organisme vii au mai puţin de 3.9 miliarde de ani. Nu s-a găsit nici o urmă a perioadei când a apărut viaţa. HYPERLINK "http://pds.jpl.nasa.gov/planets/gif/ear/strait.gif"    71 Procente din suprafaţa Pământului este acoperită de apă. Pământul este singura planetă pe care apa poate exista în stare lichidă (deşi s-ar putea să existe etan şi metan lichid pe suprafaţa lui HYPERLINK "http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/titan.htm" Titan şi apă în stare lichidă în "subsolul" satelitului HYPERLINK "http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/europa.htm" Europa ). Apa lichidă este, evident, indispensabilă vieţii, cel puţin aşa cum o cunoaştem noi. Capacitatea de încălzire a oceanelor are şi ea un rol foarte important în menţinerea unei temperaturi relativ stabile a Pământului. Apa lichidă este responsabilă şi pentru procesele de eroziune şi alte transformări meteorologice ale continentelor, un proces unic în sistemul solar, în prezent (e posibil să fi avut loc şi pe Marte, în trecut). HYPERLINK "http://www.solarviews.com/cap/earth/earthlim.htm"    Atmosfera Pământului este compusă din 77% azot, 21% oxigen, cu urme de argon, dioxid de carbon şi apă. Probabil pe timpul formării Pământului cantitatea de dioxid de carbon era mult mai mare, dar a fost apoi aproape toata încorporată în roci HYPERLINK "http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/help.htm" l "carbonate" carbonate iar o mai mică parte s-a dizolvat în oceane şi a fost consumată de plante. Plăcile tectonice şi procesele biologice intreţin un flux continuu de dioxid de carbon între atmosferă şi aceste "rezervoare". Cantitatea redusă de dioxid de carbon din atmosfera este extrem de importantă în menţinerea temperaturii suprafeţei Pământului, prin HYPERLINK "http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/help.htm" l "greenhouse" efectul de seră . Efectul de seră ridică temperatura medie a suprafeţei cu aproape 35 de grade C (de la un îngheţat -21 C la un confortabil +14 C); fără aceasta oceanele ar îngheţa şi viaţa aşa cum o ştim ar deveni imposibilă.   HYPERLINK "http://images.jsc.nasa.gov/images/pao/AS11/10075246.jpg"    Prezenţa oxigenului liber este remarcabilă din punct de vedere chimic. Oxigenul este un gaz foarte reactiv şi în circumstanţe "normale" s-ar combina rapid cu alte elemente. Însă oxigenul din atmosfera Pământului este produs şi menţinut de procesele biologice. Fără viaţă nu ar exista nici oxigen.     HYPERLINK "http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/luna.htm" l "interact" Interacţiunea dintre Pământ şi Lună încetineşte rotaţia Pământului cu aproximativ 2 milisecunde pe secol. Cercetări recente au demonstrat că acum 900 de milioane de ani erau  481 de zile şi 18 ore într-un an.    Pământul are un câmp magnetic modest, produs de curenţi electrici din nucleul extern. La interacţiunea cu HYPERLINK "http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/sol.htm" l "solarwind" vântul solar , câmpul magnetic al Pământului şi atmosfera superioară produc HYPERLINK "http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/help.htm" l "aurora" aurorele (vezi şi  HYPERLINK "http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/medium.htm" Mediul interplanetar ). Neregularităţile acestor factori provoacă mişcarea HYPERLINK "http://earth.agu.org/sci_soc/campbell.html" polilor magnetici şi chiar HYPERLINK "http://www.sciam.com/askexpert/geology/geology9/geology9.html" inversarea relativ la suprafaţă; polul nord geomagnetic se află HYPERLINK "http://www.geolab.nrcan.gc.ca/geomag/e_nmpole.html" în prezent în nordul Canadei.