Referat Delta Dunarii
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Delta Dunarii si de asemenea puteti face
Download Referat Delta DunariiCiteste fragmente din Referat Delta Dunarii
DELTA DUNARII
Prezentare generala
Izvorand din muntii Padurea Neagra din Germania si traversand 8
tari si trei capitale, parcurgand 2857 km, Dunarea cel de-al doilea
fluviu ca marime din Europa, isi incheie drumul formand inaintea
contopirii sale cu Marea Neagra, una din cele mai frumoase delte din
Europa si chiar din lume.Lungimea fluviului este 2840 km, suprafata
hidrografica = 817.000 kmp.
Istoria Deltei Dunarii incepe acum 10000 de ani, prin depunerea mai
multor straturi de aluviuni successive, ce vor colmata golful maritime
existent la varsarea Dunarii in Marea Neagra, aceasta fiind obligate sa
se retraga in matca sa.Din nisipul marin si aluviuni se formeaza marile
grinduri, insulele Deltei, Letea, Caraorman, Saraturile Sf.Gheorghe.
Treptat se formeaza cele trei brate, incepand cu bratul Sf.Gheorghe
(69.7 km), apoi bratul Sulina (63.7 km) si terminand cu cel mai tanar
bratul Chilia (120 km).Intre aceste brate s-au format o multime de
legaturi naturale, canale si lacuri, prin care,la cotele favorabile ale
fluviului, s-ar putea strabate intreaga Delta.Suprafata totala a Deltei
este de 5800 km², cuprinzand si complexul lagunar Razelm Sinoe.
Orasul Tulcea este poarta de acces catre Delta Dunarii. Ridicat pe sapte
coline acest fost oras comercial a devenit in prezent un important port
riveran si maritim, precum si cel mai importantcentru al industriei de
pescuit din Romania.
Reteaua hidrografica
Delta Dunarii se afla la intretaierea paralelei 45º latitudine Nord cu
meridianul 29º longitudine Est.
Suprafata: 5640km² din care 4470 km² teritoriu romanesc.Zona etse
relative plana, cu o inclinatie de 0,006‰, acoperita cu apa permanent
ori temporar in proportie de 70-80%.Are aspectul unui triunghi
echilateral cu laturile de cca 80 km lungime.La un debit de 5000-9000
m³/s, transporta annual, in medie, 50 milioane de aluviuni (aproximativ
de 8 ori mai mult ca Tibrul si de 20 de ori mai mult ca Rinul).
Suprafetele de uscat din delta au doua caracteristici: sunt dispuse fara
o ordine aparenta iar inaltimile lor prezinta valori mici.Grindul Chilia
are inaltimea maxima de 6,5 m , la vestul satului Chilia Veche. Dunele
din nordul grindului Letea ajunge la altitudinea de 13 m.Unele imsule
din lacul Reazem sunt scunde, de exemplu, Bisericuta are 4 m, dar altele
sunt mai inalte : Gradiste 19 m, Popina 49 m, depasind deci inaltimile
intalnite intre bartele Dunarii.
Principalele cursuri de apa sunt cele 4 brate de varsare ale Dunarii in
mare sunt:
CHILIA - cel mai nordic brat si cel mai activ, cu doua ramificatii si o
microdelta proprie.
Lungime de 105 km pana la Periprava;latime
maxima: 1000m; adancime maxima:39m.Transporta cca 60% din totalul apelor
fluviului; coefficient de sinuozitate: 1,56.Navigatie de interes local.
Cursul Dunarii dimtre localitatea Isaccea si Ceatalul Chilia prezinta la
sud o sumedenie de ostroave marunte, care-l fac sa se imparta in suvite
de apa linistita, razletite pe laturi.
TULCEA - brat ce se intinde intre ceatalurile Chilia si Sf.Gheorghe (pe
malul drept, orasul Tulcea).Lungime: 19 km; latime maxima: 300 m;
adancime maxima: 34 m.In amonte de portul Tulcea, bratul cu acelasi nume
are o albie lata , ca si cum si-ar lasa libere apele pentru a forma un
lac.La vreo 7-8 km de portul Tulcea se afla insusi “capul†deltei,
considerat cel mai important punct geographic din regiune.Este locul
unde Dunarea isi imparte pentru prima oara apele, constituind bratele
Chilia si Tulcea. Transporta cca 40% din apele fluviului; coefficient de
sinuozitate: 1,40.Cale principala de navigatie.
SULINA – cel mai scurt, mai drept si mai amenajat brat de
varsare.Lungime: 64 km; latime maxima: 250 m; adancime maxima;18 m.
Despartirea la Ceatalul Sulina a apelor bratului Tulcea este analoga pe
teren cu aceea a apelor bratului Chilia la Pardina.Pe cand apele
bartului Chilia se readuna curand, formand ostroave, apele bratului
Tulcea se separa definitive.Cele doua “noi†brate astfel create
–Sulina si Sfantul Gheorghe- nu se intalnesc ci curg fiecare pana la
varsare in cate o albie proprie, unica.
Transporta cca 22% din apele fluviului; coefficient de sinoazitate:
1,03. Canal de trafic fluvio-maritim (la adancimea minima obligatory de
7,32 m, pot circula nave de 7000 tone).
SFANTU GHEORGHE – cel mai vechi brat de varsare a Dunarii in
mare.Lungime: 64 km; latime maxima: 550 m; adancime maxima: 26 m . La
sudul bratului Sfantu Gheorghe se desfasoara gruparea de lacuri
Razelm-Sinoe, formand impreuna cu zona de mlastini si de grinduri din
preajma un ansamblu morfo- si hidrografic. Transporta cca 22% din apele
fluviului; coeficientul de sinuozitate:1,60. Navigatie de interes local.
Biodiversitate
Un studio recent al Academiei Romane, a relatat ex)istenta a aproximativ
5000 de specii diferite de plante, animale si insecte care traiesc in
Delta Dunarii. Flora este compusa din elemente autohtone, specii
mediteraneene, balcanice, asiatice si reprezentata de cea mai compacta
zona stuficola din lume ca intindere ca si padurea de stejari si liane
mediteraneene de pe grindul Letea si Caraorman, cu vegetatie specifica
nisipurilor litorale.
Flora
In Delta Dunarii predomina vegatatia de mlastina stuficola, care ocupa
cca. 78 % din suprafata totala. Principalele specii stuful, papura,
rogojul, in amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii.Vegetatia
de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltandu-se pe soluri salinizate.
Specificul este dat de prezenta speciilor: Salicornia patula, Juncus
marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti.Zavoaiele sunt paduri de
salcie, frasin, arin plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt
periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei.Sunt
specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica
peisajului.Intalnim patru tipuri de zavoaie; zavoaiele care cresc pe
grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea ,mai mare parte a anului
si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile
mai inalte cresc Salix alba, Populus alba, Populus canescens; Pe
grindurile fluviatile cele mai inalte cresc zavoaie foarte rar inundate
formate din plopi(Populus canes cens si P.Alba ) la care se adauga
speciile plantate : plopul negru hibrid, artatrul American si frasinul
de Pensilvania; un tip de zavoi este arinisul(predomina Alnus glutinosa
) care apare pe grindurile fluviale din delta marina.Vegetatia
pajistilor de stepa nisipoasa este extina pe 3% din totalul deltei,
dezvoltandu-se mai ales pe campurile maritime Letea , Caraorman si
Saraturile.Sunt specifice speciile Festuca bekeri ,Secale sylvestris ,
carex colchica , Ephedra distachya.
Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolta pe circa 3% din
totalul suprafetei deltei, in special de pe grindurile fluviale supuse
inundarii periodice.Predomina Glyceria maxima ,Elytrigia repens
.Vegetatia acvatica din ghioluri , balti si japes ocupa 2% din totalul
deltei.Pentru vegetatia submersa sunt specifice speciile
Ceratophyllum submrsum ,myriophillum verticilliatum Potamogetonsp.
,Helodea Canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variata .Predomina
Lemna minor, Silvia natans , Spirodela polyrrhiza ,Nymphoides peltata,
Nymphaea alba, Nyphar luteum, Trapa natans. Vegetatia emersaeste
dominate de stuff(Pharagmites australis), papura (Typha latifolia si
T.angustifolia), pipirig(Schoenolectus lacustris).Vegetatia tufisurilor
dezvoltate pe nisipurile campurilor marine sau pe cele de pe tarmurile
marine active se extend numai pe 1% din totalul suprafetei deltei si
sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia,Hippophae
rhamnoides. Padurile de campurile marine Letea si Caraorman sunt sleauri
de silvostepa, numite local hasmace, cu stejar brumariu(Quercus
pedunculiflora), stejar pedunculat(Q. robur), frasin (Fraxinus
angustifolia), plop tremurator(Populus tremula), ulm(Ulmus foliacea) si
cu plantele agatatoare Periploca Graeca, Vitis silvestris, Hedra helix.
