Referat CHINA1.DOC

Mai jos puteti citi fragmente din Referat CHINA1.DOC si de asemenea puteti face Download Referat CHINA1.DOC

Citeste fragmente din Referat CHINA1.DOC

CHINA Suprafaa: 9.596.961 km 2 Populaia: 1.171.000.000 loc. Capitala: Beijing ISTORIC: China are o istorie de peste 5.000 de ani. {n mileniul III [.Hr., a apãrut aici un mare imperiu. Cu circa 200 de ani [.Hr. imperiul s-a unificat ]i a fost ridicat Marele Zid Chinezesc, care a izolat China, de restul lumii. {n sec. XVIII-XIX, China intrã sub influena puterilor coloniale ]i a Japoniei. {n 1912 este [nlãturatã monarhia ]i se ajunge la rãzboi civil. {n 1927, Partidul Comunist creeazã Armata Ro]ie care, [n frunte cu Mao Zedong, proclamã [n 1949 Republica Popularã Chinezã. {ncepe perioada maoistã, când se adoptã modelul sovietic de dezvoltare, cu accent pe industria grea. {ntre 1958-1976 strategia se schimbã. Deviza devine - numai cu fore proprii, fãrã influene strãine, politicul dominã economicul, agricultura redevine baza dezvoltãrii. Dupã 1976, dar mai ales din 1982, [ncepe „noua cale chinezã”, orientatã spre reforme, modernizare ]i deschidere cãtre Occident. A}EZARE: SE-ul Asiei, din Asia Centralã pânã [n Pacific. CARACTERISTICI GEOGRAFICE: China prezintã un cadru natural foarte divers, se obi]nuie]te o [mpãrire generalizatã. China de Est ]i China de Vest. Prima are un relief de câmpie (Câmpia Manciuriei ]i Marea Câmpie Chinezã), precum ]i dealuri, cu o climã umedã. Vestul Chinei cuprinde muni ]i podi]uri, Podi]ul Tibet – cel mai [nalt de pe glob (5.000 m) cu o climã aridã. China are trei regiuni topografice principale ce se ridicã [n trepte (povârni]uri), de la depresiuni de-a lungul coastei de est pânã la munii [nali din vest. Vârful cel mai [nalt din lume, Everest (8.848 m) se aflã pe grania dintre China ]i Nepal. Nivelul cel mai scãzut, sub 1000 de metri, ocupã seciunea esticã ]i cea mai populatã a ãrii. O mare parte a nordului Chinei se aflã [ntr-o zonã seismicã ]i câmpiile joase sunt adesea inundate. CLIMA: Estul Chinei are o climã temperatã, cu ploi musonice puternice [n timpul verii. SE Chinei are o climã subtropicalã cu ploi puternice de varã. Centrul ]i S-V, au o climã continentalã cu veri calde ]i ierni reci ]i secetoase. VEGETA|IA: - este subtropicalã [n sud. {n nordul ãrii, [n Manciuria apar predominant tufi]uri ]i conifere scunde. Partea muntoasã vesticã este dominatã de stepe ]i de]erturi, dar cresc ]i pãduri foarte rare. POPULA|IA: Republica Popularã Chinezã este naiunea cea mai numeroasã din lume cu peste 1,17 miliarde de cetãeni, aproape un sfert din totalul populaiei globului. Majoritatea (94%) este concentratã pe litoralul din SE ]i [n câmpii, unde densitatea atinge 500-1000 loc./km2. Aproximativ 70% locuiesc la arã [n sate cu circa 2000 locuitori. Urbanizarea ]i natalitatea sunt controlate de stat. China este [mpãritã [n 23 de provincii, trei municipalitãi sub jurisdicie guvernamentalã ]i trei regiuni de graniã autonome. RELIGIA: Religiile dominante sunt confucianismul (un sistem de valori sociale ]i politice care pune accent pe venerarea strãmo]ilor), budismul ]i islamismul. {n Tibet sunt budi]ti lamai]ti. Dupã 1949, sub conducerea guvernului comunist, religia a fost combãtutã, de]i libertatea de a crede [ntr-o religie era garantatã prin Constituia din 1954. {n timpul Revoluiei culturale de la mijlocul anilor 1960, instituiile religioase au fost distruse, dar din 1978 guvernul a devenit mai tolerant faã de ceremoniile religioase. Totu]i existã un pericol continuu de tulburãri etnice, [n special [ntre budi]tii din Tibet ]i musulmanii din regiunea Xinjiang. LIMBA: Limba chinezã are multe dialecte. Vorbirea curentã, mandarina, bazatã pe un dialect nordic (vorbit ]i [n jurul capitalei Beijing), a devenit limba naionalã. Guvernul comunist a promovat acest dialect [naintea tuturor celorlalte