Referat Sfanta Manastire Voronet
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Sfanta Manastire Voronet si de asemenea puteti face
Download Referat Sfanta Manastire VoronetCiteste fragmente din Referat Sfanta Manastire Voronet
SFANTA MANASTIRE VORONET
Cu voia Bunului Dumnezeu, cu rugaciunile Sf. Cuvios Daniil Sihastrul si
prin osardia Bine credinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant s-a
inaltat, din 26 mai pana in 14 septembrie 1488, Manastirea Voronet cu
hramul Sf. Mare Mucenic Gheorghe.
In 1547 i s-a adaugat pridvorul si i s-a facut pictura exterioara sub
privegherea Mitropolitului Grigorie Rosca, ce se odihneste in pridvor.
Inca de la inceput manastirea a fost binecuvantata cu calugari cu aleasa
viata duhovniceasca, in vreamea Sf. Cuvios Daniil Sihastrul fiind o
adevarata lavra a isihasmului romanesc. Viata monahala s-a intrerupt in
anul 1785 dupa anexarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic si s-a reluat
in anul 1991, de data aceasta cu obste de calugarite sub staretia
Stavroforei Irina Pantescu. Tanara obste se straduieste sa imbine
aromnios rugaciunea cu munca in gospodarie, in camp, in atelierul de
pictura si in indrumarea vizitatorilor.
Manastirea Voronet este socotita "Capela Sixtina a Orientului" pentru
marea fresca de pe fatada de vest, numita "Judecata de apoi". De
asemenea "albastrul de Voronet" este considerat de specialisti ca unic
in lume si cunoscut ca rosul lui Rubes sau verdele lui Veronese. Pe
fondul albastru este prezentat "Arborele lui Iesei" sau Genealogia
Mantuitorului nostru Iisus Hristos iar pe coloane sunt pictati filozofii
greco-latini. Sunt cautati cu privirea Aristotel si Platon iar pe absida
laterala retine atentia "chipul
ascetic al Sf. Onufirie".
In stanga usii de la intrare este zugravit chipul aureolat al Sf. Cuvios
Daniil Sihastrul. Deasupra usii strajuieste Icoana "Deisis".Mantuitorul
nostru Iisus Hristos, Judecatorul Atotdrept, priveste cercetator pe toti
cei care trec pragul Bisericii noastre; in dreapta si in stanga Sa,
Maica Domnului si Sf. Ioan Botezatorul mijlocesc milostivirea pentru
noi, oamenii. Pe contrafort este pictat Sf. Mare Mucenic Gheorghe,
patronul manastirii noastre, iar pe primele randuri ale acestui ansamblu
de pictura, sus,
"Acatistul Sf. Nicolae" si mai jos, "Acatistul Sf. Ioan cel Nou de la
Suceava".
In pridvor pictura reprezinta calendarul crestin-ortodox, iar pe multe
Icoane se vad nume si zgarieturi, semne ale celor 206 ani de pustiire.
Deasupra usii de la intrare, in pronaous, se afla o mununata Icoana -
"Dulcea imbratisare" si mai sus inscriptia in
piatra ce precizeaza numele ctitorului si timpul inaltarii Manastirii.
In pronaos se afla, strajuit de o candela aprinsa, mormantul Sf. Cuvios
Daniil Sihastrul, ce a fost primul staret al Manastirii.
Tabloul votiv, al intemeietorului, se afla in naos. Maria Sa, Stefan cel
Mare si Sfant, pictat in anul 1496 impreuna cu Doamna Maria-Voichita si
Bogdan mostenitorul inchina, prin mijlocirea Sf. Mare Mucenic Gheorghe,
Manastirea aceasta antuitorului
nostru Iisus Hristos pentru a-i multumi ca l-a ajutat in lupta impotriva
cotropitorilor turci.
Privind tabloul votiv si ascultand clopotele daruite de voievod
Manastirii inca de la intemeiere, clopote ce trase de vietuitoarele
noastre tinere cheama de peste veacuri numele ctitorului: "Stefan-Voda,
Stefan-Voda" ca intr-o vesnica pomenire, ne simtim
legati prin fire nevazute de inaintasii nostri.
Valoroasa artistic este catapeteasma din lemn de tisa, aurit, usile
imparatesti fiind o adevarata capodopera de sculptura in lemn.
De mare pret este tronul Mitropolitului Grigorie Rosca si nadajduim ca
va reveni acasa tronul original al Mariei-Sale, cel din Biserica fiind o
copie distonand cu piesele vechi.
Pictura din naos si din Sf. Altar, obosita de fumul lumanarilor sutelor
de ani, asteapta restaurarea. Dupa primele probe de curatire facute de
specialisti se zaresc culorile originale bine conservate. Aceasta
lucrarea minutioasa si costisitoare se va face
din donatiile statului nostru roman si din micile donatii ale turistilor
si inchinatorilor romani si straini care iubesc Voronetul.
