Referat Craiova2

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Craiova2 si de asemenea puteti face Download Referat Craiova2

Citeste fragmente din Referat Craiova2

Cadrul Natural: Cetate a banilor Craiovesti si Buzesti – “capitala a Valahiei mici” – asezare straveche cu bogate traditii culturale, Craiova este situata la 44 grade latitudine nordica, 23 grade longitudine estica si la o altitudine intre 75 si 116 m. Resedinta a judetului Dolj, cu pondere in toate domeniile de activitate, Craiova este asezata aproximativ in centrul Olteniei, la o distantata de 227 km de Capitala, pe soseaua nationala Bucuresti – Timisoara si pe cale ferata ce uneste Capitala cu Timisoara. De-a lungul existentei sale, orasul s-a bucurat de conditii favorabile care l-au ajutat sa se dezvolte necontenit, aceasta si datorita pozitiei sale geografice. Craiova a beneficiat de o aparare naturala determinata de situarea sa intr-o mica depresiune marcata de dealul Bucovatului (la vest) de cel al Vulcanestilor (la est) de zona fostelor mlastini Facai – Balata Verde – Poveni (la sud) de balta Craiovitei si nodul hidrografic al Jiului, Amaradiei si Raznicul (la nord). Campiile, terasele si luncile inconjuratoare au prilejuit o diversitate de fauna si flora. In acelasi timp, asezata la o rascruce de drumuri, Craiova a reprezentat o cale mereu deschisa catre regiunea Portilor de Fier, Valea Oltului, Campia Munteniei si catre Transilvania. Craiova se afla la o distanta de 70-90 km de Dunare; la 88 km de orasul Calafat, port la Dunare (pe DN 56); la 75 km de portul bechet (pe DN 55 A); la 71 km (pe DN 56 A) de comuna Cetate, cu port la Dunare comuna prin care se intretaie soseaua nationala ce leaga Drobeta-TurnuSeverin de Calafat si continua fara intrerupere, pe valea Dunarii (DN 55 A) prin Poiana Mare, Piscu Vechi, Rast, Bistret, Gighera, Bechet, Dabuleni, iesind din judetul Dolj (DN 54 A ) Craiova este situata pe artera principala Bucuresti-Timisoara, la 45 km de Slatine (judetul Olt) si la 40 km de Ganeasa, localitate in care se intretaie DN Bucuresti – Timisoara cu DN Bucuresti – Ramnicu Valcea – Sibiu. De la ultima impartire teritorial – administrativa, Craiova si-a marit perimetrul geografic. Terenul din jurul localitatilor Bucovat, Leamna, Carligei, Palilula, Mofleni, Podari, Balta Verde, Braniste si Facai, altadata mlastini ori dealuri aride, este renumit astazi prin gradinile , livezie sau combinatele agro-alimentare si industriale ce au fost amplasate in ultimi ani. Partea de nord-est a inclus satela Bordei si Simnicu de Sus, bogate in podgorii si livezi, unde au fost amenajate puncte de agrement si turistice, cum este “Hanul Doctorului”. In partea de nord-vest a Craiovei, cuprinsa intre Jiu, Amaradia si Teslui (cunoscuta mlastina a Rovinelor) si Balta Craiovitei, evocate in versuri de Eminescu si Macedonski, se ridica un cartier cu 25000 de apartamente; aceasta parte a orasului a inclus localitatile Rovine, Isalnita si Simnicu de Jos. In aceasta zona renumita pentru gradinile de zarzavaturi ce aprovizioneaza Craiova, au fost amenajate sere modenrde cu cel mai inalt grad de concentrare a productiei intr-o singura unitate specializata (pe o intindere de 204 ha) si obiective industriale de importanta republicana: Termocentral si Combinatul de ingrasaminte chimice de la Isalnita, Fabrica de prefabricate din beton, Fabrica de bere, alaturi de statiunile experimentale din al caror profil nu lipsesc viticultura si pomicultura, complexele agroalimntare si C.A.P-urile din localitatile apartinand Craiovei; toate acestea asigura orasului o aprovizionare din abundenta in toate anotimpurile. Din totalul de 750.387 locuitori, cat inregistra judetul Dolj la