Referat Organizitia Mondiala A Comertului

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Organizitia Mondiala A Comertului si de asemenea puteti face Download Referat organizitia mondiala a comertului

Citeste fragmente din Referat Organizitia Mondiala A Comertului

MINISTERUL ÃŽNVĂŢĂMÂNTULUI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA LIBERÄ‚ INTERNAÅ¢IONALÄ‚ DIN MOLDOVA Departamentul DREPT Catedra Drept InternaÅ£ional ÅŸi RelaÅ£ii Economice Externe TEZA DE LICENŢĂ ORGANIZAÅ¢IA MONDIALÄ‚ A COMERÅ¢ULUI A studentei anului IV (BAC), ROIBU MARIANA Conducător ÅŸtiinÅ£ific: Magistru în drept, SMOCHINÄ‚ CAROLINA CHIÅžINÄ‚U - 2002 CUPRINS: ÃŽntroducere ------------------------------------------------------------------------ -- 4 Listă de abrevieri ------------------------------------------------------------------- 6 Capitolul l :OrganizaÅ£ia Mondială a ComerÅ£ului – baza noului sistem comercial multilateral. 1.1. Obiectivele, funcÅ£iile ÅŸi rolul OMC în economia mondială ---------- 7 1.2. Principiile OMC ----------------------------------------------------------- 8 1.3. Structura instituÅ£ională a OMC ------------------------------------------ 11 Beneficiile sistemului comercial OMC --------------------------------- 15 Capitolul II : Acordurile OMC. Caracteristicile principale. Acordul General pentru Tarife ÅŸi ComerÅ£ (G.A.T.T). Scurt istoric al apariÅ£iei GATT-ului --------------------------- 18 Obiectivele ÅŸi structura GATT --------------------------------- 18 2.1.3. Principalele prevederi ale GATT ------------------------------ 20 Rundele comerciale ---------------------------------------------- 21 Acordurile conexe ------------------------------------------------ 25 2.2. Acordul General privind ComerÅ£ul cu Servicii (G.A.T.S) Obiectivele ÅŸi structura G.A.T.S -------------------------------- 38 Principalele prevederi ale G.A.T.S ----------------------------- 39 2.3. Acordul privind Drepturile de Proprietate Intelectuală legate de comerÅ£ (T.R.I.P.S) Obiectivele ÅŸi structura T.R.I.P.S ------------------------------- 42 Principalele prevederi ale T.R.I.P.S -------------------------- 43 Sistemul OMC pentru reglementarea diferendelor ------------------- 46 Capitolul III: Aderarea Republicii Moldova la OrganizaÅ£ia Mondială a ComerÅ£ului . Etapele aderării RM la OMC --------------------------------------------- 52 Avantajele ÅŸi dezavantajele aderării RM la OMC --------------------- 56 3.3. Angajamentele asumate de RM faţă de OMC ÅŸi măsurile luate în vederea îndeplinirii lor ------------------------------------------------- 61 3.4. PoziÅ£ia RM la ConferinÅ£a Minesterială de la Doha , Qatar------------ 68 ÃŽncheiere ------------------------------------------------------------------------ -- 73 Anexa 1. Structura OMC -------------------------------------------------------- 77 Anexa 2. Membrii OMC --------------------------------------------------------- 78 Anexa 3. Principalele instrumente juridice negociate în Runda Uruguay- 81 Anexa 4. Lista privind îndeplinirea angajamentelor, asumate de Republica faţă de OMC ----------------------------------------------- 82 Bibliografie ------------------------------------------------------------------------ 89 INTRODUCERE TendinÅ£a către sistemul comercial multilateral este determinată de evoluÅ£ia adîncirii proceselor economice internaÅ£ionale, a interdependenÅ£e lor în producÅ£ia ÅŸi circulaÅ£ia mărfurilor, în cadrul diviziunii internaÅ£ionale a muncii, sub incidenÅ£a ÅŸi impactul progresului tehno-ÅŸtiinÅ£ific. ÃŽn aceste condiÅ£ii, politicile comerciale promovate de diverse state dobîndesc forme, dimensiuni ÅŸi valenÅ£e noi. Primul mare efort de adoptare a regulilor care să guverneze relaÅ£iile comerciale internaÅ£ionale a fost făcut de unele ţări imediat după cel de-al doilea război mondial, cînd a apărut necesitatea creării unui organism care să vegheze, să controleze ÅŸi să se implice direct în desfăşurarea comerÅ£ului internaÅ£ional. Aceste eforturi au condus la adoptarea în 1948 a Acordului General pentru Tarife ÅŸi ComerÅ£ (GATT), regulile sale aplicîndu-se comerÅ£ului internaÅ£ional cu bunuri. ÃŽn decursul timpului, textul GATT a fost modificat pentru a include noi prevederi, în special pentru a trata problemele comerciale ale ţărilor în curs de dezvoltare. ÃŽn plus, a fost adoptat un număr de Acorduri conexe care detaliază cîteva din prevederile principale ale GATT. Regulile GATT ÅŸi Acordurile conexe au fost în continuare revizuite ÅŸi îmbunătăţite în timpul mai multor runde de negocieri, cea mai importantă fiind Runda de la Uruguay care a durat din 1986 pînă în 1994. Unul dintre rezultatele Rundei Uruguay a fost crearea OrganizaÅ£iei Mondiale a ComerÅ£ului la 1 ianuarie 1995. GATT, sub auspiciile căruia au fost lansate aceste negocieri, a fost inclus în cadrul OMC. OrganizaÅ£ia Mondială a ComerÅ£ului (OMC) este responsabilă pentru supravegherea sistemului comercial multilateral, care a evaluat treptat în ultimii 50 de ani. De asemenea, OMC constituie un forum pentru continuarea negocierilor privind liberalizarea comerÅ£ului cu bunuri ÅŸi servicii, prin desfiinÅ£area barierelor ÅŸi elaborarea de noi reguli în domeniile legate de comerÅ£. Acordurile OMC prevăd un mecanism comun de reglementare a diferendelor, prin care membri îşi apără drepturile ÅŸi reglementează divergenÅ£ele care apar între ei. La ora actuală în afara sistemului OMC au rămas doar unele ţări care în trecut aveau economii planificate ÅŸi o parte din ţările în curs de dezvoltare. Ţările cu economiile în tranziÅ£ie privesc la OMC ca la o structură ce oferă o posibilitate importantă de integrare în economia mondială ÅŸi de perfecÅ£ionare a bazei legislative