Referat Consumul De Apa Dulce

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Consumul De Apa Dulce si de asemenea puteti face Download Referat Consumul de apa dulce

Citeste fragmente din Referat Consumul De Apa Dulce

CONSUMUL DE APĂ DULCE Î n SUA , consumul mediu de apa pe cap de locuitor intr-o zona populata variaza intre 380 si 950 de litri pe zi . Dupa alte surse , aceasta cifra se situeaza intr 76 si 380 de litri , masuratoarea fiind insa mai veche . Comparand aceste valori se poate trage usor concluzia ca in ultimul timp , necesarul de apa dulce al omenirii a crescut foarte mult . PRINCIPALELE SURSE DE APA DULCE In cele din urma , sursa principala de apa potabila naturala pe Pamant este ploaia , care rareori e folosita ca sursa directa , cu exceptia unor insule aflate in apa sarata , cum ar fi Insulele Bermude , unde ploaia e colectata in cisterne , pentru a servi ca singura rezerva de apa disponibila . Atunci cand ploua , apa de ploaie formeaza mici rauri (cand ploaia e torentiala) sau intra in pamant , infiltrandu-se intr-un strat poros , pana cand atinge un nivel impermeabil , deasupra caruia se aduna , formandu-se panza freatica . Panza freatica este sursa fantanilor si a paraurilor ce alimenteaza rauri , fluvii si lacuri . De-a lungul cursului ei , panza freatica dizolva substante minerale solubile si adesea apa de suprafata a raurilor si lacurilor este poluata de un influx de ape de canalizare si resturi industriale . La sistemele moderne , de colectare a apei , o intreaga rezerva de apa este , in general , folosita ca modalitate de control a poluarii . Apele sunt controlate de un sistem de baraje si circula datorita gravitatiei sau sunt pompate in sistemul local de distributie a apei . Calitatea apei extrase din aceste surse variaza foarte mult de la caz la caz . Apele de suprafata contin in general cantitati mai mari de poluanti si bacterii decat cele de subsol , dar acestea din urma contin cantitati mari de chimicale dizolvate . Din cauza variatiei calitatii apei de la sursa la sursa , Serviciul Public de Sanatate din SUA a stabilit anumite standarde pentru apa potabila , folosite in comertul interstatal . Standarde de calitate a apei asemanatoare au fost adoptate in toate statele din Organizatia Mondiala a Sanatatii . Dezvoltarea rapida a industriei, cresterea populatiei si cresterea crescanda la nivel national a cereri de apa pe cap de locuitora creat in ani 50 in SUA o criza a apei. Un comitet oficial a fost institiui in 1954 de de expertii Pactului pentru Facilitatile Apei pentru a recomanda o legislatie mai buna in ceea ce priveste controlul proviziilor existente si dezvoltarea unor noi surse de apa. Refolosirea apei in industrie care consuma un procent foarte mare din provizia nationala de apa este incurajata de guvern. Raurile, lacurile si fantanile sunt cele mai comune si des folosite surse directe de apa dulce. Apa luata din aceste surse e tratata inainte de folosire. Sistemele particulare de aprovizionare cu apa in cele mai multe cazuri pompeaza apa dintr-un put intr-un rezervor sub presiune. Rezervorul sub presiune retine cateva eci de litri de apa si are aceiasi functie ca si turnul de apa folosit pe scara larga: menine constanta presiunea in sistemul de conducte prin care trece apa. In sistemele municipale de pompare a apei aceasta este furnizata dupa tratare printr-o retea de conducte in care presiunea e asigurata de gravitatie. Cladirile inalte necesita un sistem aditional de impingere a apei pentru etajele superioare. Apa mai este folosita de oameni si pentru alte activitati urbane : curatarea strazilor , stingerea incendiilor , inclazirea locuintelor si eliminarea resturilor , iar toate aceste activitati cer apa dulce . DESALINIZAREA APEI DE MARE inverse este folosit in orasul Pessie(in Oklahoma), iar electrodializa in Port Mansfield (Texas). Cu toate ca aceste procese au succes costurile pentru tratarea apei de mare este mult mai ridicat decat cel pentru tratarea apelor dulci. CONSUMUL DE APA DULCE SI DEZVOLTAREA ECONOMICA In multe feluri raurile au ajutat ridicarea civilizatiei umane. Oamenii din antichitate isi construiau asezarile pe malul raurilor. Astfel ei gaseau o sursa de apa, o sursa de