("Polul nord geomagnetic" este plasat pe suprafaţa Pământului exact deasupra polului sud al câmpului magnetic.) În felul acesta,meridianele magnetice fac un anumit unghi cu meridianele geografice si se numeste declinaţie magnetică şi serveşte la calcularea direcţiei nordului geografic,în cazul orientării cu ajutorul busolei.Liniile cîmpului geomagnetic se extind mult şi în spaţiul periterestru,constituind magnetosfera,care funcţionează ca o umbrelă uriaşă,care protejează Pămîntul de radiaţiile cosmice nocive. Jexterioară se întinde de la 19,000 km în altitudine până la 41,000 km; centura interioară se află între 13,000 km şi 7,600 km în altitudine. Originea cîmpului geomagnetic nu este încă pe deplin elucidată.Una din explicaţii constă în invocarea unui flux electric generat de mişcările de convecţie din nucleul extern,care este fluid.Datorită mişcării de rotaţie a Pămîntului,cîmpul electric din nucleu,rotindu-se,creează un cîmp magnetic.Apare aşa-numitul efect dinam Satelitul Pământului Pământul are doar un satelit natural, HYPERLINK "http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/luna.htm" Luna . Dar mii de sateliţi artificiali mici au fost de asemenea plasaţi pe orbită în jurul Pământului. HYPERLINK "http://www.asteroid.yorku.ca/" Asteroidul 3753 (1986 TO) are o relaţie orbitală complicată cu Pământul; nu este chiar un satelit; este folosit termenul de "companion". Situaţia este oarecum similară cu a sateliţilor lui HYPERLINK "http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/saturn.htm" Saturn    HYPERLINK "http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/janus.htm" Janus şi HYPERLINK "http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/epimetheus.htm" Epimetheus . HYPERLINK "http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/hypo.htm" l "moon2" Lilith nu există dar este o poveste interesantă. Distanţa Raza Masa Satelitul (000 km) (km) (kg) --------- -------- ------ ------- Probleme deschise Cunoştinţele noastre despre interiorul Pământului provin doar din probe foarte indirecte. Cum putem obţine mai multe informaţii? În pofida creşterii substanţiale a HYPERLINK "http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/sol.htm" l "solarconstant" "constantei" solare temperatura medie pe suprafaţa Pământului a rămas foarte stabilă de câteva miliarde de ani. Cea mai bună explicaţie este că variaţia cantităţii de dioxid de carbon reglează HYPERLINK "http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/help.htm" l "greenhouse" efectul de seră . Dar cum are loc aceasta? HYPERLINK "http://www.astrotm.home.ro/Cele%20noua%20planete/help.htm" l "gaia" Ipoteza Gaia susţine că biosfera o reglează  în mod activ. Mai multe informaţii despre Marte şi Venus pot da nişte indicii. Cât dioxid de carbon mai putem emana în atmosferă înainte ca Pământul să ajungă  a fi ca Venus? Terra, copilul rasfatat al Soarelui Printre planetele sistemului solar se afla si Pamintul nostrum, a treia planeta de la Soare. Terra se roteste in jurul Soarelui cu o viteza de 30 km/s si se afla la o distanta de aproximativ 149,6 milioane km de la Soare,distanta folosita drept unitate astronomica de lungime (UA).Lumina parcurge o astfel de distanta in 8 min 18 s. Ca si in cazul celorlalte planete, destinul Terrei este subordonat Soarelui. Insa Terra este copilul rasfata al Soarelui. Ea intrunit toate condittile necesare nasteri si dezvoltarii vietii (temperaturi potrivite, hidrosfera ,atmosfera,scut magnetic)pina la formele ei cele mai evaluate-omul. Desi Pamintul primeste a doua milioana parte din razele iradite cu marinimie de Soare,aceasata energie este suficienta pentru a mentine pe Terra conditii prielnice vietii. Curentii atmosferici si oceanici, circulatia apei in natura – elemente de baza pentru mentinerea unei activitati biologice pe Pamint- se datoreaza razelor blinde ale Soarelui. Tot ele contribiue la formarea in corpurile planetelor a substantelor organice necesare dezvoltari lor. In procesul de fotosinteza, clorofila absoarbe energia luminoasa a Soarelui si o transforma in energie de legatrura a atomilor si