Referat Dunarea - Importanta Economica

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Dunarea - Importanta Economica si de asemenea puteti face Download Referat Dunarea - importanta economica

Citeste fragmente din Referat Dunarea - Importanta Economica

Dunarea Importanta economica Resursele hidroenergetice ca si miniere ale bazinului Dunarii de jos, sunt foarte abundente si variate.Acestea au fost progresiv si accelerat valorificate in special dupa 1950, atunci cand industria a luat un avant considerabil, prin fenomenul de industrializare au fost valorificate resursele subsolului si ale solului. In Valea Dunarii de jos au aparut in a doua jumatate a sec. XIX primele intreprinderi industriale.Acestea incep sa se dezvolte si ca importante centre comerciale si industriale.Apar primele santiere pentru repatii si constructii de nave la: -Drobeta-Turnu Severin (1858) -Galati (1860) -Giurgiu (1890) In aceste orase au inceput sa se construiasca primele mori sistematice, au inceput sa se deschida minele de huila de la Bigar si Cozia din Defileul Dunarii.Incep sa intre in exploatare fabricile de ciment de la Braila si Cernavoda.In primii ani ai sec. XX se adauga fabrica de zahar de la Giurgiu.Pana in 1950, unitatiile industriale se inmultesc si noi ramuri industriale apar pe toata lungimea Dunarii.Dupa trecerea anilor 1950, s-a declansat cu intensitate procesul de industrializare a Vaii Dunarii. Sectorul Defileului Baziasi—Drobeta-Turnu Severin.Se caracteri-zeaza prin valorificarea resurselor miniere si forestiere.Acestea sunt minereuri cuprifere care se insiruie in zona Oravita—Moldova Noua (Romania)—Bar (Iugoslavia).Productia industriala a defileului este axata pe doua ramuri: -ind. extractiva si de prelucrare a minereurilor -ind. de prelucrare primara a lemnului Doua centre ind. s-au dezvoltat in defileu: -Moldova Noua cu un complex minier pentru minereuri neferoase si intreprindere forestiera -Orsova cu o intreprindere miniera pentru minereuri nemetalifere (Feldspot, Mica, Azbest) si intreprindere forestiera. Sectorul Drobeta-Turnu Severin—Islaz are o pondere industriala mai redusa comparativ cu alte sectoare dominate de resurse agricole. Abundenta productiei cerealiere si animaliere din campia cu terase a Olteniei, precum si cerintele navigatiei pe Dunare si a traficului feroviar a orientat ind. acestei regiuni in doua directii: de constructii de masini si ind. alimentara cu 31% si respectiv 32% din valoarea productiei de industriali-zare globala pe ramuri. Sectorul Turnul Magurele(Nikopole)—Calarasi(Silistra), ca debu-seul direct al unei mari parti din Campia Romana si a partii centrale a Bulgariei de nord.S-au dezvoltat activitatea comercila legata de orasele-porturi si intreprinderi industriale legate de prelucrare a materiei prime agricole ca: -mori sistematice -fabrici de zahar S-au mai dezvoltat centre ind.:Turnul Magurele, Giurgiu, Oltenita, Ruse, Svištov.Cel mai important centru ind. bulgar al sectorului Ruse, unul din principalele centre ind. din Bulgaria, cu santiere navale, uzine de vagoane, constructii de masini agricole, rafinarii, etc.Al doilea centru ind. este Svištov si Ruse, baza ind. alimentare la Dunare. Sectorul deltelor interioare Calarasi—Braila.Aici se remarca in mod deosebit centrul ind. Calarasi unde se impun combinatele siderurgice si combinatul de celuloza si hartie.Celelalte centre de importanta mai redusa sunt: -Cernavoda -Macin Intre orasele de pe malul drept al Dunarii este un mic centru ind. Silistra cu unitatile de ind. a lemnului, textila si alimentara. Secorul Dunarii maritime Braila—Sulina este un sector puternic industrializat.Toate ramurile de productie ind. sunt prezentate cu deosebire in cele trei mari centre cu un inalt grad de urbanizare aflate aici: -Braila -Galati -Tulcea Suprafetele agricole si fondul forestier reprezinta cele 2 forme principale de folosire a terenurilor. Zona muntoasa a Defileului Dunarii este impadurita: -pe vai si in culoarul Timis—Cerna si se cultiva cereale -pe cursurile superioare ale vailor, culturilor cartofului Defileul Cazanelor cu importante masive forestiere.Valea cu terase a Dunarii dintre Drobeta-Turnu Severin si Olt cu cereale dominate si crescute da plante tehnice culoarului Dunarean dintre Olt si Calarasi cu indiguiri si desecari in lunca facute pe scara larga in ultimii 20 de ani (peste 1 000 000 de ha. in intregul sector roman).Valea Dunarii dintre Calarasi si Tulcea cu predominarea luncii, cu putine terenuri arabile, cu multa pasune, faneata si domenii de pescuit; Delta Dunarii.Domeniul apelor, al pestelui si stufului. In sectorul Drobeta-Turnu Severin—Olt se desprind 3 zone de folosinta agricala a terenurilor agricola a terenurilor.Ozonul de cultura a cerealelor si a animalelor pe terasele medii si superiore care se intalneste in dreapta Dunarii. In sectorul Olt—Calarasi s-au detasat 3 zone distincte de produc-tie agricola: -zona de cultura a cerealelor -plantelor industriale -cresterea animalelor In sectorul Calarasi—Confluenta Siretului se contureaza 2 zone de productie agricole: -zona de cultura a cerealelor -de crestere a animalelor In sectorul Sireului—Ceatalis Ismail, ca mod de folosire a terenu-rilor; arabilul ocupa cele mai mari suprafete pe care se cultiva in special porumbul.Legumicultura s-a dezvoltat considerabil, date fiind cerintele de consum in orasele Braila si Galati. Sectorul deltaic; prin peisajul sau in plina transformare naturala si antropica, prin valorificarea sa economica atat de diferita de tot restul fluviului, cu greu isi poate gasi comparatia cu un alt sector dunarean. Subsectoarele inalte ale deltei constituie o zona de cultura a cerealelor, indeosebi porumbul, a legumelor mai ales rosii si a cresterii animalelor cu precadere ovine. 쥁@