Reprezinta numai 0.8% din totalul suprafetei Deltei Dunarii.
Extrem de bogata se imparte pe trei niveluri:
Plante cu frunze plutitoare – nufarul alb (Castalia alba), nufarul
galben (Nuphar luteum), iarba broastelor (Hydrocharis morsisrane),
ciulinii de apa (Trapa natans), limba apei (Potamogeton natans), rizacul
(Stratiotesaloides).
Plante riverane si de plaur – stuf ( genul Phragmites) cca 80% si
papura (genul Typha) 20%, feriga de apa (Nephrodium thelypteris), macris
(Rumex hidrolapatum), “Nu ma uita†(Myositis palustris), izma
broastei , cucuta de apa (Cicuta virosa).
Plante de uscat-salcia alba (Salix alba), plopul (Populus), arinul
(Alnus), frasinul (Fraxinus), padurile combinate de pe
grinduri.
Plaurul
Formatiune specifica stuifariilor masive, plaurul este un strat gros de
1-1.6 m format dintr-o impletitura de rizomi se stuff si radacini ale
altor plante acvatice in amestec cu resturi organice si sol.Initial
fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si baltilor
transformandu-se in insule plutitoare cu diferite marimi care, impinse
de vant, se deplaseaza pe suprafata apei.
Vegetatia plaurului difera de restul stufariilor.Stuful (Phragmites
australis) se dezvolta aici in cele mai bune conditii, fiind mai inalt
si mai gros .Alaturi e stuff intalnim rogozul, menta, feriga de apa
(Nephrodium thelypteris), cucuta de apa, troscotul, salcia pitica,
precum si plantele agatatoare Calystegia sepium si Solanum dulcamara.Pe
plaur se formeaza coloniile de pelicani comun si cret.tot pe plauru
traiesc porcul mistret, cainele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.
Fauna
Delta Dunarii adaposteste peste 3400 de specii de animale vertebrate si
nevertebrate, cu numeroase unicate nationale, europene si mondiale.
Delta Dunarii este un adevarat paradis faunistic. Aici vietuiesc 98% din
fauna acvatica europeana, intreaga fauna de odonate, de lepidoptere
acvatice si de moluste gasteropode de europa si tot aici isi gasesc
refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis
silvestris.Vertebratele care, prin prezenta lor, dau nota specifica
faunei deltei.Amfibienii sunt reprezentati prin doua specii de caudate
si sase specii de anure, iar reptilele prin opt specii, majoritatea
serpi (patru specii).Pesti sunt reprezentati prin 65 specii, cei mai
multi de apa dulce (60 %), restul migrand primavara din Marea
Neagra.Intre acestia din urma, sturionii si scrumbiile au rol important,
atat stiintific, cat si economic.
Pasari
Ornitofauna Deltei insumeaza mai mult de 300 de specii din care 70
extraeuropene.Pasarile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta,
inca de la inceputul secolului ca un paradis aviar. Renumele se
datoreaza celor 327 specii pe care le putem intalni in delta si care
reprezinta 81% din avifauna Romaniei.Dintre acestea cuibaresc 218
specii, restul de 109 trecand prin delta si ramanand diferite perioade
de timp toamna, iarna si primavara. Pasarile acvatice sunt cele mai
numeroase :cuibaresc 81 specii si trec prin delta 60 specii, in total
141 specii ceea ce reprezinta 82% din avifauna acvatica europeana.
Avifauna acvatica din Delta Dunarii este alcatuita dintr-un nucleu de
specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adauga,
speciile accesorii si speciile cosmopolite.Nucleul avifaunei este format
din 75 de specii a caror viata este legata de prezenta apei.Sunt
inregistrate 5 tipuri principale: mediteranean (starc, tiganus,
cormorant mic, vulture plesuv, piciorong, ciocintors, pelican ),
european (pasari cantatoare: privighetoarea de stuff, presura, boicusul,
randunelele de mare, pescarusul, vulturul pescar, vulturul codalb),
siberian (lebada cantatoare, fluierarul, fundacul popular, becatina
comuna, cocorul), mongolic (vulturul plesuv, soimul dunarean), chinez
(egreta, lebada muta, cormoranul mare, rata mandarin).
Pasari monumente ale naturii
Aici putem enumera “monumentele albe“ (pelicanul comun si cret,
lopatarul, egreta mare sau starcul alb, egreta mica, lebada muta, lebad
cantatoare) si “monumente policrome†(piciorongul, ciocintorul,
califarul rosu, vulturul codalb).
Pesti
Se cunosc cca 150 de specii din care peste 30 in Delta propriu-zisa. Pe
bratele de varsare ale Dunarii, prezente obisnuite sunt cega, obletul
mare, morunul, nisetrul, pastruga, scrumbia, crapul, somnul, salaul,
stiuca, mreana, avatul.Caracuda, bibanul si platica prefera apele mai
calme iar mediul salmastru este populat de la biban si stiuca la chefal
si cambula in functie de salinitatea apelor, sectorul marin adapostind
majoritar acipenseridele (morun, nisetru) si clupeidele (scrumbiile de
Dunare). Insa faima Deltei o fac sturionii (morun, nisetru, pastruga,
cega), chefalii (in patru specii din genul Mugii) si scrumbiile (Alosa
Pontica).
Stiuca(Esox lucius)
Descriere:Rapitorul numarul unu, stiuca isi pandeste nemiscata prada
care se apropie, pentru ca in momentul oportun sa atace
fulgerator.Corpul fusiform este perfect adaptat pentru demaraj
fulgerator care se dovedeste de prea multe ori mortal.Stiuca are o
dezvoltare rapida ajungand in numai trei saptamani la 15 mm iar
maturitatea sexuala la varsta de 3 ani, cand are aproximativ 700-800 de
grame, si poate ajunge la exemplare de peste 20 de kg( cea mai mare
stiuca prinsa in delta avea 16 kg).Perioada de reproducere are loc dupa
topirea gheturilor adica in februarie martie.Temperatura optima de
hranire este de 17-18º.
Mamifere
Numarul si varietatea acestors sunt asigurate de zonele mai inalte,
ocolite in gen eral de ape.
Putem spune ca prin diversitatea impresionanta a habitatelor si a
formelor de viata pe care le gazduieste intr-un spatiu relative
restrans, Delta Dunarii constituie un adevarat muzeu al biodiversitatii
de o valoare iestimabila pentru patrimonial natural universal. Intalnim
vidra, nurca, bizamul (blanuri pretioase), iepurele, mistretul, vulpea,
lupul, dihorul, pisica salbatica. Nisipurile adapostesc broaste
testoase, vipere, colonii de serpi.{1}
Rezervatiile
Delta Dunarii este cea mai joasa forma de relief din tara.Valurile marii
de la est se prelungesc pe uscatul primordial, infiripata din
aluviunile fluviului si nisipurile marii.Asa cum s-a aratat, acest uscat
rezulta dintr-un amestec permanent al apei cu materialele
pamantoase.Flora este compusa din elementele vegetale, produse ale
malului in geneza dinamica, elemente specifice climei temperate.
In apele dulci si calde, dispuse intr-o retea variata, pe terenurile pe
care apele suie ori de cate ori cresc cat de putin, sau pe nisipuri,
vegetatia conditioneaza dezvoltarea faunei.Iau nastere si se produc ,pe
seama plantelor ori mai ales incepand cu ele , immense cantitati de
microorganisme, viermi, moluste , insecte si alte nevertebrate, cum si
cele mai felurite vertebrate: pesti, batraciene, reptile pasari si
mamifere.
Unele din problemele stiintifice principale care se pun o data cu
amenajarea complexa a Deltei Dunarii este pastrarea intacta a
conditiilor biologice pe anumite suprafete cum si ocrotirea faunei
ornitologice in toata delta
In anul 1956, Comisia pentru ocrotirea naturii a propus infiintarea in
Delta Dunarii a trei rezervatii naturale principale si a altor cateva
secundate.Suprafata lor insumeaza circa 40.000 ha adica 1/14 din
suprafata deltei.Rezervatiile naturale au drept scop pastrarea
randuielilor firesti din natura, precum si ocrotirea frumusetilor
peisagistice si a vietuitoarelor.Totodata ele inlesnesc cercetarea
stiintifica si fac posibila folosirea nationala a resurselor naturale.
Una din rezervatii, perimetrul marcat de punctele
Rosca-Buhaiova-Merhei-Hrecisca-Letea si de vestul grindului letea,
localizand 15.400 ha – se afla in depresiunea Matita, dintre
grindurile Chilia si Letea, de la nordul bratului Sulina catre bratul
Chilia.Este formata din lacuri, mlastini , si grale cu prea putine
grinduri, nucleul ei fiind constituit de lacurile Rosca si Buhaiova.Are
colonii de starci galbeni,lopatari,tiganusi; gazduieste o importanta
colonie de pelicani.