naÅ£ionale în domeniile economic ÅŸi comercial. ÃŽn jurul oportunităţii aderării Republicii Moldova la OMC sau purtat ÅŸi se poartă multe discuÅ£ii contradictorii, dat fiind importanÅ£a acestui pas pentru integrarea de mai departe a Republicii Moldova în economia mondială. Aderarea RM la OMC la 8 mai 2001 (Protocolul de Aderare la OMC a fost ratificat de Parlament la 1 iunie 2001) a fost determinată de avantajele pe care le oferă cadrul juridic al comerÅ£ului internaÅ£ional ÅŸi de motivele pentru care e mai bine să fii în cadrul OMC decît în afara acestei organizaÅ£ii. Cu toate acestea, mulÅ£i reprezentanÅ£i ai businessului cred în continuare că acest eveniment a fost grăbit ÅŸi că piaÅ£a noastră nu este pregătită pentru noile standarde. Toate acestea au ÅŸi servit ca motiv în alegerea ÅŸi pregătirea prezentei teze de licenţă. Este nevoie de o analiză profundă a realizărilor sistemului OMC în lume pentru a înÅ£elege esenÅ£a acestei prestigioase organizaÅ£ii mondiale, precum ÅŸi implicaÅ£iile aderării Republicii Moldova, atît cele pozitive, cît ÅŸi negative. ÃŽn acest scop am recurs la elaborarea unui plan care ar conÅ£ine diverse analize ale rolului ÅŸi priorităţilor OMC ÅŸi necesităţii de reglementare a conflictelor ce apar în cadrul comerÅ£ului mondial. Lucrarea este structurată în trei capitole, fiecare abordînd un aspect aparte al acestei teme ample. Primul capitol trasează pe scurt evoluÅ£ia sistemului comercial multilateral încă de la adoptarea GATT în 1948 pînă la înfiinÅ£area OMC în 1995 ÅŸi descrie obiectivele, rolul, structura precum ÅŸi beneficiile pe care le oferă sistemul comercial OMC. Capitolul II face o descriere ale principalelor prevederi ÅŸi reguli incluse în instrumentele juridice (Acordurile OMC), care, în prezent, constituie sistemul OMC. Analizei stării de lucru în Republica Moldova pînă ÅŸi după aderarea ei la OMC îi este dedicat un capitol aparte. O importanţă deosebită am acordat negocierilor ce au avut loc în cadrul ConferinÅ£ei Ministerială de la Doha, Qatar (9-13 noiembrie 2001) dat fiind faptul ca aceasta a fost prima Conferinţă la care Moldova a participat în calitate de membru cu drepturi depline, precum ÅŸi rezultatelor obÅ£inute de către Republica Moldova în cadrul acesteia. Prezenta lucrare are un scop propriu ÅŸi el se manifestă în voinÅ£a autorului de a elucida originea GATT-OMC ÅŸi rolul OMC în reglementarea comerÅ£ului internaÅ£ional, de a elucida esenÅ£a pe înÅ£elesul tuturor a creării cu ajutorul OMC a unui cadru politic ÅŸi economic favorabil dezvoltării de mai departe a Republicii Moldova. LISTÄ‚ DE ABREVIERI: AD Măsuri „anti-dumping” AELS AsociaÅ£ia Europeană a Liberului Schimb AMI Acordul Multilateral privind InvestiÅ£ii ATÃŽ Acordul privind Textilele ÅŸi ÃŽmbrăcămintea CCI Centrul de ComerÅ£ InternaÅ£ional UNCTAD/OMC CE Comunităţile Europene CEI Comisia Electrotehnică InternaÅ£ională CTD Comisia pentru Dezvoltarea ComerÅ£ului CIC Camera internaÅ£ională de ComerÅ£ DPI Dreptul de Proprietate Intelectuală DSB Organul de Reglementare a Diferendelor FAO OrganizaÅ£ia pentru AlimentaÅ£ie ÅŸi Agricultură FMI Fondul Monetar InternaÅ£ional GATS Acordul General privind ComerÅ£ul cu Servicii GATT Acordul General privind Tarifele Vamale ÅŸi ComerÅ£ul ISO OrganizaÅ£ia InternaÅ£ională de Standardizare ITU OrganizaÅ£ia InternaÅ£ională a TelecomunicaÅ£iilor MFN Clauza naÅ£iunii celei mai favorizate OCDE OrganizaÅ£ia pentru Cooperare ÅŸi Dezvoltare Economică OMC OrganizaÅ£ia Mondială a ComerÅ£ului OMPI OrganizaÅ£ia Mondială a Proprietăţii Intelectuale OMV OrganizaÅ£ia Mondială a Vămilor ONG OrganizaÅ£ii neguvernamentale ORD Organul de Reglementare a Diferendelor PSI InspecÅ£ia ÃŽnainte de ExpediÅ£ie PNUD Programul NaÅ£iunilor Unite pentru Dezvoltare SMC Acordul privind SubvenÅ£iile ÅŸi Măsurile compensatorii SPS Acordul privind Aplicarea Măsurilor Sanitare ÅŸi Fitosanitare TBT Acordul privind Barierele Tehnice în Calea ComerÅ£ului TRIMS Acordul privind Măsurile InvestiÅ£ionale legate de comerÅ£ TRIPS Acordul privind Drepturile de Proprietate legate de ComerÅ£ UNCITRAL Comisia NaÅ£iunilor Unite pentru Dreptul Comercial UNCTAD ConferinÅ£a NaÅ£iunilor Unite pentru ComerÅ£ ÅŸi Dezvoltare Capitolul I. OrganizaÅ£ia Mondială a ComerÅ£ului – baza noului sistem comercial multilateral 1.1. OrganizaÅ£ia Mondială a ComerÅ£ului, obiectivele, funcÅ£iile ÅŸi rolul ei în economia mondială La 1 ianuarie 1995, după îndelungate ÅŸi complexe negocieri, a luat fiinţă OrganizaÅ£ia Mondială a ComerÅ£ului, exponenta noului set de principii, reguli ÅŸi discipline care urmează a asigura comerÅ£ului internaÅ£ional un cadru îmbunătăţit de desfăşurare, adaptat cerinÅ£elor actuale ÅŸi de perspectivă. OMC reprezintă baza instituÅ£ional-juridică a sistemului comercial multilateral, fiind unica organizaÅ£ie internaÅ£ională care tratează regulile globale ale comerÅ£ului dintre ţări. Ideea creării OMC a fost avansată pentru prima dată în 1990, de către Comunităţile Europene ÅŸi Canada ÅŸi avea în vedere ca noua organizaÅ£ie să se constituie într-un mecanism eficient ÅŸi pragmatic pentru: implementarea rezultatelor Rundei Uruguay; încorporarea în cadrul multilateral de drepturi ÅŸi obligaÅ£ii comerciale a rezultatelor obÅ£inute în noile domenii de reglementare (servicii, măsuri investiÅ£ionale, drepturi de proprietate intelectuală); aplicarea amendamentelor aduse unor articole ale G.A.T.T; eliminarea caracterului provizoriu prelungit al existenÅ£ei ÅŸi funcÅ£ionări GATT. Acordul de la Marrakesh privind înfiinÅ£area OMC, în preambulul său prevede obiectivele de bază, similare cu cele ale G.A.T.T.