recensamantul din 5 ianuarie 1997 (ceea ce-l situeaza pe locul al 3 lea intre judetele tarii) 249 461 de cetateni isi au domiciliul in Craiova. Din totalul locuitorilor Craiovei, 27 062 apartin comunelor suburbane. Craiova este situata intr-o zona cu clima temperat-continentala ce atinge media anuala de 10-11 grade C; aici se resimt unele influente submediteraneene. In ceea ce priveste meadia termica lunara, se observa o crestere din februarie pana in iulie, urmata de o descrestere di august pana in ianuarie, fara ca diferentele dintre mediile lunare sa fie egale pe toata durata anului. Exista de asemenea, variatii termice foarte pronuntate de la an la an, atat in privinta valorilor medii lunare, cat sia valorilor absoluta. Media lunii ianuarie a fost, de pilda , in 1984 de 3,8 grade si in 1942 de 11,2 grade (fata de media multianuala de –2,5 grade) iar cea a lunii iulie 25,8 grade in 1946 si 19,4 grade in 1913 (fata de media multianuala de 22,7 grade) Temperatura minima absoluta inregistrata in diferiti ani a oscilat intre –10,5 grade (la 23 ian. 1970) si –30,5 grade (la 25 ian. 1942), iar temperatura maxima absoluta intre 33 grade (la 10 aug. 1915) si 41,5 grade (la 5 iul. 1916) Nr. Mediu al zilelor cu temperaturi maxime mai mari de 25 grade este in jur de 115, inregistrate de regula intre 15 mai si 15Sept. Iar al celor cu temperaturi maxime mai mari de 30 grade de circa 40, din care circa 25 iulie si august. Anual, circa 135 de zile sunt cu cer senin, mai ales in perioda aprilie- octombrie. La Craiova se inregistreaza cantitati medii pe precipitatii relativ mici (523mm) dar cu variabilitate insemnata de la un la altul (269,4 mm in 1907 fata de 784,6 in 1901) Obiective Turistice: Muzee, Expozitii Muzeul de istorie al Olteniei – Str. Maxim Gorki nr. 44 (J 10) Muzeul de Arta – Calea Unirii nr. 15 (I 11) Sectia de etnografie a Muzeului Olteniei – Str. Matei Basarab nr. 14 (J10) Sectia Colectii de Arta – Calea Unirii nr. 10 (I 11) Expozitia permanenta “ Procesul luptatorilor ceferisti si petrolisti din iunie – iulie 1934” si Expozitia permanenta “Istoria Tiparului si a cartii in Oltenia” – Calea Severinului nr.7 (H 11) Expozitia permanenta de istorie a medicinei si farmaciei “Victor Comoiu” – Calea Unirii nr. 80 (K 11) Sala de expozitii a cenaclului de arta “Constantin Brancusi” – Str. Silozului nr.13 (J 12) Monumente Istorice, De Arhitectura Si De Arta Plastica Palatul Administrativ – Str. Al. I. Cuza nr.2 (I 11) Sediul Comitetului Municipal Craiova al P. C. R. Si Primaria Craiovei – Str. Al. I. Cuza nr.7 (I 11) Tribunalul Judetean si Notariatul de Stat (in casa Glogoveanu) – Str. Brestei nr. 14 (I 10) Hanul Hurezului – Str. Horezului nr 3 (J 10) Hanul Putureanu – Str. Matei Basarab nr. 34 (J 10) Casa Cotofeanu – Str. Iancu Jianu nr. 16 (H 10) Casa Memoriala “Elena Farago” – Str. Mihail Kogalniceanu nr. 11 (J 11) Monumentul Independentei (L11) Monumentul “Fratii Buzesti” (K11) Monumentul “1907” (N12) Monumentul dormitorului Barbu Stirbei (I11) Bustul lui Ioan Maiorescu (I11) Statuia dormitorului Al. Ioan Cuza (I11) Statuia lui Eugen Carada (J 10) Statuia lui Constantin Brancusi (N 14) Statuia lui Tudor Vladimirescu (I 9) Bustul lui Nicolae Romanescu (N 12) Bustul lui Petrache Poenaru (H 14) Bustul lui Theodor Aman (I 11) Bustul lui Stefan Velovan (J 16) Bustul lui Traian Demetrescu (K 12) Bustul lui Nicolae Titulescu (I 10) Bustul lui Maihai Viteazul (J 11) Bustul lui Mihai Eminescu (N 13) Bustul lui Tudor Arghezi (N 13) Manastirea Cosuna-Bucovat (O 3) Manastirea Jitianu (in afara orasului spre Calafat) Biserica Sfantu Dumitru (J 10) Biserica Obedeanu (I 9) Biserica Sfanta Treime (I 11) Biserica Sf. Nicolae Belivaca (G 10) Biserica