Cea de-a doua rezervatie- suprafata cuprinsa in circuitul format de
localitatea Sf.Gheorghe-Palade-Perisor si de tarmul marii cu un toltal
de 14.200 ha- se gaseste in regiunea zatoanelor, adica a lacurilor lungi
si inguste de la sudul lacului Sf.Gheorghe.Aceste lacuri sunt separate
intre ele printr-o succesiune de grinduri nisipoase de-abia iesite
deasupra apelor marii.Rezervatia este constiutuita din lacuri isolate si
din mlastini cu stuff, cum si dintr-o retea deasa de garle si
canaluri.Fiinteaza unele langa altele, dar totusi nu de-a valma, in
acest domeniu al apelor , colonii de starci, scoicari, chire, pescarusi,
cormonari mari si mici, tiganusi.La pasaj se strang cocori, rate
salbatice si gaste salbatice, fluierari.
Cea de-a treia rezervatie- cuprinsul dintre lacurile Periteasca-Leahova
si Gura Portita, cu o suprafata de 3 900 ha a fost delimitate de sudul
celeilalte rezervatii pe langa bratul Sf.Gheorghe,
completand-o.Grindurile de nisip curat de aici sunt ori uscate , ori
scaldae de apele Marii Negre si ale lacului Razelm. Traiesc in acesta
rezervatie pasarile de tarmuri si cele iubitoare de saraturi. Pasarile
migratoare folosesc aceste lacuri la pasaj, ca popas si uneori derpt
cartier de iernare.
In fiecare din cele trei rezervatii a fost nelimitata o zona stiintifica
unde se aplica un regim de protectie absoluta.In orasul Tulcea
functioneaza o statiune ornitologica, iar in unele puncte ale deltei au
fost infiintate observatoare ornitologice pentru a face posibila
dezvoltarea cercetariilor stinntifice din diferitele rezervatii naturale
permanente si temporare.Un renumit perimetru de protectie denumit
“Hasmacul Mare din padurea Letea†a fost extins , pentru a cuprinde
intreaga suprafata de 700 ha a padurii acesteia.S-au laut masuri de
protectie a acestei paduri si pe planul vanatoarei, deacord cu organelle
Directiei Vanatoarei si ale Asocoatiei generale a vanatoriilor si
pescariilor amatori.
Ariile protejate sunt percepute inca de foarte multi oameni doar in
sensul lor "conservationist" fiind considerate adevarate oaze ale
naturii salbatice intr-un desert al dezvoltarii economice, care
trebuiesc protejate numai pentru conservarea speciilor care le
populeaza.
   Foarte putin este recunoscut faptul ca zonele aflate in
regim natural si seminatural constituie de fapt suportul "vietii" si
implicit al dezvoltarii socio-economice.
De asemenea, dezvoltarea socio-economica s-a facut avand la baza
resursele si serviciile oferite de capitalul natural, insa pana in
prezent in foarte putine cazuri s-a tinut cont de capacitatea productiva
si capacitatea de suport a capitalului natural atunci cand s-a proiectat
dezvoltarea economica.
Ariile protejate prin valoarea lor naturala si gradul redus al
interventiei umane pe teritoriul lor sunt cele mai bune exemple si
modele pentru sistemele ecologice naturale si seminaturale. Totodata
pentru a realiza tranzitia de la actualul model de dezvoltare la un
model de dezvoltare durabila este necesara cercetarea, cunoasterea si
experimentarea teoriilor pentru implementarea conceptului de dezvoltare
durabila. Astfel, atat evaluarea si monitorizarea starii capitalului
natural, cat si dezvoltarea cunoasterii se poate realiza in cadrul unor
zone pilot cum sunt ariile protejate.
"Capitalul Natural al tarii se constituie din reteaua sistemelor
ecologice care functioneaza in regim natural si seminatural si din
reteaua sistemelor antropizate prin transformarea si simplificarea
primelor categorii.
Resursele naturale regenerabile (inclusiv apa si solul) si
neregenerabile (petrol, carbune), precum si serviciile (controlul
climei, al calitatii apei si aerului etc.) asigurate de catre
componentele Capitalului Natural constituie unul dintre factorii cheie
ai functiei de productie a sistemelor economice si de suport al
dezvoltarii sistemelor socio-economice.
Capitalul Natural si componentele sale au o anumita capacitate
productiva care trebuie cunoscuta pentru a evita supraexploatarea si,
respectiv , o anumita capacitate de suport (parametru esential pentru a
dimensiona corect presiunea antropica si a evita deteriorarea).
Pentru a garanta dezvoltarea socio-economica durabila este absolut
necesar sa se asigure conservarea unei structuri diverse si echilibrate
a CN si utilizarea resurselor si serviciilor produse de acesta in
limitele capacitatii de suport a componentelor sale." - Angheluta
Vadineanu.
Astfel conservarea Capitalului Natural presupune in principal mentinerea
unui raport acceptabil intre ecosistemele naturale, seminaturale si
antropizate, cu mentinerea heterogenitatii in cadrul fiecarui tip de
ecosisteme si asigurarea conectivitatii intre aceste ecosisteme.
"Pentru conservarea structurii ecologice la scara complexelor
macroregionale deecosisteme este necesar sa se identifice configuratia
viabila a unui mozaic de ecosisteme naturale si seminaturale care sa
include toate tipurile de ecosisteme.
La 26 noiembrie 2005 in cadrul proiectului Dezvoltarea capacitatilor
de utilizare a metodelor agriculturii ecologice in scopul reducerii
poluarii cu nutrienti a bazinului hidrografic Dunarean pe teritoriul
raionului Falesti, Asociatia obsteasca CUTEZATORUL, in colaborare cu
Institutul de Cercetari pentru Culturile de Cimp Selectia, organizeaza
in municipiul Balti un seminar regional cu tema Rolul agriculturii
ecologice in dezvoltarea durabila a comunitatilor, agentilor economici
si reducerii poluarii cu nutrienti a surselor acvatice. Rolul
agriculturii ecologice in dezvoltarea durabila a comunitatilor,
agentilor economici si reducerii poluarii cu nutrienti a bazinelor
acvatice, Calitatea produselor alimentare- cheia spre pie?ele straine
sunt rapoartele de baza, ce vor fi prezentate de catre expertii Boris
Boincean, directorul Institutului CCC Slectia si Sergiu Croitoru,
Director General SGS Moldova.
La seminar vor participa 30 de specialisti ai directiilor
agricole, agentilor economici din agricultura fermieri, lideri de
ONG-uri, mass-media dinMinisterul Afacerilor Externe a fost solicitat de
guvernatorul Deltei Dunarii, Paul Cononov, sa verifice daca
oficialitatile ucrainene confirma anuntul privind reluarea lucrarilor de
dragare in estuarul Bastroe. Asociatia ecologista Peceneg din Ucraina a
anuntat ca la sfarsitul saptamanii trecute dragorul ucrainean Skadovsk a
reluat lucrarile de dragare in zona estuarului Bastroe. Ministrul
ucrainean al Mediului, Pavel Ignatenko, a emis in luna mai un ordin prin
care lucrarile la canalul Bastroe erau oprite pana in momentul
realizarii unui studiu asupra impactului ecologic. Insa Inspectoratul
Marii Negre din Odesa a acordat intreprinderii de stat Delta Lotman
permisiunea de a relua lucrarile.
Poluarea naturala
Poluarea naturala – are importanta secundara in conditiile in care
aportul antropic de poluanti devine tot mai grav:
a) eruptiile vulcanice elimina gaze, vapori, particule solide, care sunt
transportate pe mari distante de vant si curenti de aer.
b) eroziunea solului, eoliana sau cauzata de ploi, este cu atat mai
intense cu cat solul este lipsit de vegetatie, in panta sau intr-o zona
cu retea hidrografica bogata
c) reziduurile vegetale si animale degaja in urma descompunerii o serie
de substante gazoase poluante. Polenul sau fungii pot constitui aerosoli
naturali care sa influenteze negative sanatatea populatiei umane.
