Referat New Rich.rtf
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat New Rich.rtf si de asemenea puteti face
Download Referat New Rich.rtfCiteste fragmente din Referat New Rich.rtf
A opta minune a lumii - Salinele României
România se poate remarca printre cele mai atractive destinaþii
turistice, datoritã potenþialului natural existent. Stabile în timp,
cu un microclimat constant, aceste palate de sare cu aerosoli salini, ce
au efecte terapeutice asupra sãnãtãþii, constituie locuri cu
condiþii ideale pentru amenajarea de trasee turistice. În interiorul
salinelor existã complexuri moderne de sãnãtate ce valorificã
potenþialul microclimatului specific, complexuri de recreare cu spaþii
amenajate pentru desfãºurarea concursurilor sportive naþionale ºi
internaþionale, locuri de joacã pentru copii, locaºe de cult în care
au avut loc servicii religioase într-un cadru inedit. Societatea
Naþionalã a Sãrii a dezvoltat turismul în cinci din cele ºapte
saline din România, fiind de altfel ºi singurul producãtor de sare
intern. Salina Cacica Este situatã în localitatea cu aceeaºi
denumire, este amplasatã în partea de N a þãrii, la 42 kilometri
vest de oraºul Suceava ºi 17 kilometri nord de Gura Humorului. Aerul
puternic ozonat, puritatea ºi frumuseþea naturii fac o destinaþie de
vis din acest loc în orice anotimp fie pentru odihnã sau agrement, fie
pentru tratamentul bolilor respiratorii. Intrarea în „ocnã“ se
face pe trepte de brad vechi de peste 200 de ani, mineralizate de
saramura ce a pãtruns în lemn. Munca cu dalta ºi barosul a ocnaºilor
de altãdatã a lãsat adevãrate lucrãri de artã, care poartã
pecetea talentului - scãri de acces tãiate în masivul de sare, tavane
boltite sau galerii imense. Dar adevãrata mãsurã a mãiestriei celor
care au sãpat sarea cu ciocanul o dau mica bisericã dãltuitã în
sare la o adâncime de 27 de metri ºi sala de dans aflatã la 37 de
metri adâncime. Aceastã capelã catolicã dãltuitã în sare poartã
hramul Sfintei Maria ºi îi adunã de douã veacuri pe toþi localnicii
la serviciul divin de Sf. Varvara, protectoarea minerilor. Dintre
lucrãrile miniere executate în capelã se pot vedea ºi astãzi
altarul, amvonul, chilia preoþilor ºi rambelul din sare cioplitã în
care este ziditã icoana Sfintei Varvara. Mai jos, în interiorul minei,
prin galeriile sãpate manual în masivul de sare, se ajunge la
adâncimea de 44 metri în Grota Piticilor ºi în Sala de Bal, lucrate
numai cu ranga ºi barosul. Înainte de a intra în spaþioasa salã de
bal, înconjuratã de un balcon, la o adâncime de 38 metri, te
întâmpinã un lac adânc de peste 2 metri - Lacul Sãrat. Acesta este
unic în þarã, iar peste tot becuri electrice lumineazã milenarele
straturi de sare. Ieºind la lumina soarelui, multe alte obiective
aºteaptã sã fie vizitate, printre care demne de amintit sunt
Mãnãstirile: Putna - 37 km, Suceviþa - 24 km, Moldoviþa - 32 km ,
Voroneþ - 25 km. Salina Slãnic Situatã într-un peisaj de o
deosebitã frumuseþe, conferitã de zona de dealuri acoperite de
pãduri foioase, accesul în localitate fiind asigurat atât pe calea
feratã Bucureºti - Ploieºti - Slãnic, cât ºi pe drumul naþional
DN1 Bucureºti - Ploieºti. Salina se numãrã printre cele tinere,
deorece nu are nici trei sute de ani. Actul de naºtere al acestei
saline poartã data de 20 aprilie 1685. Salina Slãnic este cea mai
cunoscutã dintre salinele noastre peste hotare; încã de la începutul
acestui secol, sarea de la Slãnic a fost admiratã în multe expoziþii
internaþionale. Prin puþul de extracþie al minei Unirea, amenajat
corespunzãtor pentru transportul de persoane, se poate coborî pânã