Expresia artistica a dreptei noastre credinte, a rafinamentului si
gustului pentru frumos a neamului nostru, Sf. Manastire Voronet indeamna
la reculegere si incanta inima si mintea privitorului ce ajunge la noi
din toate colturile lumii.
Iara, Stefan-voda, mergand de la cetatea Neamtului in sus pre Moldova,
au marsu pe la Voronet, unde traie un parinte sihastru, pre nume Daniil,
si tatand Stefan-voda in usa sihastrului sa-i descuie, au raspunsu
sihastrul sa astepte Stefan-voda afara pana ce si-a istovit ruga. Si
dupa ce si-au istovit sihastrul ruga, l-au chemat in chilie pre
Stefan-voda si s-au ispovedit Stefan-voda la dansul. Si au intrebat
Stefan-voda pre sihastru ce va mai face, ca nu poate sa sa mai bata cu
turcii: inchina-va tara la turic, au ba? Iar sihastrul a dzis sa nu o
inchine, ca razboiul este a lui, numai, dupa ce va izbandi, sa faca
manastire acolo, in numele Sfantului Gehorghe, sa fie framul bisericii.
ION NECULCE.
GEOGRAFIE SI ISTORIE
"Iara Stefan-voda, mergand de la Cetatea Neamtului in sus, spre Moldova,
au marsu pe la Voronet, unde traie un parinte sihastru, pre nume Daniil.
Si batand Stefan-voda in usa sihastrului sa-i descuie, au raspunsu
sihastrul sa astepte Stefan-voda afara pana ce si-au istovit sihastrul
ruga. Si dupa ce si-au istovit sihastrul ruga, l-au chemat in chilie pre
Stefan-voda. Si s-au spovedit Stefan-voda la dansul. Si au intrebat
Stefan-voda pre sihastru ce va mai face, ca nu poate sa se mai bata cu
turcii:
inchina-va tara la turci au ba? Iar sihastrul a dzis sa nu o inchine, ca
razboiul este a lui, numai, dupa ce va izbandi, sa faca manastire acolo,
in numele Sfantului Gheorghe, sa fie hramul bisericii".
Aceasta este, dupa Ion Neculce, geneza Voronetului, lacas ridicat din
porunca marelui voievod. In pisania aflata deasupra usii existente, din
1547, in pronaos sta scris: "Io Stefan Voievod, din mila lui Dumnezeu,
Domn Tarii moldovenesti, fiul lui Bogdan
Voievod, a inceput a zidi acest hram in manastirea de la Voronet in
numele Sfantului, slavitului mare mucenic si purtator de biruinta
Gheorghe, in anul 6996, al lunii mai 26, in luna Pogorarii Duhului Sfant
si a fost terminata in acelasi an al lunii septembrie
14". Asadar, in 1488 (6996 "de la Facerea Lumii"), mesterii zidari, cu
piatra si lemn aflate din belsug in imprejurimi si cu ajutorul
razesilor, au ridicat, in timpul-record de trei luni si exact trei
saptamani, biserica. Multa vreme s-a crezut ca pustnicul Daniil a fost
doar o figura de legenda. Astazi existenta istorica a anahoretului nu
mai este pusa la indoiala.
Nu departe de manastirea Putna se afla satul Laura, in vecinatatea
caruia, ascuns in padure, s-ar fi aflat, mica manastire cu hramul Sf.
Laurentiu, unde si-ar fi inceput viata monahala Daniil, figura de care
sunt legate istoria ortodoxismului romanesc, dar
si literatura noastra din perioada cronicarilor moldoveni. In 1490
asezarea Laura (Lavra?) exista. In preajma se afla si chilia pe care,
spune traditia, si-ar fi cioplit-o, nevoindu-se cu dalta in piatra dura,
insusi sihastrul Daniil.
Doua decenii separa inceputul zidirii Putnei (iulie 1466), conceputa ca
necropola domneasca, de ridicarea Voronetului. Il vom regasi pe pustnic
pe fatada constructiei adaugate la 1547 pe timpul lui Ilias, fiul lui
Petru Rares, binecuvantarea mitropolitilui
Grigorie Rosca, un exonartex (pridvor), pe care, in stanga usii cu
incadrament de piatra in caneluri, surmontata de o fereastra gotica,
schimnicul este infatisat impodobit cu aureola sfintilor. Noua pisanie
inregistreaza astfel evenimentul: "Cu vrerea Tatalui sicu ajutorul
Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh si cu osteneala lui Dumnezeu Chir
Grigorie, Mitropolit a toata Tara Moldovei, s-a adaugat si s-a inceput
si s-a zidit acest mic priprat si s-a zugravit imprejur toata biserica
pentru sufletul sau, in zilele binecredinciosului Io Ilias Voievod si a
maicii sale Elena in anul 7055 luna septembrie 14".