- ului, dar care au fost extinse pentru a acorda OMC mandatul de a trata comerÅ£ul cu servicii. Acestea sunt: ridicarea standardelor de viaţă ÅŸi a veniturilor; utilizarea deplină a forÅ£ei de muncă; expansiunea producÅ£iei ÅŸi a comerÅ£ului; utilizarea optimă a resurselor mondiale. Aceste obiective au fost completate cu domeniul serviciilor ÅŸi cu noÅ£iunea de „dezvoltare durabilă”, referitoare la utilizarea optimă a resurselor mondiale ÅŸi la necesitatea protecÅ£iei ÅŸi conservării mediului înconjurător, corespunzător diferitelor niveluri de dezvoltare economică ale ţărilor. OrganizaÅ£ia Mondială a ComerÅ£ului serveÅŸte drept forum pentru continuarea negocierilor privind liberalizarea comerÅ£ului cu servicii prin desfiinÅ£area barierelor ÅŸi elaborarea de reguli în noi domenii legate de comerÅ£. Pe lîngă aceasta, ea îndeplineÅŸte următoarele funcÅ£ii: facilitarea implementării, administrării ÅŸi aplicării instrumentelor juridice ale Rundei Uruguay ÅŸi ale oricăror noi acorduri ce vor fi negociate în viitor; soluÅ£ionarea diferendelor comerciale; examinarea politicilor comerciale naÅ£ionale; cooperarea cu alte instituÅ£ii internaÅ£ionale în formularea politicilor economice la scară mondială. Astfel, în scopul asigurării unei mai mari coerenÅ£e în elaborarea politicilor economice la nivel mondial, OMC va coopera, după cum va fi adecvat, cu FMI ÅŸi cu BIRD. OrganizaÅ£ia pune un accent deosebit pe necesitatea eforturilor de a fi sprijinită participarea ţărilor în curs de dezvoltare ÅŸi, în special, a celor mai puÅ£in dezvoltate state – la creÅŸterea comerÅ£ului mondial. 1.2. Principiile OrganizaÅ£iei Mondiale a ComerÅ£ului Acordurile OMC sunt voluminoase ÅŸi complexe din considerente că acestea reprezintă texte juridice ce cuprind o gamă largă de activităţi, care se referă la agricultură, industria textilă ÅŸi îmbrăcăminte, sistemul bancar, standarde industriale, proprietatea intelectuală ÅŸi multe alte domenii. Åži totuÅŸi, la baza tuturor acestor documente stau un ÅŸir de principii care constituie fundamentul sistemului comercial multilateral. Aceste principii sunt: acordarea reciprocă ÅŸi necondiÅ£ionată, în relaÅ£ia dintre statele părÅ£i, a clauzei naÅ£iunii cele mai favorizate (NMF). ÃŽn conformitate cu acordurile OMC, ţările nu trebuie să manifeste discriminare faţă de partenerii lor comerciali. ÃŽn cazul în care se acordă unui partener o favoare specială (cum ar fi o taxă vamală mai redusă pentru un produs oarecare), acest lucru urmează să fie aplicat ÅŸi faţă de toÅ£i ceilalÅ£i membri ai OMC. ImportanÅ£a acestui principiu este aÅŸa de mare încît constituie primul articol al GATT-ului, el fiind prioritar ÅŸi în GATS (Articolul II), ÅŸi în TRIPS(Art.4). TotuÅŸi, regulile GATT permit, ca taxele vamale ÅŸi alte bariere în calea comerÅ£ului să fie reduse în mod preferenÅ£ial, în cadrul aranjamentelor regionale. Reducerea taxelor vamale, aplicabile în relaÅ£iile dintre membrii în cadrul unor aranjamente regionale nu trebuie să fie extinse ÅŸi altor ţări. Aranjamentele preferenÅ£iale regionale constituie astfel o importantă excepÅ£ie de la regula clauzei naÅ£iunii celei mai favorizate. Asemenea aranjamente pot lua forma uniunilor vamale sau a zonelor de comerÅ£ liber. ÃŽn vederea protejării intereselor comerciale ale ţărilor terÅ£e, sunt prevăzute condiÅ£ii extrem de stricte cu privire la formarea unor asemenea aranjamente. acordarea clauzei tratamentului naÅ£ional, fapt ce presupune o atitudine egală faţă de bunurile de import ÅŸi cele autohtone, cel puÅ£in după momentul pătrunderii bunurilor de import pe piaţă. Nu este permis unei ţări să impună asupra unui produs importat, după ce acesta a intrat în teritoriul vamal ÅŸi s-au plătit taxele vamale la frontieră, taxe interne (cum ar fi taxele asupra vînzării) la nivele mai ridicate decît produsele interne similare. AcelaÅŸi lucru trebuie să se aplice atît faţă de serviciile acordate de străini ÅŸi cele acordate de naÅ£ionali, cît ÅŸi faţă de mărcile naÅ£ionale ÅŸi cele străine, dreptul de autor ÅŸi brevete. Acest principiu la fel este prevăzut în toate trei acorduri principale ale OMC, deÅŸi el este abordat un pic diferit în fiecare din ele. Eliminarea restricÅ£iilor cantitative ÅŸi aplicarea acestora între ţările membre numai în situaÅ£ii de excepÅ£ie, admise de acord pe o bază nediscriminatorie, avîndu-se în vedere că protejarea economie naÅ£ionale faţă de concurenÅ£a străină să se facă în exclusivitate pe calea tarifelor vamale. Regula este supusă totuÅŸi unor excepÅ£ii specificate. O excepÅ£ie importantă permite ţărilor care întîmpină dificultăţi ale balanÅ£ei de plăţi să restricÅ£ioneze importurile pentru a-ÅŸi salvgarda poziÅ£ia financiară externă. Această excepÅ£ie acordă o flexibilitate mai mare ţărilor în curs de dezvoltare faţă de ţările dezvoltate, în utilizarea restricÅ£iilor cantitative la importuri, dacă aceste restricÅ£ii sunt necesare pentru prevenirea unui declin serios al rezervelor monetare. Neadmiterea concurenÅ£ei neloiale, constînd din practicarea de subvenÅ£ii ÅŸi preÅ£uri de dumping la export. Regulile nediscriminatorii – NMF ÅŸi tratamentul naÅ£ional – sînt elaborate în aÅŸa fel ca să asigure condiÅ£ii loiale pentru comerÅ£. Multe dintre acordurile OMC au scopul să susÅ£ină concurenÅ£a loială. De exemplu, în domeniul agriculturii, proprietăţii intelectuale, serviciilor. Acordul privind achiziÅ£iile publice contribuie la extinderea regulilor referitoare la concurenţă ÅŸi asupra achiziÅ£iilor efectuate de mii de instituÅ£ii publice în multe ţări. Utilizarea unei metodologii de evaluare vamală care să reflecte valoarea reală a mărfurilor, în scopul de a realiza funcÅ£ionarea corectă a taxelor vamale rezultate din negocierile multilaterale. Previziune: prin intermediul îndeplinirii obligaÅ£iilor. ÃŽn cadrul OMC, cînd ţările