la 210 m adâncime. Ca urmare a volumului mare de sare excavatã, 2,9
mil. m3, s-au creat cavitãþi cu volume gigantice, cele 14 camere cu
profil trapezoidal având aproximativ 80.000 de metri pãtraþi. Aceste
„palate de sare“ au fost amenajate corespunzator, atât pentru
agrement, cât ºi pentru tratament. Bustul sculptat în sare a lui
Burebista parcã ne transmite mesajul de a avea grijã de aceste
meleaguri româneºti, iar în sala special amenajatã denumitã „Sala
Genezei“ se pot admira sculpturile tot în sare reprezentându-i pe
cei doi mari conducatori, Decebal ºi Traian, care stau faþã în
faþã înconjuraþi de elemente specifice popoarelor dac ºi roman,
înfruntându-se parcã ºi astãzi. ªi parcã pentru a demonstra
continuitatea de la suprafaþã a poporului român, aici, în subteran,
trecând în altã camerã, ne întâmpinã într-un bazorelief
„vijelios“ marele domnitor Mihai Viteazul, iar mai departe bustul
sculptat în sare al marelui poet Mihai Eminescu. Calmul lui perfect
pare sã confirme victoria deplinã a celor care au reuºit sã
transmitã din generaþie în generaþie, neatinse, aceste pãmânturi
strãmoºeºti. Alãturi sunt amenajate terenurile de sport, volei,
handbal, tenis ºi minifotbal, piste de alergare, unde echipe sau
sportivi de performanþã efectueazã antrenamente, precum ºi
sanatoriul pentru maladii respiratorii. Aici, în subteran, în sala de
tratament dotatã corespunzãtor, bolnavilor de astm li se asigurã în
permanenþã asistenþã medicalã de specialitate. Amplasatã pe
verticalã, separatã printr-un planºeu de 40 m de mina Unirea, Mina
Mihai, cu un climat deosebit în care viteza de circulaþie a aerului
este aproape de „0“ a devenit cadrul ideal pentru organizarea de
concursuri naþionale ºi internaþionale de aeromodelism, ocazie cu
care este permis ºi accesul turiºtilor. Este de menþionat cã Mina
Mihai a fost prima minã electrificatã din þarã În oraºul Slãnic,
în incinta complexului de agrement Baia Baciului, un fascinant obiectiv
turistic îl constituie Muntele de sare, monument al naturii, un masiv
de sare dezgolit, în interiorul cãruia se aflã o veche ocnã
prãbuºitã, umplutã cu apã, cãreia localnicii îi spun Grota
Miresei. Alte obiective demne de admirat sunt lacurile cu apã sãratã,
rezultate ca urmare a prãbuºirii unor exploatãri - Bãile Verzi ºi
Baia Roºie. În apropierea oraºului se poate vizita Mãnãstirea
Crasna, precum ºi casa memorialã a marelui om politic român Nicolae
Iorga. La poalele Munþilor Ciucaº, într-un peisaj natural deosebit
atât vara, cât ºi iarna, staþiunea Cheia îºi aºteaptã turiºtii.
Formele de turism ce pot fi practicate în staþiune sunt numeroase:
drumeþie montanã, sporturi de iarnã, turism pentru tineret (tabãrã
la cabana Muntele Roºu), turism cultural-religios (Mãnãstirea
Suzana), turism de sfârºit de sãptãmânã sau de tranzit datoritã
situãrii pe DN1A, de tratament pentru diverse afecþiuni (surmenaj,
astenii, insomnii, astm bronºic, hipertiroidism etc.). Reþeaua
unitãþilor de cazare este diversificatã, de la hoteluri, moteluri ºi
vile la pensiuni ºi mãnãstire, existând, de asemenea, numeroase
restaurante ºi baruri. Salina Ocna Dej Situatã pe teritoriul
localitãþii cu acelaºi nume, în extremitatea nordicã a Câmpiei
Transilvaniei, într-o regiune cu aspect colinar, îºi are istoricul
ei. Zãcãmântul de sare a fost cunoscut încã de pe timpul romanilor
ºi exploatat la suprafaþã, pentru cã masivul nu era acoperit în
unele pãrþi decât cu un strat de pãmânt de doi - trei metri
grosime. Documente datând din anii 1061-1063 vorbesc despre
exploatãrile de sare de la Ocna Dej, precum ºi despre aºezãrile
omeneºti care s-au întemeiat ºi dezvoltat pe lângã minele de sare.