Poluarea artificiala
Dupa mediul in care actioneaza sunt cunoscute urmatoarele tipuri de
poluare:
a) poluarea aerului – a cunoscut o mare amploare odata cu cresterea
productiei industriale, intensificarea circulatiei rutiere, incinerarea
deseurilor menajereUn fenomen foarte grav il reprezinta ploile acide
cauzate de combinarea apei cu oxizi de S si N ce se transforma in acizi
puternic corozivi.
b) poluarea solului-Caracteristicile solului sunt legate direct de
productivitatea agricola.Chimizarea in exces a agriculturii duce la
tulburarea echilibrului solului ca si la acumularea in sol si in apa
freatica a unor substante minerale (ex: nitrite care au effect
methemoglobinizant pentru om si animale si distrug bacteriile fixatoare
de azot atmospheric)Pesticidele, nebiodegradabile in majoritatea lor, se
concentreaza de-a lungul lanturilor trofice, fiind toxice pentru plante
si animale. De asemenea, daunatorii devin rezistenti la pesticide, fiind
necesara crearea de noi substante de sinteza, eficienta dar mai toxice
pentru mediu.
In natura energia exista sub diferite forme: mecanica, termica, chimica,
electrica, nucleara. Acoperirea consumului de energie in continua
crestere determina preocuparea permanenta pentru descoperirea de noi
surse de energie, de identificare a modalitatilor pentru protejarea
surselor neregenerabile, a surselor naturale, de control al emisiilor de
CO2.Carbunele, titeiul si gazelle naturale reprezinta surse de energie
neregenerabile sau conventionale.Efectele energiei s-au facut simtite
datorita cresterii sporite a productiei si consumului de energie, urmate
intotdeauna de efecte adverse asupra mediului si sanatatii umane.
Poluarea creste continuu nu numai datorita arderii combustibilului solid
in centralele termice sau in industrie cat si datorita autovehiculelor
si consumului casnic de energie al populatiei.In mediul urban,
transportul este una din principalele cause de contaminare a aerului cu
gaze poluante si particule ultrafine produse de motoarele pe benzina sau
motorina. De asemenea foarte periculos pentru sanatate este plumbul
degajat in urma procesului de combustie de la autovehiculele ce
utilizeaza combustibil cu plumb.
Acidificarea este procesul prin care suprafata pamantului este
“saracita†in baze si sufera continuu o crestere a aciditatii,
ducand la degradarea solului si a apelor precum si la deteriorarea
ecosistemelor aferente.
Emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot si ammoniac provenite din
depozitele de minereuri, de la spalarea combustibililor solizi,
reactiile chimice si transport sunt principalele surse de acidificare.
Prognozele arata ca acidificarea soluluiproduce importante daune in
special asupra agiculturii. Metode de combatere a efectelor acesteia
exista, dar costurile sunt foarte ridicate. Impactul cel mai puternic se
face simtit asupra agriculturii, ceea ce afecteaza in special populatia
saraca. Statisticile indica o degradare globala de 2000 de milioane de
hectare de pamant, o suprafata echivalenta cu o treime din suprafata
agricola globala si suprafata ocupata de padure.Peste 300 de milioane de
hectare se gasesc la un nivel de degradare astfel incat se considera ca
fenomenul este ireversibil.
Productia de energie (incluzand biomasa si biogazul) nu sunt cause
majore ale degradarii solului, dimpotriva aceasta poate juca un rol
pozitiv in stoparea fenomenului. De exemplu introducerea unui system
modern de producere a energiei pe baza de biomasa ar putea actiona
asupra pretului de piata al biomasei si a-l face profitabil pentru
restaurarea unor zone cu potential productive afectate de degradarea si
transformarea acestora in asa numite “ferme energeticeâ€Â.Schimbarile
climatice sunt datorate cresterii in atmosfera a concentratiilor de gaze
cu efecte de sera, datorate dezvoltarii industriale globale, acestea
reflectandu-se asupra balantei energetice a pamantului in general.{2}
Contributia cea mai insemnata la producerea schimbarilor climatice o are
sectorul energetic. In mod current sistemul energetic este bazat pe
arderea combustibililorsolizi, ceea ce insumeaza aproximativ 76% din
energia primara a lumii. Combustia acestor combustibili solizi conduce
la trei sferturi din productia anuala de dioxid den carbon.
Poluarea atmosferei cu pulberi in suspensie are multe surse. In primul
rand, industriile metalurgica si siderurgica care elibereaza in
atmosfera cantitati inseminate de pulberi, apoi centralele termice pe
combustibili solizi, fabricile de ciment, transporturile rutiere,
haldele si depozitele de steril, etc.Natura acestor pulberi este foarte
diversificata. Ele contin fie oxizi de fier, in cazul pulberilor din
jurul combinatelor siderurgice, fie metale grele (plumb, cadmiu, mangan,
crom) in cazul intreprinderilor prelucratoare de metale neferoase, sau
alte noxe.
Metale grele au invadat Delta Dunarii; in primele zile ale acestui an,
cercetatorii Institutului National de Cercetare – Dezvoltare Delta
Dunarii au dat publicitatii concluziile unei investigatii effectuate pe
parcursul intregului an 2000 in vederea cuantificarii impactului
poluarii in Delta Dunarii. Studiul intreprins de cercetatorii de la
institutul tulcean a avut ca obiectiv si determinarea prezentei
metalelor grele in tesuturile pestilor si ale molustelor din zona
deltaica. Trebuie spus ca specialistii de la Institutul din Tulcea
efectueaza astfel cercetari la solicitarea Ministerului Apelor,
Padurilor si Protectiei Mediului inca din anul 1997. O prima concluzie
si cea mai alarmanta a respectivului studio este aceea ca in apa din
Delta Dunarii aproape toate metalele grele inregistreaza depasiri
semnificative ale valorilor maxime admise de legislatia din tara
noastra. Doar manganul este singurul metal greu care se afla, in zonele
acvatice din Delta, sub nivelul maxim admis. Trebuie spus insa ca
metalele rare nu inregistreaza concentratii foarte mari in toate zonele
din Delta. Conform studiului citat cele mai mari concentratii de fier se
afla in apele lacurilor Iacub, Raduculet si Sinoe. Zincul depaseste
concentratia maxima admisa in lacurile Nebunu, Miazazi, Furtuna si
Raduculetu, iar nichelul a inregistratn cresteri alarmante in apele
lacurilor Rosu, Rosulet, Rotundu, Raduculet, Erexciuc si Iacub. De
asemenea, cadmiul a fost depistat in cantitati alarmant de mari in apa
lacurilor Samova, Rotunda, Rosu, Merhei, Sinoe si Razelm. Semnificativ
este si faptul ca respectivele concentratii de metale grele nu s-au
diminuat nici pe parcursul ultimului an, dupa concentratiile foarte mari
inregistrate pe parcursul anului 1999. Concluzia specialistilor tulceni
este ca aceasta poluare masiva cu metale grele, cu toate ca aceasta a
fost semnalata cu cativa ani in urma, s-a accentuat brusc in urma
razboiului din Iugoslavia si, mai ales ca urmare a bombardamentelor
uzinelor chimice situate pe malul Dunarii in fosta Iugoslavia.
Grav este ca respectivele metale se regasesc deja si in sedimentele de
pe fundul lacurilor din Delta. Cantitati mari de nichel, de exemplu, se
afla pe fundul lacurilor Nebunu, Furtuna si Erexciuc, iar cadmiul
depaseste valorile maxime admise in sedimentele Rosu, Rosulet, Furtuna,
Raduculet, Merhei. Ingrijorator este sim faptul ca unele metale grele,
cum este cadmiul, au patruns peste limitele maxime admise si in
tesuturile unor specii, fiind depistati de catre cercetatorii tulceni in
zonele Caraorman si Matita. Aceeasi specialisti sustin ca respectivele
metale aflate in cantitati mari in organismul pestilor, ca si in altor
vietuitoare, pot conduce la malformatii semnificative. Respectivele
metale afecteaza mai ales sistemul osos al pestilor si pe cel muscular.
La unele specii de pesti cum este carasul, de exemplu, au fost depistate
in organism cantitati de cadmiu de peste 3 ori mai mari decat nivelul
admis de legislatia din tara noastra. Asa stand lucrurile, cercetatorii
institutului tulcean trag un serios semnal de alarma asupra efectelor pe
care le poate avea poluarea cu metale grele asupra Deltei Dunarii.
Astfel putem zice ca degradarea mediului inconjurator afecteaza vietile
a sute de milioane de oameni si intarzie dezvoltarea multor tari.
Pentru protectia complexelor naturale a Deltei Dunarii, unul din cel mai
mare riu European, a fost creata rezervatia Biosferica a Dunarii. Flora
acestei rezervatii contine circa 1500 specii, iar fauna 3600. Din ele 16
specii au fost introduse in Lista Rosie Europeana, iar mai mult de 70 in
Cartea Rosie a Ukrainei. Printre ele - morunul si somonul care in
Ukraina in afara hotarelor rezervatiei practic lipsesc. In rezervatia
Deltei Dunarii se gasesc cele mai mari colonii a pelicanului roz si
cretos din Ukraina precum si multe alte pasari importante faunei deltei
Dunarii
Deci, nu intimplator ca aceste teritorii aqua-mlastinoase ale Deltei
Dunarii sint incluse in componenta celor mai de pret si a celor mai
bogate biodiversitati din lume. Prin hotarirea UNESCO de la 02.02.1999,
rezervatia Deltei Dunarii a primit certificatul international de
Rezervatie Biosferica.