sunt de acord să deschidă pieÅ£ele lor pentru bunuri ÅŸi servicii, este ca ÅŸi cum îşi asumă unele angajamente obligatorii. O Å£ară poate să-ÅŸi modifice angajamentele sale obligatorii, dar doar după negocierea cu partenerii săi comerciali, ceea ce poate însemna că aceÅŸtia să primească compensaÅ£ii pentru prejudiciul ce-l suportă în urma pierderii comerÅ£ului. Deci, sistemul comercial multilateral constituie o încercare a guvernelor de a asigura un anturaj stabil ÅŸi previzibil. Instituirea angajamentului ţărilor-părÅ£i de a negocia pe plan multilateral reducerea ÅŸi eliminarea taxelor vamale ÅŸi a altor obstacole din calea comerÅ£ului internaÅ£ional. Ţărilor li se cere ca, ori de cîte ori este posibil, să reducă sau să elimine protecÅ£ia producÅ£iei interne, prin reducerea taxelor vamale ÅŸi înlăturarea celorlalte bariere din calea comerÅ£ului. Taxele vamale astfel reduse sunt consolidate împotriva unor majorări posibile ÅŸi sunt cuprinse în listele naÅ£ionale ale ţărilor membri. ÃŽncurajarea reformei de dezvoltare ÅŸi reformei economice. Este bine cunoscut faptul că sistemul OMC contribuie la dezvoltare. Ţările mai puÅ£in dezvoltate au nevoie de flexibilitate pe parcursul perioadei cînd acestea încearcă să implementeze acordurile. Iar acordurile, ca atare, au moÅŸtenit prevederile anterioare ale GATT, care permit acordarea unei asistenÅ£e speciale ÅŸi a unor concesiuni comerciale ţărilor în curs de dezvoltare. Abateri de la principii: Atît prin textul Acordului, cît ÅŸi prin activitatea desfăşurată de la înfiinÅ£are ÅŸi pînă în prezent, GATT a admis unele adaptări ÅŸi modificări de reguli ÅŸi principii, pe calea indirectă a excepÅ£iilor, impuse de evoluÅ£ia conjuncturii comerciale internaÅ£ionale ÅŸi, mai ales , de evoluÅ£ia relaÅ£iilor politice dintre statele participante: a) Admiterea creării de zone de comerÅ£ liber ÅŸi de uniuni vamale. Această măsură a diminuat importanÅ£a clauzei naÅ£iunii celei mai favorizate. Ţările dintr-o regiune pot constitui un acord de comerÅ£ liber, care nu se va aplica faţă de bunurile provenite din ţări ce nu fac parte din grupul dat. Astfel, s-a ajuns ca tratamentul aplicat în relaÅ£iile comerciale dintre ţările Uniunii Europene să nu poată fi aplicat în relaÅ£ia ţărilor aparÅ£inînd acestei grupări regionale cu ţările extracomunitare. b) Instituirea sistemului generalizat de preferinÅ£e vamale în favoarea ţărilor în curs de dezvoltare, pe bază de nereprocitate. Acest sistem s-a dovedit a fi pozitiv asupra promovării exportului ţărilor în curs de dezvoltare către ţările dezvoltate. Obiectivul SGP constă în facilitarea diversificării producÅ£iei în ţările în curs de dezvoltare, intensificarea procesului de industrializare ÅŸi sporirea încasărilor din export. SGP vamale constă în acordarea de către ţările donatoare (ţările dezvoltate) scutire integrală sau parÅ£ială de taxe vamale la importul de produse manufacturate provenind din ţările beneficiare de preferinÅ£e. Acordarea de preferinÅ£e vamale este efectuat în mod unilateral, ele nu constituie obiectul negocierii. Desigur că nu se poate trece cu vederea faptul că ţările dezvoltate au acceptat acest sistem preferenÅ£ial nu numai din dorinÅ£a de a sprijini ţările în curs de dezvoltare în efortul lor de achiziÅ£ionare de mijloace valutare de plată, dar ÅŸi din interese proprii, dacă se Å£ine seama că în structura exportului ţărilor în curs de dezvoltare predomină materiile prime minerale ÅŸi alte produse de bază provenind din domeniul agricol, forestier, acvatic etc. Un sistem uniform de preferinÅ£e care să fie aplicat în aceleaÅŸi condiÅ£ii de către toate ţările dezvoltate n-a fost adoptat, dar s-au aplicat scheme individuale de preferinÅ£e care diferă de la o Å£ară la alta. c) Acceptarea unui grad sporit de protecÅ£ie în favoarea ţărilor în curs de dezvoltare. S-a admis ca ţările membre în curs de dezvoltare să poată să-ÅŸi protejeze economia naÅ£ională faţă de concurenÅ£a străină prin instituire de taxe vamale protecÅ£ioniste adecvate, precum ÅŸi pe calea introducerii altor măsuri protecÅ£ioniste. Structura instituÅ£ională a OrganizaÅ£iei Mondiale a ComerÅ£ului Organul suprem din cadrul OMC, responsabil pentru luarea deciziilor este ConferinÅ£a Ministerială, care se reuneÅŸte la fiecare doi ani. Ea va exercita funcÅ£iile OMC ÅŸi va lua măsuri necesare în acest scop. Ea va fi abilitată să ia decizii cu privire la toate aspectele Å£inînd de orice Acord comercial multilateral dacă un Membru solicită aceasta. De la înfiinÅ£area OMC au avut loc patru ConferinÅ£e Ministeriale : 1. Singapore (1996) – în cadrul acestei ConferinÅ£e au fost examinate evoluÅ£iile în cadrul comerÅ£ului internaÅ£ional precum ÅŸi problemele ÅŸi aspectele de implementare a diverselor Acorduri OMC. MiniÅŸtrii ţărilor participante au decis includerea în programul de lucru al OMC ÅŸase noi subiecte care au impact asupra dezvoltării comerÅ£ului internaÅ£ional, ÅŸi anume: - comerÅ£ul ÅŸi mediul înconjurător; - comerÅ£ul ÅŸi politica concurenÅ£ei; - facilitarea comerÅ£ului; - transparenÅ£a achiziÅ£iilor guvernamentale; - comerÅ£ul electronic; - comerÅ£ul ÅŸi investiÅ£iile. Referitor la ultimul domeniu menÅ£ionat, investiÅ£iile au fost permanent în atenÅ£ia OMC. Astfel, GATS a stabilit o serie de standarde privind prezenÅ£a unui furnizor de servicii în altă Å£ară membră GATS, iar acordul TRIPS abordează aspecte legate de condiÅ£iile ce se pot impune unui investitor de Å£ară gazdă. Acest ansamblu de măsuri se dovedeÅŸte a fi nesatisfăcător în ceea ce priveÅŸte realizarea ÅŸi protejarea investiÅ£iilor străine. OMC poate constitui un instrument util în rezolvarea acestor probleme, prin faptul că este o instituÅ£ie cu vocaÅ£ie universală, precum ÅŸi prin relaÅ£ia indisolubilă existentă între comerÅ£ul mondial ÅŸi fluxurile de investiÅ£ii străine. 