hrana, un mijloc de transport si protectie in fata dusmanilor. Majoritatea acestor asezari s-au transformat mai tarziu in mari centre urbane comerciale. Si in zilele noastre oamenii depind de rauri pentru o mare parte a aprovizionarii lor cu ape. Orasele in dezvoltare spatiala necesita cantitati imense de apa in fiecare zi, atat pentru consum casnic cat si pentru utilizare industriala. Barajele si centralele hidroenergetice genereaza milioane de volti de electricitate , care este necesara zonelor populate moderne , indiferent daca este vorba de asezari rurale sau urbane . In zonele aride , apa raurilor este folosita pentru irigatii in agricultura . Oamenii nu au fost intotdeauna ajutati de cursul natural al raurilor , asa ca au recurs la mijloace de adaptare a cestor cursuri pentru a servi cat mai bine propriilor necesitati : largirea , adancirea si indreptarea cursurilor de apa . Inginerii au construit rezervoare si baraje impotriva inundatiilor pentru a preveni acest gen de catastrofa naturala si pagubele care s-ar produce in asezarile din vecinatatea apei curgatoare respective . De asemenea sisteme de baraje si canale au fost realizate pentru a facilita navigatia pe raurile suficient de late si cu debite ridicate , care sunt adesea legate intre ele prin canale (asa cum e cazul Canalului St. Lawrence de la granita SUA cu Canada) . DISTRUGEREA APELOR DULCI PRIN ACTIVITATEA UMANA Activitatile umane pot fi insa si daunatoare raurilor . Industrii cum ar fi fabricarea hartiei si generarea energiei nucleare necesita mari cantitati de apa . deseurile si apele clocotite care sunt deversate de aceste centre industriale poleaza raurile si pot distruge flora si fauna acvatica si chiar terestra pentru animalele a caror existenta depinde de acel rau . Multe rauri sunt poluate de ingrasaminte si pesticide care sunt deversate in albia lor si care se infiltreaza sin in terenul din jur . Distrugerea ierbii si padurilor riverane s-a adaugat problemei inundatiilor si chiar a generat-o in multe state , umpland cu namol cursurile apelor si umpland cu mal lacurile . In unele zone barajele si indiguiri realizate de om au ingreunat puternic situatia (lacurile de acumulare scad debitul raului , il fac sa duca o apa plina de mal si ii scade astfel capacitatea de transport a apei , iar in cazul ploilor abundente inundatiile apar mult mai usor) . CONCLUZII Spre deosebire de majoritatea resurselor naturale , apa este regenerabila si teoretic inepuizabila (in conditii relativ normale de exploatare) . Cu toate acestea este o necesitate de importanta vitala conservarea apei si ajutorul nostru in oprirea proceselor care contamineaza si polueaza sursele de apa dulce mai repede decat se pot ele regenera . In timp ce unele zone cum sunt cele din jurul Marilor Lacuri au mari resurse de apa , altele depind de rauri , mici lacuri si puturi . Problema lipsei de apa este una foarte serioasa in multe din statele lumii . Numeroase state au perioade foarte lungi de seceta urmate de o scurta perioada de ploaie sau ninsoare abundente , care produc “umflarea” raurilor , care la randul lor pot genera inundatii daca nu sunt luate masuri de accelerare a varsarii lor intr-o apa statatoare . Murdaririle apelor si deversarile industriale inadecvat remediate scad cu mult calitatea apei . Substante radioactive ajunse in ape din industrie si laboratoare de cercetare pot emite radiatii daunatoare omului . Produse ca detergentii , ingrasamintele si pesticidele pot deveni poluanti cand ajung intr-un rau sau intr-un lac care alimenteaza o retea de distributie a apei . Marind eficienta instalatiilor de tratare a apei si dezvoltand produse cat de cat ecologice , ca detergentii biodegradabili pot ajuta foarte mult la eliminarea poluantilor . Pentru a asista proiectele de control al poluarii apei , in SUA , Congresul a dat legea “Apei sigure pentru baut” in 1974 . Acest model de lege ar trebui sa existe in fiecare tara din lume . BIBLIOGRAFIE Enciclopedia Britannica , editia 1998 Enciclopedia Encarta , editia 1999 Enciclopedia Compton , editia 1996 PAGE PAGE 1 Figura SEQ Figura * ARABIC 1 : SISTEM DE INCALZIRE A LOCUINTELOR FOLOSIND APA Figura SEQ Figura * ARABIC 2 : SISTEM DE DESALINIZARE A APEI 쥁@