Dar toate aceste realizari in timpul apropiat vor putea avea doar o
valoare istorica.
Problema este ca, de la sfirsitul anului 2001, in pofida parerii
Academiei de Stiinte a Ukrainei, Ministerul Transportului "croeste"
proectul construirii unui canal naval e teritoriul zonei Rezervatiei
Biosferice a Dunarii.
Constructia canalului prevede adancirea uneia din minicile Dunarii,
pentru ca pe ea sa poata trece navele maritime. Daca se vor efectua
lucrari de adincire a fundului riului in zona rezervatiei si apoi de a
pune in miscare corabiile - mentinerea in acest areal a complexelor
naturale e putin probabila.Dar insusi faptul "sectionarii" va fi un
precedent periculos.
Canalul Basroe
Dragorul ucrainean "Skadovsk" a reluat, pe 31 iulie, lucrarile de
adancire a estuarului Bastroe, transmite asociatia ecologista ucraineana
Peceneg. Desi actualul ministru ucrainean al Mediului, Pavel Ignatenko,
a emis in luna mai un ordin prin care se cerea oprirea lucrarilor la
canalul Bastroe pana in momentul realizarii unui studiu de impact. Insa
acest ordin ministerial a fost contrazis la sfarsitul lunii iulie de
Inspectoratul Marii Negre din Odesa care a acordat firmei "Delta-Lotman"
permisiunea de a relua lucrarile de dragare. Finantarea reluarii
lucrarilor a fost asigurata prin interventia speciala a presedintelui
Parlamentului de la Kiev, Vladimir Litvin. Ceea ce poate demonstra un
joc abil al Kievului de a pasa responsabilitatea dintr-o curte-n alta
disculpandu-se in fata instantelor internationale. Insa, in acest timp,
lucrarile merg mai departe. Sa vedem ce reactie va avea de data aceasta
MAE roman.
Se reiau protestele internationale
Asociatia ecologista ucraineana Peceneg a initiat o
scrisoare de protest fata de reluarea lucrarilor la canalul Bastroe,
scrisoare adresata presedintelui ucrainean Viktor Iuscenko (foto),
presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, comisarului
european pe probleme de mediu Stavros Dimas, comisarului european pentru
extindere Olli Rehn si membrilor Parlamentului European.
ZIUA si Civic Media reia campania alaturi de confratii ucraineni si
subsemneaza la noua forma internationala de protest.
In scrisoarea amintita, ne exprimam "profunda ingrijorare
fata de reluarea lucrarilor de dragare de catre nava SkadovskÃ…Â¥" si se
reaminteste faptul ca "mai multe conventii internationale la care
Ucraina este parte au criticat si s-au opus construirii canalului
Bastroe prin rezervatia naturala a Deltei Dunarii. Conventia de la
Aarhus a aratat ca Ucraina a violat prevederile acestei conventii prin
demararea lucrarilor la canalul Bastroe". Scrisoarea arata ca "expertul
Conventiei Ramsar, Tobias Salate a prezentat un raport care afirma
faptul ca mai multe studii executate pana in prezent de autoritatile
ucrainene mentioneaza monitorizarea stricta a situatiei, insa fara sa
dea nici un detaliu al acestei monitorizari, nu au fost facute publice
rezultatele monitorizarii situatiei populatiei piscicole".
a se mai explica un fapt: "Consiliul International al Programului UNESCO
Omul si biosferaÃ…Â¥ si-a exprimat ingrijorarea fata de modul in care a
fost modificat teritoriul rezervatiei Delta Dunarii. Conventia de la
Berna a subliniat faptul ca este necesar sa se evite modificarea
limitelor zonelor protejate pentru a duce la indeplinire proiecte
economice. Comitetul Conventiei de la Berna a recomandat oprirea
oricaror lucrari la canalul Bastroe pana in 2005.
Canalul Bastroe a inceput sa fie acoperit de sedimentele aduse de
Dunare in cantitati din ce in ce mai mari in cursul acestui an, a
anuntat fundatia ecologista ucraineana Peceneg. Membrii acestei
organizatii au aratat ca in prezent adancimea reala a canalului Bastroe
este de 3-4 metri, dupa un an de lucrari executate de firma germana
Moebius Bau AG. In ciuda acestui fapt, autoritatile ucrainene continua
sa clameze ca adancimea canalului Bastroe este de 5-6 metri. Observatori
ai organizatiilor ecologiste ucrainene care, impreuna cu membri ai
Asociatiei Civic Media monitorizeaza situatia din zona, au constatat la
fata locului noua stare de fapt. Practic, lucrarile de dragare a
canalului trebuie luate de la capat. Sedimentele aduse de Dunare aproape
ca au blocat estuarul estic Vostocinoie inca in luna mai, iar
inundatiile din Romania au adunat sedimente suplimentare in Delta.
In timpul administratiei lui Leonid Kucima, mai multi demnitari
ucraineni aveau interese directe in realizarea canalului Bastroe.
Astfel, cel mai activ sustinator al acestui proiect a fost ministrul
Transporturilor de la Kiev si prietenul personal al presedintelui
Kucima, Ghiorghi Kirpa.
Intre timp, acesta si-a gasit sfarsitul cu ajutorul unei gauri de glont,
in imprejurari neelucidate inca, dupa cum i s-a intamplat si fostului
ministru al Internelor, Iuri Kravchenko. Pe langa milioanele de dolari
pe care le manevra Kirpa pentru Bastroe si conturile Sistema si ginerele
lui Kucima, V. Pinciuk, era deosebit de motivat de faptul ca una din
companiile pe care le detine, "Ukrainian farvater", era cel de-al doilea
contractor pentru saparea canalului Bastroe, pe langa firma de stat
Delta Lotsman. Toate aceste relatii la nivel inalt explica de ce
proiectul ucigas al canalului Bastroe a fost promovat cu atata
insistenta a Guvernului de la Kiev.{3}
Pastrarea echilibrului biologic al Deltei.
Valoarea de fenomen natural a Deltei Dunarii depinde de gradul in care
se mentine starea originara a elementelor sale componente geomorfologice
si hidrologice , precum si biologice , care constituie atractivitatea sa
turistica .La baza dezvoltarii turismului in delta se afla bogatiile
create de natura nu cele produse de mana omului .In cele ce urmeaza nu
ne referim la ceea ce se extrage din delta : peste ori stuff sau vanat
de tot felul , ci la ceea ce ramane in delta dupa ce s-au facut aceste
extrageri , ca urmare a lucrarilor de amenajare a terenului cum sunt
cele piscicole si stuficole ori cinegenetice, in vederea unei
exploatario rentabile .
In comparative cu alte regiuni ale globului influentate de mana
omeneasca ,modificarile aduse strii naturale a deltei conduc la un
dezechilibru biologic pronuntat .Schimbarile ies cu putere in evidenta
in aceasta regiune , unde natura este nu numai primitive ci si noua
nascandu-se mereu in orice clipa.Pretutindeni formele de teren sunt in
evolutie , dar in delta interventia omului se produce intr-un mediu in
devenire, care nu a luat inca o forma finite, corespunzatoare unui
anumit stadium.Intr-o faza destul de lunga a unui ciclu care se repeta
anual , o buna parte a suprafetei uscatului din delta se acopera cu o
panza de apa inalta de 1-5 metri, existand un continuu process de
sedimentare a aluviunilor.
De aici se iveste necesitatea de a spori grija pentru conservarea
patrimoniului natural al deltei si eventual pentru refacera sectoarelor
in care antrenarea bogatiilor sale in circuitul economic, in vederea
indistrualizarii, conduce la dezechilibrul biologic.Se impune sa se
aplice o precisa organizare a teritoriului deltei fara a impieta cu
nimic asupra conditiilor naturale. Dleta Dunarii prezinta imortanta ca
fenomen geographic natural si deaceea va fi pastrata ca
atare.Exploatarea resurselor trebuie facuta cu stricta respectare a
mediului ambient, pentru a nu micsora valoarea monumentului natural.