Asadar exista doua faze de constructie si doua faze ale picturii
interiorului: vechea fresca de pe timpul lui Stefan cel Mare si Sfant,
infatisat in tabloul votiv din 1496, impreuna cu doamna Maria-Voichita
si fiul, Bogdan, si pictura pronaosului, inceputa la o jumatate de secol
dupa prima. Tabloul votiv (caracteristic bisericilor ortodoxe) de la
Voronet are o insemnatate istorica echivalenta cu miniatura de pe
etraevangheliarul de la Putna (scris si ornat de ieromonahul Nicodim la
1473), chipul marelui domnitor fiind astfel transmis cu fidelitate
posteritatii, ca si portretul celui mai destoinic urmas al sau, Petru
Rares, pictat pe peretele de separatie al naosului de la Humor, ca si la
Moldovita (1530, respectiv 1532).
INTERIORUL
Cronologic, fresca dinauntru pleaca de la pictura altarului, a cupolei
turlei, unde este infatisat Iisus Pantocrator (Imparat al Lumii, in
greaca). Potrivit normelor fixate de Erminii, cod de reguli stabilite la
Bizant privind ierarhia succesiunii imaginilor pictate
in bisericile ortodoxe, sub imaginea Pantocratorului apar Ingeri,
Profeti si apostoli, iar pe pandativi, cei patru evanghelisti. In absida
din sud sunt pictate Rugaciunea dim Gradina Ghetsimani si Schimbarea la
Fata. In conca absidei opuse - Intrarea in Ierusalim si Invierea lui
Lazar. In altar, Maica Domnului cu Iisus in brate este incadrata de cate
doi ingeri; alte scene sunt Cina cea de Taina, Impartasirea Apostolilor
si Spalarea Picioarelor.
Catapeteasma, in trei registre, din lemn de tisa, este o capodopera a
sculpturii medievale moldave, impodobita cu ornamente reprezentand flori
si animale stilizate, intr-o succesiune echilibrata, adevarata incantare
pentru ochi, realizata cu minutia ce
caracterizeaza teritoriul de intalnire a influentelor lumii arabe cu
ornamentica din zona Caucazului. Aurul, preponderent, dar in tonalitati
stinse, rosul inchis, albastru profund sporesc misterum naosului si
altarului, unde lumina vine filtrata prin trei ferestre mici, chiar
minuscule in raport cu grosimea zidurilor. Mesterii constructori ai
catapeteasmei, dulgheri si sculptori, au ales tisa, conifer carpatin
extrem de rezistent si de longeviv, care poate depasi varsta unui
mileniu datorita unei calitati care il face inexpugnabil la agresiunea
insectelor: prezenta unei otravi in textura fibrei. (Nu e mai putin
adevarat ca tocmai din cauza acestei calitati, pe care ei o percep ca pe
un defect, pastorii din munti il detesta).
Revenind la tabloul votiv: diferenta dintre elementul uman si cel sacru
este marcata nu numai prin nimbul Mantuitorului, caruia Stefan ii
prezinta macheta bisericii, si al Sfantului Gheorghe, in prezenta caruia
are loc inchinarea, ci si prin neta deosebire de
planuri. Si aici, ca si in textura cromatica a catapeteasmei,
complementaritatea culorilor atinge desavarsirea, ca si punerea in
pagina, prin proiectarea aurului din nimburi, coroane princiare si
hlamide in cosmos, in cerul instelat. FATADA DINSPRE SUD
Fresca exterioara de pe peretele dinspre nord a fost puternic
deteriorata de loviturile crivatului, ca si la Arbore, Humor si
Moldovita. In schimb, pictura dinspre miazazi s-a pastrat ca prin
minune, cu tonalitatile de acum aproape o jumatate de mileniu.
Marile teme ale scenelor suprafetei sudice sunt: decoratia absidei si
altarului - ierarhia pamanteasca si cereasca, in sase registre
verticale, Arborele lui Iesei (Profetii Vechiului Testament, incadrati
de filozofii Antichitatii: Aristotel, Platon, Socrate, Pitagora,
reprezentati aici in registre verticale, spre deosebire de Sucevita),
icoana "Deisis" - Mantuitorul incadrat de Maica Domnului si de Sf. Ioan
Botezatorul, scene din Acatistul Sfantului Nicolae si din Acatistul
Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava, martirizat de necredinciosi si ale
carui moaste au fost aduse, cu mare smerenie, sub domnia lui Alexandru
cel Bun, in Cetatea de Scaun a Moldovei, marele tablou din dreapta
intrariii in care sunt infatisati mitropolitul Grigorie si Sf. Daniil.