moleculeleor (maximul de energie in spectrul solar ii revine luminii verzi, ceea ce a facut ca ochiul omului sa fie mai sensibil anume la aceasta culoare).Substantele nutritive din plante sint mai apoi consummate de animale. Miscarea de rotatie a Terrei in jurul axei proprii : Miscarea de rotatie a Pamintului in jurul axei proprii,de la vest spre est ,explica succesiunea zilei si a noptii,cu cele doua puncte de reper ale ei-rasaritul si apusul Soarelui,precum si miscarea diurna a sferei stelelor .Durata medie a zilei,in raport cu soarele este de 24h ,iar in raport cu stelele 23h 56 min 4,09 s. Aceasta rotaite a Terrei introduce o ciclicitatie de 24h in manifestarea multor fenomene fizice distribuirea luminii si caldurii ,variatia cimpului geomagnetic,fluxul si refluxul .Deoarece omul traieste in ritmul acestor fenomene in ritmul miscarii aparente a Soarelui pe cer el s-a vazut nevoit sa introduca notiunea de ora locala. Globul pamintesc a fost impartit in 24 de zone a cite 15% si numite fusuri orare fiecarei, zone revenindu-i in succesiune un numar intreg de ore fata de timpul solar mediu la meridianul Greenwich luat ca meridian de referinta. Structura interoara a Pamintului Modelul de baza a structurilor interne ale planetelor il constitue Pamintul. Geofizicienii au constatat ca substanta terestra este reprezentata in paturi sferice concentrice.Astfel au fost evidentiate 4 geosfere majore: scoarta 33 km, mantaua 2 870 km, nucleu exterior 2 221 km, si nucleu interior 1 250 km. Faptul ca denisitatea medie a scoartei este mult mai mica decit cea a intregului Pamint,demonstreaza ca denisitatea creste de la suprafata spre centru,iar odata cu ea si presiunea. La fel creste si temperatura. Masuratorile efectuate in sonde si mine ne conving de acest lucru.Lavele vulcanice ajunse la suprafata din partea inferoara a scoartei indica o temperatura ce dapaseste 1000 grade C. Scoarta izoleaza suprafata Pamintului de temperaturile interioare mari si de activitatile violente ce se produc acolo.Tot ea nu permite plenetei sa se raceasca . Mantaua ce detine 82% din volumul palnetei si 69% din cel al masei, este sediul multor cutremure de pamint,insotite deseori de eruptii vulcanice care scot la suprafata material subcrustal, cea mai bogata sursa de informatii pentru geofizicieni. Nucleul detine numai 16% din volumul total al planetei. Nucleul exterior are o temperatura de 3 000 grade C se se afla in starelichida. Aici au loc uriase miscari de convectie a materiei fierbinti,miscari care produc curentii termoelectrici,datorita carora nucleul exterior se comporta ca un dinam urias ,care genereaza cimp magnetic,iar Pamintul ca un magnet urias,cu Polul Sud in emisfera boreala si polul Nord in emisfera australa,facind astfel posibila orientarea dupa busola. Nucleul interior are o temperature de 6 000 grade C si o presiune de 3,5* 10 atm.Alcatuit dintr-un amestic in care predomina fierul si nichelul, el se comporta din punct de vedere fizic ca o substanta solida. Temperatura inerioara a pamintului este cauzata de dezintegrarea radioactiva a elementelor chimice radioactive.Caldura se transmite spre exteriorul planetei prin conductie si convectie.Sub influenta temperaturii mari,gazelle si vaporii de apa din adincul Pamintului au iesti la suprafata,creind atmosfera planetei.Odata cu dezintegrarea intregii canttati de substante radioactive se va termina si evoluitatermica a pamintului,el transformindu-se intr-o planeta rece. Atmosfera terestra Noi traim la fundul unui ocean imens aerian ,numit atmosfera,constituit din molecule de azot 78%, oxigen 21%, argon 0,9 % vapori de apa si cantitati foarte mici de neon, cripton, ozon, si radon.Aidoma interiorului planetei atmosfera are si ea o structura stratificata.Stratificarile pot fi efectuate dupa denisitate,dupa compozitia chimica,dupa temperature si comportamentul ei,dupa gradul de