Sf. Ilie (J 11) Biserica Sf. Gheorghe Nou (H 12) Biserica Madona Dudu (J 10) Fantana Popova (P 14) Fantana Jianu (H 10) Fantana Obedeanu (E 6) Fantana Purcarului (J 10) Teatre, Sali De Concerte, Cinematografe Teatrul National – Str. Al. Ioan Cuza nr 11 (I 12) Teatrul Liric – Str. Ioan Maiorescu nr. 6 (I 10) Teatrul de papusi – Str. Al. Ioan Cuza nr 16 (I 12) Filarmonica de stat “Oltenia” – Calea Unirii nr. 26 (J 11) Cinematograful “Patria “-– Str. Al. Ioan Cuza nr. 19 (I 13) Cinematograful “30 Decembrie” – Str. M. Kogalniceanu nr 2 (J11) Cinematograful “Cenral” – Str. Al. Ioan Cuza nr. 3 (I 11) Case De Cultura, Cluburi, Biblioteci Casa Municipala de cultura si Universitatea cultural-stiintifica—Str. Brestei nr. 1 (I 11) Casa universitatilor si Centrul de Stiinte Sociale—Calea Unirii nr. 79 (K11) Casa Baniei—Str. Matei Basarab nr. 14 (J 10) Casa de cultura a sindicatelor—Str. Karl Marx nr. 23 (J 12) Casa de cultura a tineretului—Str. Libertatii nr. 6 (J 10) Casa pionierilor—Calea Severinului nr. 10 (H 11) Casa de cultura a studentilor—Str. Ialomicioara nr. 14 (J12) Clubul muncitoresc “1 mai”—Str. M. Kogalniceanu nr 14 (J 12) Clubul muncitoresc “Electroputere”—Calea Bucuresti nr. 144 (J16) Biblioteaca judeteana—Str. M. Kogalniceanu nr 9 (J11) Biblioteaca centrala universitaea—Str. Al I. Cuza nr 13 (I 12) Zone De Agrement Si Sport Parcul Poporului (N 12) Parcul de agrement “Hanul Doctorului” (in afara orasului) Parcul Crizantemelor (J 15) Gradina botanica (H 10) Gradina “1 mai” (I 11) Gradina Trandafirilor (J 11) Gradina Tineretului (“Mihai Bravu”) (I 9) Lunca Jiului (L 10) Stadionul “Central” (K9) Stadionul Tineretului (K 10) Sala polivalenta (K 9) Hipodromul (O 14) Strandul “Lunca Jiului” (L 3) Strandul Tineretului (K 10) Strandul “Hanul Doctorului” (in afara orasului) Strndul Combinatului chimic (in afara orasului) Strandul Liceului “Nicolae Titulescu” (F 12) Istoria: Conditiile naturale de care a beneficiat Craiova ca asezareau favorizat permanenta vietuirii populatiei in aceste locuri si succesiunea civilazatiilor: pretracica, traco-dacica, geto-dacica, daco-romana, daco-romana-bizantina si, mai apoi, romaneasca. Descoperirile arheologice din zona Craiovei se constitue intr-o sinteza exceptional de bogata si de graitoare a statorniciei si continuitatii asezarilor si civilizatiilor care s-au dezvoltat in aceste locuri. Pe tarasa inferioara a Jiului, la Carcea si Simnicu de Jos, s-au fixat, cu aproximativ 7 500 de ani in urma, cele mai vechi comunitati neolitice descoperite pana in prezent la sud de Carpati. Craiova a fost unele dintre centrele polarizate pentru alcatuirea primelor formatiuni statale romanesti la sud de Carpati. In urma procesului de unificare a obstilor satesti teritoriale, in jurul ei s-au grupat 15—20 asezari, intr-un puternic cnezat. La 1444 avem mentiunea documentara a “Judetului de Balta” (unul dintre cele “17 judete sau voievodaturi” despre care avea sa vorbeasca banul Mihai Cantacuzino), dar traditia nationala ii arata pe basarabi inscaunati cu mult mai inainte, ca “banoveti” la Severin, Strehaia si apoi la Craiova. Multa vreme, ca singura mentiune documenatara a acestei asezari medievale a fost considerat documentul dat de Laiota Basarab la 1 iulie 1475, in care este mentionat, printre boierii martori, si “Neagoe ot Craiova”. Cercetarile mai noi au stabilit o atestare si mai veche : in Biblioteca Nationala de la Paris se pastreaza o harta alcatuita in perioada bataliei de la Nicopole (1396), pe care aceasta asezare medievala figureaza sub denumirea latina Ponsiona (pod peste Jiu). Conditiile naturale au favorizat aglomerarile de populatie, asezarea la incrucisarea unor importante drumuri comerciale, devenirea