forme de chinezã ]i acum este vorbit de aproape douã treimi din populaie. Un rezultat al acestui fapt este cã limba scrisã ]i cea vorbitã sunt mai aproape decât au fost vreodatã. Pe lângã mandarinã, limbile din China se clasificã [n trei mari familii lingvistice. Familia lingvisticã ural-altaicã include grupurile lingvistice turcice, mongolice ]i tungusice, familia lingvisticã mon-khmer ]i familia lingvisticã indo-europeanã. ECONOMIA: - se bazeazã pe agriculturã care ocupã 10% din suprafaã ]i antreneazã 60% din populaia activã. AGRICULTURA: - este intensivã, obinându-se [n sud pânã la trei recolte pe an. Se fac terasãri (terasarea pãmântului este de asemenea o caracteristicã a agriculturii chineze [n zone deluroase; terasele servesc atât la controlul eroziunii solului, cât ]i la captarea ploilor musonului de varã pentru inundarea lanurilor de orez de pe dealuri); irigãri, fertilizãri. Agricultura, silvicultura contribuie cu peste 25% la Produsul Intern Brut (PIB). China deine locul I mondial la producia de grâu ]i orez, dar ]i la cartofi dulci, bumbac, tutun, rapiã, ceai (locul II dupã India). Pentru comer cea mai importantã culturã este bumbacul. Cre]terea animalelor se face cu precãdere [n vest. China deinând recorduri la porcine (40% din efectivele mondiale), ovine (locul III), cabaline (locul I), bivoli (locul II), yac ([n Tibet). Existã o tradiie [n privina cre]terii viermilor de mãtase. Pescuitul ocupã locul III [n lume, fiind dezvoltatã piscicultura. RESURSE: China are cele mai mari rezerve de cãrbune din lume, cãrbunele asigurã 80% din consumul de energie al ãrii (locul I). Majoritatea cãrbunilor se gãsesc [n nordul ãrii. Sudul Chinei conine 84% din resursele de hidroelectricitate ale ãrii. Alte resurse ale subsolului sunt: fier (locul II), tungsten (locul I), sare, mangan, mercur, plumb, staniu. China este al patrulea producãtor de petrol din lume, resurse minarale, cele mai mari rezerve de stibiu ]i wolfram din lume. INDUSTRIA: Dupã ce comuni]tii au ajuns la putere [n 1949, China a naionalizat toate industriile ]i a implementat o politicã de industrializare rapidã, condusã de stat, cu un accent deosebit pe dezvoltarea industriilor de oel legate de apãrare. Din 1978, noile investiii s-au concentrat [n industria textilelor ]i a bunurilor de larg consum de folosinã [ndelungatã. Industria prelucrãtoare se gãse]te [n ]apte regiuni principale. Industria este [n continuã cre]tere: siderurgie (locul IV), ma]ini unelte, automobile,tractoare,feroviarã, biciclete, mecanicã finã, nave, electronicã, industrie chimicã, nuclearã. China a pãtruns puternic pe pieele occidentale prin industria artizanalã, mai ales prin jucãrii. Dupã 1980 conducerea chinezã s-a orientat spre o economie de piaã dirijatã, creând zone economice specializate (ZES) pe litoral. De la Beijing la Tianjin se gãse]te un cordon industrial care produce cãrbune ]i produse ale acestuia, [ndeosebi fier ]i oel, piese de ma]ini, produse chimice ]i textile. Regiunea nord-vesticã este principalul producãtor de metale neferoase. TURISMUL: este [n cre]tere, bucurându-se de peisaje deosebite, regiuni carstice, multe obiective istorice (Marele Zid Chinezesc). TRANSPORTUL: Cãile de comunicaie sunt dese ]i modernizate [n partea de est a ãrii. China are un sistem larg de cãi navigabile interne – 110.000 km. Baza sistemului de transport al Chinei moderne o reprezintã reeaua de cãi ferate – 53.187 km. S-au construit multe drumuri principale noi pentru a deschide regiunile vestice periferice. {n total, [n China existã 1.014.300 km. de drumuri. Este foarte extins mersul pe bicicletã. DIFEREN|IERI REGIONALE: litoralul ]i S-E sunt industrializate; partea centralã este agricolã, bine populatã, dar cu un nivel de trai relativ scãzut. vestul este defavorizat de naturã (munte ]i climat arid), puin populat ]i slab dezvoltat. 쥁`