Prezenta Sfantului Mare Mucenic Gheorghe strapungand balaurul cu sulita,
scena care incheie succesiunea narativa a fatadei de sud incepand
dinspre absida, are, ca si Acatistul Sfantului Ioan cel Nou, ca si vasta
compozitie de la Humor si Moldovita, cu tema "Asediul Bizantului", o
semnificatie care iese din sfera stricta a sacrului.
Cu patru ani inca inainte de urcarea marelui Stefan pe tronul
principatului moldav, o amenintare grea se abate asupra sud-estului
Europei. La 1453 Mahomed al II-lea Cuceritorul luase Bizantul.
Agresiunea otomana devenise iminenta. Poporului trebuia sa i se aduca
aminte ca turcii pot navali din clipa in clipa si, in acest context
geopolitic, fresca exterioara a bisericilor moldave din sec. XV-XVI
insereaza si naratiuni care (spre deosebire de interior, unde caracterul
ramane pur religios) au si accente laice, subordonate, totusi, cadrului
religios. Martirul Sf. Ioan din Trapezunt este un memento si un
avertisment, la fel ca asediul Bizantului de catre persi la 626 d.H.
figurat la Moldovita, tot pe peretele de sud; "persi" cu turbane care
trag asupra unui Constantinopole - ale carui ziduri amintesc bine de
incinta fortificata a Sucevei - cu patru mari bombarde de asediu (in
sec.VII!), exact cate construise inginerul ungur Orban pentru armata lui
Mahomed!
"CAPELA SIXTINA A ORIENTULUI"
"Judecata de Apoi" este o capodopera. Folosim termenul cu constiinta ca
apelam la un cliseu. De fapt, marea fresca de pe peretele de apus este
un miracol sub toate raporturile, de la incifrarea simbolului religios
si punerea lui in pagina pana la
conservarea extraordinara, care ii confera o perpetua tinerete. Cu cele
trei registre verticale si cinci orizontale, compozitia de la Voronet
este, credem, cea mai vasta viziune eschatologica tratata plastic din
cuprinsul Ortodoxiei. Simbolul si metafora joaca un rol extraordinar,
incepand cu primul registru orizontal, imediat sub acoperis figurand
"moartea timpului", sfarsitul veacurilor; o stim fiindca pe panza
Timpului, intinsa de cate doua grupuri de cate patru ingeri, strajuiti
de Arhanghelii Mihail si Gavril, cu sabiile scoase, coexista toate cele
12 semne zodiacale. In mijloc apare Insusi Creatorul tuturor celor
vazute si nevazute. Dedesubt, Christos este flancat de Sfanta Maica si
Ioan, reluare a icoanei "Deisis" de deasupra usii, si de Areopagul
alcatuit din Apostoli asezati pe lungi lavite mozaicate, in spatele
carora se pierd, in perspectiva, ostirile ingeresti.
Al treilea registru, cu centrul de greutate in Etimasia, scena in care
Sf. Duh, in chip de porumbel, asezat pe Cartea Sfanta, intregeste
Treimea, dobandeste brusc accente dramatice prin prezenta cetelor de
pacatosi inaintand simbolic, dinspre stanga, in
randurile acestora, dupa iudeii care l-au rastignit pe Iisus, venind
imediat purtatorii de turbane. Ca si prin tasnirea raului de foc in care
vor fi zvarliti, spre vesnica osanda, cei vrednici de Gheena. In jurul
balantei pe talgerele careia sunt cantarite faptele, se
duce o adevarata lupta intre ingeri si diavoli, acestia din urma
neezitand sa insele, de pilda cel catarat pe bratul cantarului ca sa-l
incline spre Iad. O sugestie adanca si o simbolistica extraordinara sunt
incifrate in imaginea animalelor de prada purtand
fragmente de trup omenesc, in timp ce, la chemarea a doi ingeri, mortii
invie si ies din morminte.
Fiarele restituie ceea ce au rupt din desavarsirea trupului omenesc,
care nu se poate infatisa dinaintea Tronului Judecatii decat in
integritatea sa primordiala, asa cum L-a facut dupa chipul si asemanarea
Sa, Domnul-Dumnezeu pe Adam. Pe fondul teribilei
intrebari existentiale asupra cantaririi faptelor, artistii moldoveni,
latini in substanta, gasesc puterea de a glumi, nu de a relativiza -
ceea ce ar fi fost curata blasfemie, ci de a picura un strop de humor.
Singura aceasta fresca ce acopera intreg peretele de
vest, exemplu de echilibru compozitional si cromatic, poate face
obiectul unor studii comparatiste care nu pot decat sa puna in lumina
valoarea unei opere unice.
ì¥Â