Echilibrul biologic al deltei a fost pierdut odata cu intensificarea
diverselor activitati economice productive, care au determinat amenajari
stuficole,piscicole ,agricole si forestiere , pe langa cele impuse de
navigatie.Tendinta de a extrage din delta cat mai multe bogatii conduce
la ruperea echilibrului biologic.Natura sufera cu atat mai mult cu cat
munca omului se executa pe suprafete mai mari si este mai
indarjita.Parcelarea deltei in vederea recoltarii planificat si
eficiente a stufului inseamna modificare a starii ei naturale.In
comparare cu expluatarea stufului, care se extinde pe aproape toata
suprafata deltei celelalte activitati piscicultura , agricultura,
silvicultura si navigatia ocupa suprafete restranse. In cazul
amenajerilor piscicole, aceasta oricat ar fi de importante ca
dimensiuni, au o dinamica biologica slaba, nu prea diferita de cea
normala, avand ca scop o marire a productie de peste existente.
Fluritele ramuri de productie transforma mediul natural al deltei
intr-un ansamblu din ce in ce mai artificial.Cele mai profunde
modificari le-a adus exploatarea stufului.Amenajarea stufului , pe circa
70% din suprafata, un regim hidrologic dirijat, caracterizat prin
inchiderea cu stavilari ori, in lipsa lor, cu prispe de pamant, a
garlelor si canalurilor de legatura dintre bratele fluviului si
interiorul deltei, in perioada septembrie-martie , adica in mai mult de
o jumatate de an, incluzand toata iarna.
Fragmentarea suprafetei deltei in zonele isolate, separate una de alta ,
influenteaza nefavorabil viata din apa, ducand la asfixia pestilor care
, in timpul iernii nu pot trece in bratele Dunarii la iernat , avand
drumul deschis.Pe de alta parte , primavera , intarzierea pana la finele
lunii martie a deschiderii stavilarelor ori mai ales a inlaturarii
“dopurilor†care au intrerupt in timpul iernii legatura cu bratele
fluviului are o influente nefavorabile asupra vietii pasarilor.La data
cand in sfrasit se procedeaza la eliberarea apei umplerea dintr-o data
cu apa a suprafetelor de teren indiguite provoaca inecarea cuiburilor cu
oua si pui ale pasarilor care cuibares intre 15feb-si 15martie .In felul
acesta , se micsoreaza si numarul pestilor si cel al pasarilor. De
aceea, pentru a lasa libera circulatia apelortot timpul anului trebuie
interzisa construirea de prispe de pamanat, ori de zagazuri care nu se
preteaza la manevrele de modificare treptata a nivelului
apelor.Stavilaorele trebuie sa asigure si sa coordoneze, prin lucrari de
arta corespunzatoare trecera apelor dintr-o parte intr-alta a lor.
Inrautatirea conditiilor de dezvoltare a plantelor a avut ca urmare
micsorarea cantitativa a pestilor si a pasarilor, care isi gasesc din ce
in ce mai greu hrana necesara. Se afirma ca, in ultimii ani, productia
de peste din “bunurile†naturale adica din apele obisuite,
neindiguite, ori neamenajate in vederea pisciculturii, a scazut de 10
ori iar efectivul pasarilor de valoare ornitologica si cinegetica din
toata delta a scazut de 15 ori. Compararea situatie avifauneila un
interval de 32 de ani trebuie concludenta.survolandu-se metro cu metro
partat teritoriul deltei, in anul 1940 au fost inregistare 25, iar in
anul 1972 doar 5 colonii de pasari “fundamentaleâ€Â. Acum doua
decenii, stocul de pasari a fost apreciat ca find de 4 000 000 iar
astazi se constata doar 700 000 de zburatoare, ceea ce inseamna o
miscosorare numerica de 5-6 ori.
S-a observat insa o scadere a numarului de specii, nu numai de exemplare
fapt care accentueaza importanta pierderilor. Au disparut din fauna
deltei, ori se afla in pragul disparitiei:pelicanul cret, egreta mare,
lopatarul, cocorul, fundacul polar, furtunarul, soimul dunarean,
vulturul codalb.
In procesul de abtinere a bogatiilor deltei pentru industrii, omul
schimba dese ori cursul apelorsi prin acesta locul aluviunilor ce se
depun. Modificarile aduse teritoriului deltei au ca urmare modificari si
in ceea ce implica in esenta acest teritoriu:plante, microorganisme si
mici nevertebrate, cum si vertebrate, in deosebi pesti si pasari. Tinand
seama de consecintele activitatilor economice productive, s-a ajuns la
concluzia ca trebuie sa se impiedice ca prin modificarile ce au loc in
lant, natura salbatica si unica a deltei sa fie distrusa de cei ce vad
in acest monument al naturii nu un bun turistic ci un exclusive stuficol
piscicol, agricol ori forestier. Numai prin luarea unor masuri de
refacere a peisajului deltei, care ar avea dprept consecinta in mod
special majorarea cantitatii de peste si a numarului de pasari, se va
reda deltei aspectul sau natural atat de important din punctual de
vedere turistic. Pentru aceasta nu este nevoie de studii indelungate,ci
numai de o constatare pe loc a situatiei existente, urmata de luarea
imediata a masurilor cele mai indicate, oricat ar fi de categorice.
Factorii responsabili ai turismului, cercetatorii stintifici care
studiaza cele mai variate probleme ale delteie in general toti cei ce
iubesc natura incearca sa arate partea negative a ceea ce se intampla
acum in delta, sa explice cauzele cunoscute si ca caute remediile.
Totdeauna cand se vorbeste de valorificarea diferitelor bogatii ale
deltei, trebuie sa se puna accentual pe conservarea naturii ei
primitive. Amenajariile intreprinse in delta in vederea sporirii si
fructificarii bogatiilor sale sunt insa in dezacord cu imperativul
conservarii acestora termenii contrazicandu-se reciproc. Pentru
obtinerea unui randament maxim sunt necesare schimbari mari si numeroase
in cadrul natural al delteiu ceea ce afecteaza intreaga sa suprafata si
in consecinta ii pericliteaza conservarea.
Dereglarea echilibrului biologic este analizata impreuna cu un plan al
deltei care urmeaza sa fie pus in aplicare de principalii responsabili
ai terenurilo din delta: pescarul, culegatorul de stuff, conducatorul
care dirijeaza navigatia si dispecerul turismului. Nu se cere totusi
intoarcerea la trecut, ci gasirea unor metode optime, pe baza
rezultatelor la care au ajuns cercetarile stintifice recente, pentru a
face posibila atat mentinerea in continuare a cadrului natural nealterat
cat si totodata, valorificarea superioara a bogatilor deltei. Trebuie sa
ajunga la restabilirea echilibrului biologic in contitiile lucrarilo ce
se fac, necesitatea de obtinerea materialelor prime trimise
industriilor.
In legatura cu pestii s-a recomandat ca lacurile naturale sa fie
populate cu puiet de pesti valorosi, bine aclimatizati si rezistenti la
boli cei mai indicate fiind pesti fitofagi si planctonofagi, cum sunt
feluritele specii de crap. Popularea se va face la densitatea optima pe
hectarul de apa si se va interzice pescuitul crapului sub un kilogram .
Studiul conditiilor economice de extragere a materiilor prime din delta
nu se limiteaza la stuf si pesti, ci se extinde si la fauna uneori pe
nedrept considerate de interes cinegetic.Ocrotirea anumitor pasari
declarate monumente ale naturii a devenit o datorie atat din cauza
frumusetilor lor , cat si a interesului stiintific pe care ele il
prezinta.de la un timp , aparitia unora din acestea in delta este
sporadica.Trebuie depuse toate eforturile pentru a nu se ajunge la
situatia neplacuta de a nu le intalni decat in voliere, sau impaiate si
cu ochi de sticla in muzee.Vanarea ,prinderea si tinerae lor tinerea lor
in captiviate precum si culegerea oualor sunt penalizate.S-a instituit
obligativitatea unei autorizatii speciale pentru impusacarea lebedelor ,
pelicanilor, lopatarilor, a egretelor mari si mici ,a califalilor albi
si rosii.
.
Bibliografie:
{1}-www.deltadunarii-turism.ro
{2}-www.ziua.ro
Canalul Basroe
Dragorul ucrainean "Skadovsk" a reluat saptamana trecuta, pe 31 iulie,
lucrarile de adancire a estuarului Bastroe, transmite asociatia
ecologista ucraineana Peceneg. Desi actualul ministru ucrainean al
Mediului, Pavel Ignatenko, a emis in luna mai un ordin prin care se
cerea oprirea lucrarilor la canalul Bastroe pana in momentul realizarii
unui studiu de impact. Insa acest ordin ministerial a fost contrazis la
sfarsitul lunii iulie de Inspectoratul Marii Negre din Odesa care a
acordat firmei "Delta-Lotman" permisiunea de a relua lucrarile de
dragare. Finantarea reluarii lucrarilor a fost asigurata prin
interventia speciala a presedintelui Parlamentului de la Kiev, Vladimir
Litvin. Ceea ce poate demonstra un joc abil al Kievului de a pasa
responsabilitatea dintr-o curte-n alta disculpandu-se in fata
instantelor internationale. Insa, in acest timp, lucrarile merg mai
departe. Sa vedem ce reactie va avea de data aceasta MAE roman.