sa ca un centru de dominatie feudala impus de institutia straveche a Baniei. Inaintea oricarei atestari oficiale sau a izvoarelor istorice, un numar impresionant de povestiri si legende dau grai unor traditii populare stravechi. Mai multe asemena legende sunt repovestite de sciitorul de obarsie craioveana Al. Mitru. Asa este legenda despre faptele lui Ionita sau Iovan craiul (numit si caloianul) care a carmuit cu dreptate peste ce 5 districte oltenesti, dand inflorire si asezarii Cral-Iova, care i-a luat numele. O frumoasa legenda pomenste despre strangerea tuturor locuitorilor Craiovei in jurul lui Nicolae Basarab – spre a sluji vrerea acestuia de a impune regelui maghiar suzeranitatea statului romanesc si a-l ajuta sa infranga navalirea tarului sarb Dusan. Obiective Turistice Muzeul de Arta Craiova ísi are sediul ín somptuosul Palat al familiei Jean Mihail din str. Unirii, nr.15, construit íntre 1900-1907 dupa proiectele arhitectului francez Paul Gottereau. Muzeul functioneaza ín aceasta cladire din anul 1954 si dispune de un patrimoniu cultural valoros de peste 4000 de lucrari de arta adunate si conservate de-a lungul anilor. La baza constituirii Muzeului de Arta stau colectiile daruite de Alexandru si Aretia Aman orasului pentru constituirea unei fundatii ín cadrul careia a functionat, íncepind cu anul 1908, pinacoteca, bibliotecTimp de peste 40 de ani Muzeul de Arta a functionat ca pinacoteca ín cadrul Fundatiei "Alexandru si Aretia Aman", ín cladirea pusa la dispozitie de donatori. Vechiul palat al familiei Grigore Laceanu, astazi Biblioteca "Alexandru si Aretia Aman", a fost consolidat, modificat si extins pentru a raspunde noii destinatii culturale. Patrimoniul muzeului avind la baza donatia familiei Aman, s-a ímbogatit prin numeroase achizitii, cit si prin donatiile familiilor Glogoveanu, N.P.Romanescu, Barbu Druga, Ion M.Georgescu s.a., constituindu-se de-a lungul timpului ca un tezaur artistic de exceptie cu douacomponentedistincte: PRIVATE "TYPE=PICT;ALT=buttt-rd.gif (117 bytes)" INCLUDEPICTURE d "../../../gif/buttt-rd.gif" Galeria de Arta Romaneasca. PRIVATE "TYPE=PICT;ALT=buttt-rd.gif (117 bytes)" INCLUDEPICTURE d "../../../gif/buttt-rd.gif" Galeria de Arta Romaneasca dispune de creatii de exceptie semnate de HYPERLINK "../../../personalitati/constantin_brancusi.htm" Constantin Brincusi , sculptor de valoare mondiala (Vittelius, Orgoliu, Cap de fetita, Cap de baiat, Sarutul, Coapsa, Domnisoara Pogany), precum si picturi de HYPERLINK "../../../personalitati/th_aman.htm" Th. Aman , Constantin Lecca, HYPERLINK "../../../personalitati/grigorescu.htm" Nicolae Grigorescu (íntre altele, o varianta a "Atacului de la Smirdan"), a si muzeul din orasul CraÍn cadrul galeriei de arta universala se disting valoroase lucrari din Scoala olandeza, flamanda, franceza si italiana, din care notam: "Sfinta Apolonie" de Ghiodarolo Giovanni Maria, "Portret de barbat" de Iacob Adriaensz Backer, "Reuniune mondena" de Palamedes Palamedsz, "Luna iunie" si "Luna decembrie" de Leandro da Ponte Bassano, "Bach tinar" de Carlo Dolci si alte lucrari semnate de Jan Wiynants, Frederik Moucheron, Cornelis van Poelenburgh, Adriaen van Ostade, Willem Claesz Heda, J.Fr. Raffaelli, Al.Varotari etc. Expozitia de baza cuprinde Cabinetul "Constantin Brincusi" ín care sunt prezentate operele marelui sculptor pastrate ín colectiile muzeului. Galeria de Arta Romaneasca si Galeria de Arta Straina, puncte de atractie deosebita, sunt completate cu expozitii consacrate unor mari personalitati artistice rominesti si straine. iova. Pe teritoriul actualului oras au fost descoperite resturi de locuire inca din epoca neolitica, iar din vremea ocupatiei romane s-au gasit