2. Geneva (1998) – ConferinÅ£a Ministerială de la Geneva a autorizat Consiliul General al OMC să stabilească un program de activităţi ÅŸi negocieri ulterioare în cadrul OMC luînd în consideraÅ£ie ÅŸi alte cîteva aspecte importante: - problemele apărute în urma implimentării Acordurilor OMC; - prevederile agendei incorporate în diferite Acorduri; - de a face o retrospectivă a evoluÅ£iei comerÅ£ului internaÅ£ional. La Geneva a fost instituit un Grup de Lucru pentru studierea problemei ce Å£ine de interacÅ£iunea dintre comerÅ£ ÅŸi politica concurenÅ£ială în cadrul OMC. Grupul de Lucru creat, începînd din anul 1999, examinează în special trei probleme relevante: - pertinenÅ£a pentru politica concurenÅ£ială la principiile fundamentale ale OMC ( tratamentul naÅ£ional, transparenÅ£a, clauza naÅ£iunii cele mai favorizate ); - cooperarea între ţările membre în domeniul cooperării tehnice; - contribuÅ£ia politicii concurenÅ£iale la realizarea obiectivelor OMC. 3. Seattle (1999) – la Seattle miniÅŸtrii ÅŸi-au propus ca scop lansarea unei noi runde de negocieri dedicată reducerii de mai departe a barierelor în calea comerÅ£ului. Cu toate că Consiliul General al OMC a stabilit programul de lucru cu mult înainte de începerea ConferinÅ£ei, din păcate aceasta nu s-a soldat cu succes. 4. Doha (2001) – ConferinÅ£a Ministerială de la Doha poate fi considerată un succes atît pentru ţările membre cît ÅŸi pentru OMC. S-a depus o muncă enormă atît de Secretariatul OMC, cît ÅŸi de Å£ara gazdă. ÃŽn acest sens trebuie să reÅ£inem trei evenimente importante care s-au derulat la Doha: - au fost obÅ£inute rezultate excelente în cea ce Å£ine de Acordul TRIPS (s-au dus negocieri în vederea creării unui sistem multilateral de notificări ÅŸi înregistrare a indicaÅ£iilor geografice a pentru vin ÅŸi băuturi spirtoase, în conf. Cu art. 23.4 al TRIPS etc); - s-au obÅ£inut rezultate semnificative în domeniul agriculturii (principalul subiect în acest domeniu a fost sprijinul producătorilor interni ÅŸi promovarea exportului, tot aici au fost propuse negocieri de extindere a accesului pe piaţă, reducerea tuturor formelor de subvenÅ£ionare a exportului, reducerea sprijinului intern ce afectează negativ comerÅ£ul, etc); - aderarea Chinei ÅŸi a Taiwanului la OMC (China a devenit cea de-a 143 Å£ară membră a OMC după 15 ani de negocieri. Pe 12 noiembrie ,2001, cu o zi după semnarea Protocolului de Aderare a Chinei la OMC, Taiwan-ul, Å£ară rivală Chinei, a devenit formal cea de-a 144-a membră a OMC). La ConferinÅ£a Ministerială de la Doha s-au dus dezbateri ÅŸi negocieri ÅŸi-n alte domenii ca: securitatea alimentară ÅŸi protecÅ£ia sănătăţii; comerÅ£ul cu servicii; comerÅ£ul electronic; domeniul investiÅ£iilor; problemele cu care se confruntă ţările în curs de dezvoltare în implementarea acordurilor curente ale OMC, etc. După ÅŸase zile de negocieri, pe 14 noiembrie, miniÅŸtrii au aprobat o DeclaraÅ£ie privind lansarea noilor negocieri comerciale multilaterale. Programul stabileÅŸte trei ani de negocieri care vor fi finalizate în 2005, acoperind diferite domenii care vor viza comerÅ£ul internaÅ£ional, în special agricultura, serviciile, tarifele industriale, investiÅ£iile, etc. DeclaraÅ£ia Ministerială de la Doha prevede înfiinÅ£area de către membrii OMC a Comitetului de Negocieri Comerciale (CNC) pînă la data de 31 ianuarie 2002. CNC este condus ex officio de Directorul General al OMC, fiind sub autoritatea ÅŸi supravegherea Consiliului General. Se reuneÅŸte o dată în fiecare 2-3 luni. Prima întrunire a Comitetului a avut loc în perioada 28 ianuarie – 1 februarie la care s-au luat decizii de ordin organizaÅ£ional. CNC a fost creat cu scopul de a monitoriza toate întîlnirile de negociere a condiÅ£iilor de aderare la OMC a statelor candidate, precum ÅŸi de a decide care Grupuri de Lucru din cadrul OMC se vor ocupa cu implementarea prevederilor paragrafului 12 al DeclaraÅ£iei de la Doha. Comitetul de Negocieri Comerciale ÅŸi Grupurile de Lucru nu sunt structuri paralele. Consiliul General rămîne a fi responsabil pentru întregul program negociat în cadrul ConferinÅ£ei Ministeriale de la Doha, precum ÅŸi pentru pregătirile pentru ConferinÅ£ele Minesteriale care vor avea loc în viitor. A cincea Conferinţă Ministerială se va desfăşura în 2003 în Mexic. Consiliul General este cel mai înalt organ de luare a deciziilor din cadrul OMC, sediul său aflîndu-se la Geneva. El este compus din reprezentanÅ£ii ai tuturor guvernelor membre ÅŸi are autoritatea de a acÅ£iona în numele ConferinÅ£ei Ministeriale a OMC în perioadele dintre reuniunile acesteia, trimiţîndu-le în mod direct rapoarte. Este, de asemenea, responsabil pentru examinarea politicilor comerciale ale ţărilor membre, pe baza rapoartelor pregătite de Secretariatul OMC. Consiliul General este asistat în activitatea sa de: Consiliul pentru ComerÅ£ul cu bunuri, care supraveghează implementarea ÅŸi funcÅ£ionarea GATT 1994 ÅŸi a acordurilor conexe. Consiliul pentru comerÅ£ul cu Servicii, care supraveghează implementarea ÅŸi funcÅ£ionarea GATS; Consiliul pentru TRIPS, care supraveghează funcÅ£ionarea acordului TRIPS. De asemenea, Consiliul General se întruneÅŸte ca Organ de Reglementare a Diferendelor (DSB), pentru a exercita funcÅ£iile stabilite în Memorandumul de Acord privind Reglementarea diferendelor. Consiliul General se mai poate întruni ÅŸi pentru a examina politicile ÅŸi practicile comerciale ale membrilor în calitate de Organ de Examinare a Politicilor Comerciale, aÅŸa cum este prevăzut în Mecanismele de Revizuire a Politicilor Comerciale. ÃŽn prezent, Consiliul General este condus de