Se reiau protestele internationale
Asociatia ecologista ucraineana Peceneg a initiat o
scrisoare de protest fata de reluarea lucrarilor la canalul Bastroe,
scrisoare adresata presedintelui ucrainean Viktor Iuscenko (foto),
presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, comisarului
european pe probleme de mediu Stavros Dimas, comisarului european pentru
extindere Olli Rehn si membrilor Parlamentului European.
ZIUA si Civic Media reia campania alaturi de confratii ucraineni si
subsemneaza la noua forma internationala de protest.
In scrisoarea amintita, ne exprimam "profunda ingrijorare
fata de reluarea lucrarilor de dragare de catre nava SkadovskÃ…Â¥" si se
reaminteste faptul ca "mai multe conventii internationale la care
Ucraina este parte au criticat si s-au opus construirii canalului
Bastroe prin rezervatia naturala a Deltei Dunarii. Conventia de la
Aarhus a aratat ca Ucraina a violat prevederile acestei conventii prin
demararea lucrarilor la canalul Bastroe". Scrisoarea arata ca "expertul
Conventiei Ramsar, Tobias Salate a prezentat un raport care afirma
faptul ca mai multe studii executate pana in prezent de autoritatile
ucrainene mentioneaza monitorizarea stricta a situatiei, insa fara sa
dea nici un detaliu al acestei monitorizari, nu au fost facute publice
rezultatele monitorizarii situatiei populatiei piscicole".
In protestul citata se mai explica un fapt: "Consiliul
International al Programului UNESCO Omul si biosferaÃ…Â¥ si-a exprimat
ingrijorarea fata de modul in care a fost modificat teritoriul
rezervatiei Delta Dunarii. Conventia de la Berna a subliniat faptul ca
este necesar sa se evite modificarea limitelor zonelor protejate pentru
a duce la indeplinire proiecte economice. Comitetul Conventiei de la
Berna a recomandat oprirea oricaror lucrari la canalul Bastroe pana in
2005.
Canalul Bastroe a inceput sa fie acoperit de sedimentele aduse de
Dunare in cantitati din ce in ce mai mari in cursul acestui an, a
anuntat fundatia ecologista ucraineana Peceneg. Membrii acestei
organizatii au aratat ca in prezent adancimea reala a canalului Bastroe
este de 3-4 metri, dupa un an de lucrari executate de firma germana
Moebius Bau AG. In ciuda acestui fapt, autoritatile ucrainene continua
sa clameze ca adancimea canalului Bastroe este de 5-6 metri. Observatori
ai organizatiilor ecologiste ucrainene care, impreuna cu membri ai
Asociatiei Civic Media monitorizeaza situatia din zona, au constatat la
fata locului noua stare de fapt. Practic, lucrarile de dragare a
canalului trebuie luate de la capat. Sedimentele aduse de Dunare aproape
ca au blocat estuarul estic Vostocinoie inca in luna mai, iar
inundatiile din Romania au adunat sedimente suplimentare in Delta.
In timpul administratiei lui Leonid Kucima, mai multi demnitari
ucraineni aveau interese directe in realizarea canalului Bastroe.
Astfel, cel mai activ sustinator al acestui proiect a fost ministrul
Transporturilor de la Kiev si prietenul personal al presedintelui
Kucima, Ghiorghi Kirpa.
Intre timp, acesta si-a gasit sfarsitul cu ajutorul unei gauri de glont,
in imprejurari neelucidate inca, dupa cum i s-a intamplat si fostului
ministru al Internelor, Iuri Kravchenko. Pe langa milioanele de dolari
pe care le manevra Kirpa pentru Bastroe si conturile Sistema si ginerele
lui Kucima, V. Pinciuk, era deosebit de motivat de faptul ca una din
companiile pe care le detine, "Ukrainian farvater", era cel de-al doilea
contractor pentru saparea canalului Bastroe, pe langa firma de stat
Delta Lotsman. Toate aceste relatii la nivel inalt explica de ce
proiectul ucigas al canalului Bastroe a fost promovat cu atata
insistenta de Guvernul de la Kiev.
Diversiunea BERD
Actualul ministru al Transporturilor de la Kiev, Evgheni
Cervonenko, a declarat luna trecuta ca exista posibilitatea ca Banca
Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Banca Europeana de
Investitii (EIB) ca si alte structuri financiare ale Uniunii Europene sa
sprijine construirea canalului Bastroe.
"Exista proiecte in valoare de sute de milioane de grivne
(1 dolar = 6 grivne), iar Banca Europeana pentru Reconstructie si
Dezvoltare si Banca Europeana de Investitii si-au exprimat interesul
fata de proiectul Bastroe", a declarat Cervonenko citat de asociatia
ecologista Peceneg. Oficialul ucrainean a mai indicat faptul ca
directorul general al Directoratului pentru Energie si Transport din
cadrul Comisiei Europene, Francois Lemourier, a sprijinit ideea unei
astfel de rute de transport prin canalul Bastroe.
Declaratiile ministrului Cervonenko au survenit
intalnirii Conventiei ONU privind Participarea Publica la Deciziile
Ecologice (Conventia de la Aarhus) care a avut loc la sfarsitul lunii
mai la Alma-ata, in Kazahstan. Cu prilejul acestei reuniuni, cele 30 de
tari participante au luat decizia de a sanctiona Ucraina pentru
incalcarea acestei conventii prin construirea canalului Bastroe. Printre
sanctiunile adoptate impotriva Ucrainei se numara obligatia de a alcatui
o strategie pana la sfarsitul anului 2005 pentru transpunerea
prevederilor Conventiei de la Aarhus in legislatia nationala.
Birocratia lui Kucima ramasa la putere
Asociatia ecologista Peceneg a mai anuntat faptul ca
noul ministru al Mediului de la Kiev, Pavel Ignatenko, a semnat un ordin
prin care se cere oprirea imediata a oricarui fel de lucrari de la
canalul Bastroe pana in momentul in care va fi realizat un studiu de
impact asupra mediului.
Pe de alta parte se pare ca Ministerul Transporturilor
de la Kiev a continuat traditiile regimului Kucima - de neglijare a
opiniei publice si de distrugere cu orice pret a patrimoniului ecologic
al Deltei Dunarii. Astfel, compania de stat Delta Lotsman a continuat
lucrarile de dragare la canalul Bastroe la inceputul acestui an.
Datorita faptului ca antreprenorul german, Moebius Bau AG, nu si-a
primit banii, acesta si-a retras navele din zona canalului Bastroe,
lucrarile fiind continuate cu dragorul ucrainean Prorvin, mai anunta
asociatia ecologista Peceneg.
Coruptie la Delta Lotsman
O inspectie financiara a firmei de stat Delta Lotsman a
adus la lumina faptul ca directorul acesteia, V. Bezdolny si-a insusit
suma de 163.000 de dolari din fondurile companiei, acesta fiind cercetat
in prezent pentru evaziune fiscala. Inca mai exista un larg sprijin
politic in Ucraina pentru construirea canalului Bastroe. In prezent
principalii sustinatori ai acestui proiect ucigas pentru ecologia Deltei
Dunarii sunt ministrul ucrainean al Transporturilor, E. Cervonenko,
vice-premierul A. Kinah si guvernatorul regiunii Odessa V. Tsusko.
Incalcand legislatia ucraineana a mediului, inspectoratul Regional de
Mediu Odessa a acordat firmei Delta Lotsman dreptul de a efectua in
continuare lucrari de dragare pe canalul Bastroe in lunile aprilie si
mai - exact in perioada de depunere a icrelor. Sub presiunea opiniei
publice si a Ministerului Mediului, compania de stat Delta Lotsman a
incetat lucrarile de dragare pe canalul Bastroe pe 7 mai. Sustinatorii
politici ai canalului Bastroe de la Kiev continua o ampla campanie de
dezinformare prin intermediul mass-media - sustinand ca este vorba de
"refacerea navigatiei pe canalul Bastroe" (navigatie care nu a existat
niciodata) sau afirmand ca lucrarile efectuate constituie doar o
"adancire" a canalului Bastroe.
Conferinta regizata
Conform cu angajamentele luate fata de Comisia Europeana
in octombrie 2004, Kievul a organizat in aprilie o conferinta asupra
problemei canalului Bastroe. Din pacate publicul nu a fost admis la
lucrarile acestei conferinte, nici cei care se opuneau acestui canal,
fiind invitati doar sustinatorii proiectului ucigas. Construirea
canalului Bastroe a fost respinsa si criticata de mai multe conventii
internationale la care Ucraina este parte. Expertul Conventiei de la
Ramsar pentru protejarea zonelor umede, Tobias Salate a prezentat un
raport in care afirma ca "mai multe rapoarte prezentate pana acum
vorbesc despre o monitorizare stricta a situatiei, insa nu au fost
prezentate detaliile acestor monitorizari. Nu au fost prezentate
rezultatele exacte ale monitorizarii populatiei piscicole".