urmele castrului ridicat aici, ca si cele ale valului numit "brazda lui Novac". Prima atestare documentara a Craiovei apare in 1475, intr-un hrisov dat de voievodul Laiota Basarab si in care se aminteste de jupan Neagoe de la Craiova. In timpul celei de-a doua domnii a lui Vlad Calugarul (1482-1495) bania de la Strehaia s-a mutat la Craiova. Aceasta institutie reprezentativa pentru istorie medievala a Tarii Romanesti a dainuit pana in 1831, cand a fost desfiintata. In 1795, o epidemie de ciuma a secerat sute de vieti omenesti, iar in 1796 focul pustieste multe cartiere. Pagube serioase au fost aduse orasului de catre cetele turcesti din Vidin, care au ocupat Craiova in 1806. De numele orasului se leaga numeroase evenimente de mare rasunet in constiinta poporului nostru. Pana in 1817, cand potera a reusit sa-l prinda si sa-l arunce in ocna de la Telega, vestitul haiduc Iancu Jianu bagase groaza in cei bogati. In 1821, craiovenii s-au ridicat intr-un glas la chemarea lui HYPERLINK "../../../personalitati/politici/tudor_vladimirescu.htm" Tudor Vladimirescu . In 1848, in zilele revolutiei, la Craiova a aparut ziarul "Nationalul". Manastirea Bucovatului, cunoscuta si sub numele de Cosuna. Pisania arata ca biserica a fost cladita in anul 1572, de Stefan biv vel Clucer si fiul acestuia Parvu Clucerul, in timpul domniei lui Alexandru II Mircea (1568-1577). In 1656, Paul de Alep o considera "un mare edificiu din piatra zugravita frumos in toate partile". Biserica – pustiita in 1781, cu clopotnita daramata de apele Jiului in 1834, parasita de calugari in 1848 – a servit ca biserica de mir pana in 1896. In 1929 a fost restaurata de Comisia monumentelor istorice. Constructia a fost realizata din caramida si are un plan treflat, cu altar heptagonal. Interiorul are patru straturi de picturi: prima zugraveala s-a facut in 1574, iar pictura de zi a fost executata in 1813. Aici se pastreaza – unicat in Tara Romaneasca – o cronica murala, pictata pe peretele de apus al naosului. Casa Baniei este cea mai veche constructie civila din oras si unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectura de acest gen din Romania. Palatul Jean Mihail, palat de plan dreptunghiular, cu trei niveluri o fosta proprietate a lui Dinu Mihail – construit intre anii 1899 si 1907, dupa planurile arhitectului Paul Gottereau fiind legata de mutarea resedintei banilor la Craiova. In 1750, aici a functionat prima scoala romaneasca din Craiova. Este o cladire de plan patrat cu doua niveluri. Restaurata de curand, ea adaposteste sectia de etnografie a Muzeului de istorie. Biserica Sf. Dumitru (Gradina Trandafirilor) este unul dintre cele mai vechi monumente ale orasului Craiova. Ea a fost refacuta in 1690, de catre Petre Obedeanu si iarasi de fiul sau, Constantin, in 1724. Cutremurul din 1838 i-a adus mari stricaciuni, ceea ce a determinat inchiderea ei in 1849. In 1889 a fost daramata si, dupa planurile arhitectului francez Lecomte de Nouy, s-a ridicat constructia actuala, pastrand vechile elemente arhitecturale. A fost realizata dupa un plan in forma de cruce greaca si are un pridvor deschis, o turla pe naos si doua pe pronaos. Biserica Sf. Dumitru, unul dintre cele mai vechi monumente din Tara Romaneasca. Biserica este intalnita adesea in izvoare si sub numele de"Baneasa" sau "Domneasca", indicand, probabil, ori originea domneasca a ctitorului, ori locul marcant pe care-l ocupa el in ierarhia sociala a vremii. Pe locul actualei constructii a existat o biserica mai veche, ridicata la sfarsitul sec. XV sau inceputul sec. XVI, ctitorie a Craiovestilor, apoi una noua, construita de HYPERLINK "../../../personalitati/politici/matei_basarab.htm" Matei Basarab in 1651. 쥁@