ionizare a atomilor,dupa cimpul magnetic...Spre deosebire de invelisurile interioare ale pamintului straturile atmosferice au forma sferica si sunt puternic deformate de incalzirea neuniforma a atmosferei.Deasemenea sunt deformate si de vintul solar ,de mareele atmosferice si de fortele centrifuge. Primul invelis de la suprafata al atmosferei este troposfera. Extinsa pina la inaltimea de11 km ,ea retine aerul.In acest spatiu se produc si se desfasoara cele mai importante fenomene meteorologice.Troposfera este separata de urmatorul mare invelis:stratosfera prin tropopauza un strat subtire situate intre 11 km si 13 km in care temperatura ramine constanta. Stratosfera,un strat de aer linistit ,uscat si transparent se situiaza intre 13 si 55 km. Temperatura creste pina la 0 grade C. Urmeaza mezosfera intre 55 si 80 km .Temperatura scade pina la -83 grade C. In acest strat ozonul absoarbe radiatiile solare, iar moleculele de oxigen disperseaza radiatiile solare ultraviolete. Intre 80 – 1 200 km se afla termosfera , unde temperature creste pina la 1 650 grade, acesta fiind cel mai fierbinte strat.Atmosfera este scutul care ne apara de radiatia solara mortala si plapuma care mentine temperatura de pe suprafata terestra in limitele existentei vietii. In acelasi timp ea este inamicul astrofizicienilor:oprind o mare parte a undelor electromagnetice care vin din cosmos, ea limiteaza posibilitatile telescoapelor ,lasind doar o fereastra optica si una radio. Ea deasemenea denatureaza informatia undelor care strabat totusi ; le refracta le absoarbe in functie de lungimea de unda.Licarirea stelelor nu este altceva decit fenomenul unei denaturari cauzate de atmosfera. Curcubeul Legile de propagare a luminii se manifesta cel ami bine in cazul curcubeului .Briul ceresc multicolor ce apare vara, dupa ploaie pe fundalul norilor plumburii(in partea opusa a soarelui) este un fenomen de o splendoare deosebita. Totodata, curcubeul ne demonstreaza ca electronii atomilor sunt ‘stratificati’dupa energia pe care o pot avea.Grecii in antichitate considerau ca curcubeul este zimbetul zeitii Iris, menit sa impace Cerul cu Pamintul dupa o ‘gilceava’ mare cu fulgere si tunete.De la Iris si porneste cuvintul ‘a iriza’- adscompune lumina alba in cele 7 culori ale curcubeului:Rosie, portocalie, galbena, verde albastra,indigo si violeta.Fenomenul curcubeului se explica prin 3 procese fizice : refractia luminii la hotarul aer-apa, reflectia totala a luminii la hotarul apa-aer si dispersia luminii. Culoarea Cerului Moleculele aerului imparastie razele violete si albastre mai intens decit pe cele rosii,de aceea cerul vazut de pe pamint pare albastru.Cosmonautii, aflati la inaltimi mari ,unde aerul are denisitatea mica sin u imprastie lumina,vad cerul de culoare neagra. Tot negru e si cerul Lunii,deoarece satelitul Pamintului nu are atmosfera. Crepusculul Datorita rotatiei Pamintului zilnic avem o ‘eclipsa’ de Soare denumita noapte,insotita de 2 fenomene spectaculoase denumite crepuscule.Daca Pamintului i-ar lipsi atmosfera, Soarele ar rasari si ar apune imediat- am avea o trecere brusca de la intuneric la lumina si invers.Profitam insa de o trecere treptata de la zi la noapte si invers, print-o succesiune de culori gingase ce se perinda pe fundalul cerului.Ziua este strajuita de crepusculul de dimineata (aurora) si de crepusculul de seara (amurgul)cele mai importante repere ale timpului pentu om. Cum se explica fenomenul de crepuscul? Seara si dimineata cind soarele se afla sub orizontul locului, razele sale lumineaza inca straturile superioare ale atmosferii .Moleculele si aerosolii atmosferici imprastie puternic lumina solara, ea ajungind si la pamint,producinde-se astfel fenomenul de crepuscul.Crepusculul astronomic de dimineata(seara) incepe in momentul cind Soarele se afla la 18 grade sub orizont si apar cele mai slabe stele. 쥁@