Stuart Harbinson. Comitete ÅŸi alte organe subsidiare: Prin Acordul OMC au fost constituite: Comitetul pentru ComerÅ£ ÅŸi Dezvoltare ; Comitetul pentru restricÅ£ii din motive de balanţă de plăţi, Comitetul pentru Buget, FinanÅ£e ÅŸi Aderare. Consiliul General al OMC a constituit alte două comitete care se raportează la el: Comitetul pentru ComerÅ£ ÅŸi Mediu ÅŸi Comitetul pentru Acordurile Comerciale Regionale. OMC dispune de un Secretariat, condus de un director general, care este asistat de trei directori generali adjuncÅ£i. ConferinÅ£a Ministerială numeÅŸte Directorul General pe o perioadă de 4 ani ÅŸi adoptă regulile referitoare la puterile, atribuÅ£iile, condiÅ£iile de lucru ÅŸi durata mandatului. Secretariatul OMC are un personal de 500 de angajaÅ£i, de naÅ£ionalităţi diferite. ÃŽn îndeplinirea sarcinilor lor, atît Directorul General, cît ÅŸi personalului OMC li se solicită ”să nu ceară sau să accepte nici un fel de instrucÅ£iuni de la vre-un Guvern sau de la vre-o Autoritate din afara OMC”, menÅ£inîndu-se astfel caracterul internaÅ£ional al Secretariatului. ÃŽn prezent, Director General este Mike Moore. Votarea. Acordul stipulează că OMC va continua practica GATT a luării deciziilor prin consens. Se consideră că s-a ajuns la consens , atunci cînd în momentul luării unei decizii, nici o Å£ară membră nu se opune adoptării ei. Cînd consensul nu este posibil, Acordul prevede luarea deciziei cu majoritatea de voturi, fiecare stat avînd un singur vot. Există, totuÅŸi, cîteva cazuri în care cerinÅ£ele speciale de votare sunt prescrise: interpretarea prevederilor oricăruia dintre Acorduri cere o majoritate de ¾ din voturi (Acordul OMC, Art. 9:2); amendamentele cer, în general, o majoritate de 2/3, totuÅŸi amendamentele la : Prevederile din Acordul OMC cu privire la amendamentele ÅŸi luarea deciziilor, Prevederile MFN din GATT 1994, GATS, ÅŸi acordul TRIPS – pot fi adoptate numai cu acordul tuturor membrilor (Acordul OMC, Art. X:1,2); cererile depuse de către o Å£ară membră pentru a deroga temporar de la obligaÅ£iile sale de membru OMC; cer o majoritate de ¾ (Acordul OMC,Art.IX:2). IniÅ£ierea amendamentelor poate fi făcută de orice membru al OMC, sau de Consiliul care gestionează un acord multilateral, care trebuie apoi înaintate ConferinÅ£ei Ministeriale. Aceasta supune amendamentele respective spre decizie prin consens a membrilor într-un interval de 90 de zile. Deciziile în domeniul relaÅ£iilor comerciale sau în stabilirea proiectelor de investiÅ£ii sînt influenÅ£ate de o multitudine de factori. ÃŽn orice caz, stabilitatea, transparenÅ£a cadrului economic, politic, juridic ÅŸi instituÅ£ional dintr-o Å£ară pot crea un climat favorabil atragerii investiÅ£iilor străine directe. Practica a demonstrat că măsurile luate de guverne în domeniul investiÅ£iilor străine directe sunt adesea influenÅ£ate de tradiÅ£ii, structuri economice ÅŸi administrative, orientări politice. Dar, diversitatea de măsuri politice ÅŸi administrative ce reglementează domeniul investiÅ£iilor străine directe fac, de multe ori , foarte dificilă luarea unei decizii de către potenÅ£ialul investitor străin. Aceste aspecte pot fi reglementate prin acorduri bilaterale de garantare a investiÅ£iilor. Uniunea Europeană sprijină activitatea unui grup de lucru al OMC în domeniul comerÅ£ului ÅŸi investiÅ£iilor, solicitînd ÅŸi corelarea cu activităţile care se desfăşoară în cadrul altor instituÅ£ii, în special UNCTAD. 1.4. Beneficiile sistemului comercial OMC OMC ÅŸi sistemul său comercial oferă multiple beneficii, unele bine cunoscute, altele – mai puÅ£in evidente. Obiectivul acestui sistem bazat pe reguli este de a asigura că pieÅ£ele rămîn deschise ÅŸi de a evita întreruperea acestui acces prin impunerea bruscă ÅŸi arbitrară a unor restricÅ£ii asupra importurilor. ÃŽntr-un număr de ţări în curs de dezvoltare, comunităţile de afaceri continuă totuÅŸi să nu conÅŸtientizeze pe deplin avantajele sistemului comercial OMC. Cu toate acestea, acest sistem juridic nu numai că oferă beneficii producătorilor industriali ÅŸi întreprinderilor, dar ÅŸi creează drepturi în favoarea lor. Dacă ar fi să sistematizăm aceste beneficii, atunci ele ar putea fi prezentate astfel: Sistemul contribuie la menÅ£inerea păcii internaÅ£ionale. ÃŽn particular, pacea este un rezultat al aplicării celor mai importante principii ale sistemului comercial. Sistemul permite soluÅ£ionarea constructivă a diferendelor. Sistemul OMC oferă modalităţi eficiente de rezolvare paÅŸnică ÅŸi constructivă a diferendelor aferente activităţii comerciale. Mai mult comerÅ£ înseamnă mai multe eventualităţi de apariÅ£ie a diferendelor. Faptul că ţările pot apela la OMC pentru a-ÅŸi reglementa diferendele, contribuie substanÅ£ial la diminuarea tensiunilor internaÅ£ionale din sfera comercială. ComerÅ£ul stimulează creÅŸterea economică. ComerÅ£ul este potenÅ£ialul de a crea locuri de muncă. Practica arată că diminuarea numărului obstacolelor comerciale influenÅ£ează pozitiv asupra numărului locurilor de muncă. O politică bine gîndită înlesneÅŸte soluÅ£ionarea problemelor de angajare în cîmpul muncii, rezultatul final fiind mai bun anume în condiÅ£ii mai libere de comerÅ£. ComerÅ£ul liber reduce cheltuelile de trai. Există o mulÅ£ime de studii cu privire la impactul dintre protecÅ£ionism ÅŸi comerÅ£ul liber. ProtecÅ£ionismul este scump, el întotdeauna ridică preÅ£urile. Sistemul OMC are ca scop reducerea barierelor comerciale prin intermediul regulilor convenite de comun acord ÅŸi se bazează pe principiul nediscriminării. Rezultatul – reducerea costurilor de producere ÅŸi reducerea preÅ£urilor la mărfuri finite ÅŸi la servicii. ComerÅ£ul sporeÅŸte veniturile. Analizele ÅŸi estimările impactului