Reprezentantul Conventiei Ramsar si-a exprimat ingrijorarea fata de
absenta din rapoartele expertilor ucraineni a informatiilor privind
biodiversitatea Deltei Dunarii. Tobias Salate a sustinut ca influenta
canalului Bastroe asupra mediului din Delta Dunarii ar trebui studiata
cu participarea tuturor partilor interesate, iar Guvernul ucrainean ar
trebui sa prezinte informatii precise privind stadiul constructiei,
inclusiv o evaluare a impactului de mediu.
Cereri de oprire a proiectului
Conferinta "Green Platform" organizata la inceputul lunii
iunie la Eupatoria, in Ucraina, a solicitat oprirea construirii
canalului Bastroe. Rezolutia finala a conferintei amintite cere "oprirea
tuturor actiunilor de construire a canalului Bastroe pana in momentul in
care va fi realizat un studiu asupra acestui proiect, studiu la care sa
participe experti internationali si experti ucraineni din partea
Academiei Nationale de Stiinte".
De asemenea se solicita ca Guvernul de la Kiev sa recunoasca faptul ca
"prin realizarea proiectului Bastroe au fost incalcate prevederile
conventiilor de protectie a mediului de la Bonn, Espoo, Ramsar, Berna,
Aarhus ca si Conventia de Protejare a Dunarii". De asemenea se mai cere
anularea decretelor prezidentiale semnate de Leonid Kucima care au facut
posibila demararea lucrarilor pentru canalul Bastroe, decrete care
incalca legislatia ucraineana si conventiile internationale la care
Ucraina este parte.{1}
Reactii in lant
Ministrul mediului si gospodaririi apelor, Sulfina
Barbu, si guvernatorul Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta
Dunarii, Paul Cononov, au emis la sfarsitul lunii octombrie o notificare
prin care, practic, se distruge tot paradisul dintre Dunare si mare.
Cele 14 societati comerciale care detin in concesionare cele 24 de zone
de pescuit din Delta Dunarii au fost instiintate ca prevederile
contractelor au fost modificate. Astfel, societatile concesionare au
fost scutite de efectuarea investitiilor conform obligatiilor
contractuale, dar, in acelasi timp, nu mai au dreptul sa asigure paza
suprafetelor concesionate. "In situatia in care in urma analizei modului
de derulare a contractului de concesionare se constata indeplinirea cu
buna-credinta si in totalitate a obligatiilor de catre concesionar,
contractul se poate prelungi pentru o perioada de inca 5 ani", se
precizeaza in notificarea guvernatorului Paul Cononov. Valoarea anuala a
investitiilor pe care trebuiau sa le realizeze, cele 14 societati
concesionare, conform contractului, se ridica la 100 miliarde de lei,
iar redeventa incasata de catre stat a fost de aproximativ 50 miliarde
de lei.
Practic, prin neincasarea redeventei, bugetul de stat va fi
usurat de cel putin un milion si jumatate de dolari. De ce s-a ajuns la
aceasta solutie? Pentru ca reprezentantii actualei puteri sa-i determine
pe concesionari sa renunte la contractele incheiate in 2003 cu ARBDD, si
astfel activitatea de pescuit sa fie incredintata celor aflati acum pe
valul portocaliu al guvernarii.
Mai mult, una dintre prevederile notificarii emise de
guvernatorul Paul Cononov da liber la braconaj, deoarece concesionarul
trebuie "sa nu impiedice, in zona de valorificare a resurselor
piscicole, accesul pescarilor, persoane fizice si/sau juridice, precum
si al organizatiilor de pescari care-si exercita dreptul de pescuit in
scop comercial in conformitate cu prevederile legale".
Masura este aberanta, lasand practic cele 58.000 ha ale
Deltei Dunarii fara paza, deoarece 15 persoane de la ARBDD impreuna cu
cei sapte inspectori piscicoli si trei politisti nu pot face situatiei.
Anul trecut, toate efectivele de paza ale statului din Delta Dunarii au
confiscat 2.000 de scule ilegale de pescuit, in timp ce angajatii numai
unei singure societati au capturat peste 18.000.
Dupa isteria gripei aviare, prin aceste notificari
aberante, Sulfina Barbu si Paul Cononov au reusit sa scufunde definitiv
Delta Dunarii. In acelasi timp, cei doi au brevetat o noua metoda de
pagubire a bugetului de stat prin neincasarea redeventelor de la
concesionari, dar in acelasi timp au trimis in somaj cateva mii de
oameni deoarece si turismul a fost paralizat.
Ministerul Mediului, condus de Sulfina Barbu, si cel al
Agriculturii, aflat in subordinea lui Gheorghe Flutur, intentioneaza sa
modifice contractele de concesionare din Delta Dunarii, adaugandu-le mai
multe clauze prin acte aditionale. Potrivit unor surse din cele doua
ministere, aceste clauze sunt absolut necesare pentru ca, in timpul
scurs de la incheierea contractelor de concesionare, s-a modificat
cadrul legislativ, aparand o noua lege a pescuitului, 113/2005.{2}
Planul
. Desi lucrurile par simple si corecte la prima vedere, exista foarte
multe voci care sustin ca aceste miscari venite din partea actualei
puteri sunt, de fapt, parte dintr-un plan care vizeaza anularea
concesiunilor in Delta Dunarii si atribuirea activitatilor de pescuit si
recoltare a stufului prin incredintare directa. Totusi, prevederile noii
legi a pescuitului nu se pot aplica retroactiv si deci nu afecteaza in
nici un fel concesiunile, care sunt de fapt niste contracte comerciale.
Sedinta
. Ieri-dimineata Sulfina Barbu, insotita de secretarul de stat
Constantin Popescu si de guvernatorul RBDD, Paul Cononv, impreuna cu
alte persoane cu functie din cele doua ministere, au pus-o de-o
intalnire cu concesionarii resursei piscicole din Delta. Acestia au
primit invitatia cu doua zile inainte de intalnire, desi se afla intr-o
perioada extrem de importanta a anului, la cateva zile dupa ce s-a
incheiat prohibitia. Concesionarii sau reprezentantii lor au fost
prezenti in majoritate la intalnire. Acolo, ministrul Mediului le-a
distribuit cate un model de contract aditional si a spus ca
intentioneaza sa inceapa de saptamana viitoare negocieri cu fiecare
concesionar in parte in vederea semnarii.In ciuda informatiilor care
aratau ca s-au unit intr-o asociatie care sa le reprezinte interesele,
concesionarii s-au aratat din nou dezbinati si s-au acuzat unii pe
altii, precum si pe reprezentantii ARBDD si ai Institutului de
Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii.
Totusi, la incheierea discutiilor, majoritatea dintre ei s-au aratat
destul de sceptici in ceea ce priveste modificarea contractelor si au
spus ca nu vor semna actele aditionale propuse de Ministerul Mediului.
Ei sustin ca nu au de ce sa modifice respectivele clauzele, atata timp
cat nici o lege nu se poate aplica retroactiv. {3}
Braconajul
Comisarul-sef Vasile Avram, seful Politiei Deltei, dezvaluie cine se
afla in spatele braconierilor: firmeleconcesionare, beneficiarele
hotararii guvernului Adrian Nastase Evenimentul zilei" continua astazi
seria dezvaluirilor despre Delta Dunarii, cea mai valoroasa rezervatie
ecologica a continentului, transformata de guvernul Nastase intr-o
afacere a clientelei PSD, si nu numai. Una dintre cele mai profitabile
surse de venit pentru oamenii apelor de la gurile Dunarii, total
ilegala, este pescuitul in perioadele de prohibitie.Braconajul a capatat
amploare in ultimii ani in Delta Dunarii, fiind descris chiar de oamenii
legii ca un fenomen de necontrolat. Pescarii, angajati ai firmelor care
administreaza Delta, ignora din ce in ce mai frecvent perioadele de
prohibitie si normele pescuitului industrial, aducand prejudicii
insemnate atat statului, cat si ecosistemului.
O cerinta doar pe hartie
Comisarul Vasile Avram, seful Politiei Deltei Dunarii,
face dezvaluiri socante, aratand ca, in foarte multe cazuri, braconajul
se practica din ordinul si in beneficiul exclusiv al concesionarilor.
Paradoxal, acestia s-au obligat prin contractele de concesiune pe care
le-au parafat acum doi ani cu Ministerul Mediului sa protejeze ecologic
si sa combata braconajul in zonele pe care le exploateaza.
"Conces