Începând cu a doua jumãtate a secolului trecut, salina s-a aflat
continuu în exploatare. Aici, ca ºi în alte pãrþi, noul a înlocuit
vechiul, ajungându-se astãzi ca în camerele de exploatare munca sã
se desfãºoare la cote moderne. ªi pentru cã, indiferent de scurgerea
timpului ºi a greutãþilor întâmpinate, în conºtiinþa oamenilor
au rãmas prezente cele trei percepte ale creºtinismului: credinþa,
speranþa, dragostea ºi faptul cã viaþa lui depinde de voinþa Celui
de Sus, care conduce Universul. ªi aici, în lumea mirificã, dar ºi
periculoasã din subteran, elementele definitorii ale Sfântei Treimi se
regãsesc în sare: MATERIA = sarea; FORMA = formele infinite ale
formaþiunilor cristalizate de sare; ENERGIA = energia de cristalizare,
iar acolo unde omul a vrut sã consfinþeascã aceastã iubire, a
fãcut-o, construindu-ºi lãcaºe de cult. Biserica este iluminatã
electric ºi amenajatã cu bãnci pentru cei care participã la slujbele
religioase þinute la fiecare sãrbãtoare. Cu credinþa nestrãmutatã
în Cel de Sus, fiecare miner se reculege aici, în faþa altarului,
rugându-se sã ajungã nevãtãmaþi ºi sãnãtoºi la lumina
soarelui, iar la slujbele oficiate în subteran participã laolaltã
toþi locuitorii aºezãrii. Salina Praid Se aflã în bazinul Praid,
situat pe partea esticã a bazinului Transilvaniei, „o solniþã
uriaºã“ la baza munþilor Gurghiu, de formã triunghiularã, al
cãrui vârf sudic este orientat cãtre satul Corund pe structura
saliferã Corund - Praid - Sovata. Localitatea Praid se aflã în
judeþul Harghita, la confluenþa pârâului Corund cu Târnava Micã,
ºi se gãseºte la 6 Km sud de staþiunea balneo climatericã Sovata,
35 Km nord de oraºul Odorheiul Secuiesc ºi 44 Km nord-est de oraºul
Gheorgheni. Principala atracþie a zonei este salina a cãrei istorie de
început dateazã de pe vremea romanilor. În anii ’60, în subteran,
în mina Doja s-a organizat o bazã de tratament pentru bolnavii de astm
bronhic, pentru ca în anul 1980 sã se amenajeze un complex modern de
sãnãtate ºi recreere, care valorificã potenþialul microclimatului
specific prin prezenþa aerosolilor salini într-un cadru arhitectonic
inedit, la orizontul „50“, la o adâncime de 120 m de la
suprafaþã. Pe o distanþã de 1250 m de la intrare pânã la baza de
tratament, transportul persoanelor se face cu autobuzele salinei, prin
galeria de coastã. În timpul sezonului de varã, numãrul persoanelor
care viziteazã mina ºi a bolnavilor care se trateazã aici ajunge la
cifra de 2500 - 3000/zi. Sãlile din subteran sunt dotate cu sistem de
iluminat, terenuri de joacã pentru copii, mese de biliard, miniterenuri
de jocuri sportive, o bibliotecã, bãnci pentru odihnã, un bufet ºi
chiar o capelã ecumenicã, toate acestea având menirea de a oferi o
recreare cât mai confortabilã pentru bolnavii care, conform
tratamentului, trebuie sã petreacã aici patru ore zilnic. Tratamentul
de speleoterapie ºi climatoterapie este foarte util în cazul bolilor
cãilor respiratorii (boli astmatice, bronºitice ºi alergice). Acest
tratament natural este certificat atât medical, cât ºi de cei 40 de
ani de utilizare. Pe timpul petrecut în subteran se recomandã ºi
gimnasticã sub îndrumarea unui cadru specializat, plimbãri ºi
dozarea efortului fizic. Domeniul de vârstã la care oamenii se pot
trata este între 2 - 60 ani, la baza de tratament existând permanent
personal medical de supraveghere. Bãile sãrate acþioneazã asupra
întregului organism, având urmãtoarele efecte: relaxant fizic ºi
psihic, calmant, vasodilatator, sterilizator de piele ºi mucoase,
cicatrizant, antiinflamator. Durata bãii este de 10 minute pe zi,
pânã la 30 minute, în funcþie de capacitatea individualã.