Rundei Uruguay (deci a formării OMC), sau ale creării pieÅ£ei comune a UE, au demonstrat că aceste procese s-au soldat cu venituri suplimentare considerabile, ceea ce a impulsionat serios procesele de dezvoltare economică. ComerÅ£ul comportă provocări ÅŸi unele riscuri – producătorii interni trebuie să ofere produse de aceeaÅŸi calitate cu cele importate, însă nu toÅ£i reuÅŸesc. Dar faptul că există venituri suplimentare, înseamnă că există resurse pentru ca guvernele să poată redistribui beneficiile disponibile, spre exemplu, pentru a ajuta agenÅ£ii economici să devină mai competitivi. Sistemul încurajează guvernarea bună. Deseori guvernele folosesc cadrul OMC în calitate de restricÅ£ie internă utilă la elaborarea politicilor economice, argumentînd, că “nu putem proceda astfel, deoarece acest fapt vine în contradicÅ£ie cu prevederile acordurilor OMC”. Pentru afaceri, asumarea acestor angajamente înseamnă o mai mare certitudine ÅŸi claritate în condiÅ£iile de comerÅ£; pentru guverne aceasta înseamnă mai multă disciplină ÅŸi corectitudine. 1.4.1. Beneficiile pentru exportatorii de bunuri ÅŸi servicii Securitatea accesului. ÃŽn comerÅ£ul cu bunuri, aproape toate taxele vamale ale ţărilor dezvoltate ÅŸi o proporÅ£ie mare a celor în curs de dezvoltare au fost consolidate în cadrul OMC împotriva creÅŸterilor. Consolidarea asigură faptul că accesul îmbunătăţit pe piaţă, obÅ£inute prin reduceri tarifare incluse în listele de concesii ale fiecărei ţări să nu fie întrerupt prin creÅŸteri bruÅŸte ale taxelor sau impunerea altor restricÅ£ii de către ţările importatoare. ÃŽn domeniul serviciilor, ţările ÅŸi-au luat angajamente de a nu restricÅ£iona accesul produselor din domeniul serviciilor peste condiÅ£iile ÅŸi limitările specificate în listele lor naÅ£ionale. Stabilitatea accesului. Sistemul asigură, de asemenea, stabilitatea accesului pe pieÅ£ele de export, solicitînd tuturor ţărilor să aplice un set de reguli uniform, elaborat în cadrul diverselor acorduri. Ţările au obligaÅ£ia de a asigura conformitatea cu prevederile acordurilor pertinente a regulilor privind determinarea valorii în vamă, inspectarea produselor în vederea stabilirii conformităţii cu standardele obligatorii de calitate sau eliberarea licenÅ£elor de import. 1.4.2. Beneficiile pentru importatorii de materii prime Adeseori întreprinderile sunt obligate să achiziÅ£ioneze din import materii prime, produse intermediare ÅŸi servicii necesare producÅ£iei de export. Regula de bază care cere ca exporturile să fie permise, fără restricÅ£ii suplimentare, după plata taxelor ÅŸi obligaÅ£ia de a asigura conformitatea celorlalte reguli naÅ£ionale, aplicate la frontiere cu reguli uniforme din cadrul Acordurilor, facilitează importurile. Ele acordă industriilor exportatoare o anumită garanÅ£ie că îşi procură cele necesare fără întîrzieri ÅŸi la costuri competitive. ÃŽn plus, consolidările tarifare servesc la asigurarea importatorilor că costurile de import nu vor fi mărite prin impunerea unor taxe vamale mai mari. Capitolul II: Acordurile OMC. Caracteristicile de bază 2.1. Acordul General pentru Tarife ÅŸi ComerÅ£ 2.1.1. Scurt istoric al apariÅ£iei G.A.T.T. Ca urmare a faptului că cel de-al doilea Război Mondial a afectat profund întreaga economie mondială ÅŸi relaÅ£iile economice internaÅ£ionale, ONU a iniÅ£iat încă din primii ani de activitate, o amplă acÅ£iune menită să ducă în final la crearea unei OrganizaÅ£ii Mondiale a ComerÅ£ului care să-ÅŸi aducă contribuÅ£ia la eliminarea treptată a barierelor ÅŸi restricÅ£iilor din calea comerÅ£ului internaÅ£ional. ÃŽn acest scop, din însărcinarea ECOSOS, o comisie pregătitoare formată din reprezentanÅ£ii a 23 de state, a trecut încă din 1945 la elaborarea unei carte a viitoarei OrganizaÅ£ii Mondiale a ComerÅ£ului, aceasta fiind prima încercare de codificare a unor reguli fundamentale care să guverneze relaÅ£iile economice internaÅ£ionale. Comisia pregătitoare a hotărît ca, paralel cu activitatea de elaborare a Cartei pentru viitoarea OMC ÅŸi pînă la ratificarea ei, să iniÅ£ieze ÅŸi primele negocieri cu privire la reducerea taxelor vamale ÅŸi a altor restricÅ£ii din calea comerÅ£ului internaÅ£ional. Aceste negocieri au avut loc în perioada aprilie – octombrie 1947 ÅŸi rezultatele lor au fost încorporate într-un tratat multilateral, denumit Acordul General pentru Tarife ÅŸi ComerÅ£, care constituie baza oficială, juridică a concesiilor tarifare convenite. Totodată în acest tratat, care urma să fie o anexă la Carta pentru OMC, au fost înscrise ÅŸi o serie de reguli, principii ÅŸi discipline după care să se călăuzească statele semnatare în desfăşurarea schimburilor comerciale reciproce. Tratatul a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1948. A fost elaborată ÅŸi Carta proiectată pentru OMC, cunoscută sub denumirea de Carta de la Havana (1948), dar, nefiind ratificată de statele semnatare, n-au putut să fie puse bazele OMC, rămînînd în vigoare GATT care nu a avut statut juridic de organizaÅ£ie internaÅ£ională, dar a întreÅ£inut legături cu organizaÅ£ii specializate ale ONU. 2.1.2. Obiectivele ÅŸi structura Acordului General pentru Tarife ÅŸi ComerÅ£ Acordul General pentru Tarife ÅŸi ComerÅ£ a fost un tratat multilateral – interguvernamental, ce reglementa cele mai importante aspecte ale cooperării economice ÅŸi comerciale între statele semnatare. Principalul obiectiv al GATT este crearea ÅŸi implementarea unui sistem comercial liberalizat ÅŸi deschis în cadrul căruia întreprinderile comerciale din ţările membre pot face comerÅ£ unele cu altele în condiÅ£iile de competiÅ£ie imparÅ£ială. Din textul Acordului mai pot fi deduse următoarele obiective: liberalizarea comerÅ£ului; aplicarea clauzei