Temperatura apei sãrate este de 36 grade C la început, care se poate
ridica la intervale de douã-trei zile pânã la 37-38 grade C. Un
tratament la vanã constã 10-14 bãi calde fãrã întrerupere. Ca o
raritate, trebuie amintitã capela ecumenicã „construitã“ în
subteran, de 500 locuri, unde se oficiazã serviciul religios. Aceastã
capelã, unicat în Europa, realizatã într-una din camerele bazei de
tratament, dã o nouã dimensiune a modului de folosire a acestor
cavitãþi de cãtre om ºi pentru om. Capela a fost sfinþitã în
cursul anului 1993 de cãtre preoþi a trei culte - ortodox,
romano-catolic ºi reformat, ceea ce demonstreazã cât se poate de
elocvent existenþa unei cãi sigure de conciliere etnicã ºi
confesionalã. Cele 3 culte care beneficiazã de aceastã capelã au un
program riguros de oficiere a slujbelor. Capela poartã hramul
Sfântului Ioan de Nepomuk, a cãrui statuie sculptatã în sare a fost
amplasatã în interiorul capelei. Tot în sare este sculptat ºi
altarul, având baza triunghiularã, care simbolizezã Sfânta Treime.
Amvonul simbolizeazã unirea creºtinilor dupã Noul Testament. În
capelã sunt douã statui din secolul al XVIII-lea, Sfânta Fecioarã cu
Pruncul ºi Sfântul Anton, iar cele ºase vitralii luminate dau un
efect în bisericã de parcã ar fi la suprafaþã. La nici 10 km de
Praid se aflã staþiunea termalã Sovata. Situatã la 490 m altitudine
în Podiºul Transilvaniei, staþiunea beneficiazã de cadrul magnific
al dealurilor împãdurite ºi al celor cinci lacuri carora le
datoreazã existenþa. Lacurile sunt cu apã sãratã, iar douã dintre
ele -Ursu ºi Negru - conþin în plus ºi nãmol sapropelic cu virtuþi
terapeutice. Sovata dispune de o bogatã bazã materialã compusã din
hoteluri, vile-case de odihnã, camping, restaurante, baruri, discoteci
ºi baze de tratament. De aici se poate pleca spre Cheile Bicazului,
spre uimitoarea cetate a Sighiºoarei ºi spre bisericile fortificate
tipic transilvãnene. Tot aici, ca ºi pe Vârful Bucin, la aproximativ
20 km de Praid, este valorificatã zona montanã prin promovarea
drumeþiei montane, îndeosebi pentru turiºtii tineri, precum ºi a
turismului pentru practicarea sporturilor de iarnã, pe pârtiile de
schi existente. Pe aceste meleaguri, românii, ungurii, secuii, nemþii
ºi alte naþionalitãþi pãstreazã neatinse tradiþiile folclorice,
precum ºi portul popular. Specificul zonei este marcat ºi de
meºteºugurile tradiþionale: olãrit (ceramicã de Corund), artizanat
(împletituri din rãchitã) ºi cusãturi populare, elementele de
etnografie ºi folclor fiind privite ca obiective turistice deosebite.
Amplasarea Praidului într-o regiune dintre cele mai atractive pentru
turiºtii din þarã ºi strãinãtate, precum ºi bogãþia factorilor
terapeutici de care se bucurã zona sunt considerente ce au dus la
dezvoltarea turismului balnear. O dezvoltare, de asemenea, recentã este
cea a turismului rural, care tinde sã atragã tot mai mulþi turiºti,
datoritã alternativei pe care o oferã clasicelor variante de petrecere
a vacanþelor. Ieºind din minã ºi mergând în amonte pe valea
Corundului, intrând în canionul de sare, minunatã atracþie
turisticã, o imagine unicã o oferã muntele de sare care în razele
soarelui pare a fi acoperit de zãpadã chiar ºi vara. Salina Târgu
Ocna „Nu departe de Târgul Trotuºului sunt saline foarte avute pe
care locuitorii le numesc ocne...“ spune Dimitrie Cantemir în
„Descrierea Moldovei“. Bãtrânã de aproape douã milenii, situatã
în inima Moldovei, pe pitoreasca vale a Trotuºului, istoria Salinei
Târgu Ocna se împleteºte cu istoricul metodelor de exploatare a
sãrii din masivele de sare. Partea de sud a Bucovinei, toatã Moldova
ºi Basarabia au fost aprovizionate cu sare de cãtre inepuizabilele
saline de la Târgu Ocna, ceea ce l-a fãcut pe maiestatea sa
împãratul Iosif II, cu puþin timp dupã intrarea trupelor austriece
în Bucovina, sã dea dispoziþie sã nu se mai aducã sare din Moldova,
ci sã se prospecteze extragerea sãrii pe plan local. Imensitatea
golurilor, adevãrate catedrale sãpate în sare, labirintul galeriilor
de mii de metri, biserica Sfânta Varvara, sanatoriul îþi creeazã
impresia unui oraº scufundat în adâncuri ºi redescoperit pentru a fi
din nou dãruit