naÅ£iunii celei mai favorizate, fapt ce presupune nediscriminarea; respectarea obligaÅ£iilor asumate; micÅŸorarea tarifelor; un regim comun pentru statele în curs de dezvoltare; politica antidumping etc.Aceste obiective îşi păstrează valabilitatea ÅŸi în prezent. ÃŽn ultimii 15-20 de ani, ca urmare a faptului că a crescut numărul ţărilor membre ÅŸi, în special, al ţărilor în curs de dezvoltare, atribuÅ£iile ÅŸi obiectivele GATT s-au lărgit. Structurile organizatorice ale GATT sunt următoarele: - Sesiunea părÅ£ilor contractante; - Consiliul ReprezentanÅ£ilor; - Comitete ÅŸi grupuri de lucru specializate; - Secretariatul. Sesiunea părÅ£ilor contractante - (membrii cu drepturi depline), este alcătuită din delegaÅ£ii tuturor ţărilor membre ÅŸi este forul suprem al GATT. Se întruneÅŸte, de obicei, o dată pe an (sesiune ordinară) sau de mai multe ori pe an, la cererea părÅ£ilor contractante (sesiuni extraordinare). AtribuÅ£iile sale de bază: dreptul ÅŸi obligaÅ£ia de a veghea la respectarea prevederilor GATT; aprobă modificările ÅŸi completările aduse textului GATT; aprobă prin vot primirea de noi membri; aprobă crearea de noi organe în structura organizatorică a GATT ÅŸi le direcÅ£ionează activitatea. Consiliul reprezentanÅ£ilor - alcătuit din reprezentanÅ£ii ţărilor membre cu drepturi depline, începe să funcÅ£ioneze în 1960 ÅŸi îşi exercită atribuÅ£iile între sesiunile părÅ£ilor contractante, îndeplinind rolul de organ executiv. Are următoarele atribuÅ£ii : îndrumă activitatea organelor din subordine ( comitete, comisii); organizează negocierile pentru primirea de noi membri în GATT; organizează consultări cu părÅ£ile contractante asupra diverselor aspecte ale evoluÅ£iei schimburilor comerciale reciproce; Secretariatul - în frunte cu Director General efectuează activitatea tehnico-organizatorică. Personalul numără 350 de membri. El desfăşoară ÅŸi o activitate publicistică foarte bogată. Sprijină derularea rundelor de negocieri organizate de GATT ÅŸi publică rezultatele acestora. Acordă asistenţă de specialitate ţărilor în curs de dezvoltare. Comitetele ÅŸi grupurile de lucru specializate pe probleme - asigură activitatea permanentă a Acordului General, studiind problemele ce le-au fost încredinÅ£ate. ÃŽn afara comitetelor specializate permanente pot fi create comitete cu activitate temporală, a căror misiune încetează odată cu terminarea acÅ£iunii pentru care au fost create. Dintre comitetele specializate pe probleme permanente, se remarcă îndeosebi activitatea următoarelor opt: Comitetul pentru comerÅ£ul cu produsele industriale; Comitetul pentru agricultură ÅŸi comerÅ£ul cu produsele agricole; Comitetul pentru comerÅ£ ÅŸi dezvoltare; Comitetul balanÅ£elor de plăţi; Comitetul pentru practicile antidumping; Comitetul pentru textile; Comitetul pentru buget, finanÅ£e ÅŸi administraÅ£ie. Din 1964, mai face parte din structura organizatorică a GATT ÅŸi Centrul de ComerÅ£ InternaÅ£ional, care din 1968 a devenit Centrul comun de comerÅ£ internaÅ£ional GATT-UNCTAD. 2.1.3. Principalele prevederi ale GATT-ului. Textul Acordului a suferit pe parcursul existenÅ£ei sale o serie de revizuiri ÅŸi completări impuse de condiÅ£iile internaÅ£ionale postbelice. ÃŽncepînd din 1995 cînd a fost actualizat, Acordul General pentru Tarife Vamale ÅŸi ComerÅ£ a devenit principalul Acord al OMC pentru comerÅ£ul cu mărfuri. Principiile ce stau la baza GATT au fost preluate de sistemul OMC. ÃŽntregul sistem GATT se bazează pe patru reguli de bază: Protejarea industriei naÅ£ionale prin taxe vamale. DeÅŸi GATT are ca scop liberalizarea progresivă a comerÅ£ului, recunoaÅŸte că ţările membre pot fi în situaÅ£ia de-aÅŸi proteja producÅ£ia internă faţă de competiÅ£ia străină. TotuÅŸi, le cere ţărilor să asigure protecÅ£ia prin taxe vamale. Utilizarea restricÅ£iilor cantitative este interzisă, cu excepÅ£ia unui număr limitat de situaÅ£ii. Plafonarea tarifelor. Ţărilor li se cere ca, ori de cîte ori este posibil, să reducă sau să elimine protecÅ£ia producÅ£iei interne, prin reducerea taxelor vamale ÅŸi înlăturarea celorlalte bariere din calea comerÅ£ului, în cadrul negocierilor comerciale multilaterale. Concomitent, regula prevede plafonarea tarifelor reduse, adică excluderea majorării lor ulterioare. Clauza naÅ£iunii celei mai favorizate. Această regulă importantă a GATT prevede principiul nediscriminării. Astfel, dacă o Å£ară membră acordă altei ţări orice tarif sau orice beneficiu pentru anumite produse, ea trebuie imediat ÅŸi necondiÅ£ionat să îl extindă asupra produselor asemănătoare ale altor ţări. Această obligaÅ£ie se aplică atît importurilor , cît ÅŸi exporturilor. Dacă o Å£ară percepe taxe pentru exportul către o anumită destinaÅ£ie, ea trebuie să perceapă taxe cu aceeaÅŸi rată pentru exporturile către toate destinaÅ£iile. Există ÅŸi unele derogări. ComerÅ£ul între membrii Acordurilor Generale de ComerÅ£, care este supusă la taxe vamale preferenÅ£iale sau exceptat de aceste taxe, este una dintre excepÅ£ii. O altă excepÅ£ie o constituie Sistemul Generalizat de PreferinÅ£e acordat ţărilor în curs de dezvoltare de către ţările dezvoltate. Tratamentul naÅ£ional. Conform acestui principiu, un produs importat care a trecut graniÅ£a după plata taxelor vamale ÅŸi a altor taxe trebuie să beneficieze de un tratament egal cu cel aplicat produselor autohtone. GATT mai conÅ£ine un ÅŸir de anexe care vizează agricultura, textilele, comerÅ£ul de stat, produsele standard, subvenÅ£iile ÅŸi acÅ£iunile împotriva practicilor de dumping. Ţările îşi iau angajamente pe categorii de mărfuri. Acestea includ angajamente de a reduce ÅŸi limita tarifele vamale la importarea mărfurilor. ÃŽn unele cazuri tarifele sunt reduse la zero, în altele ele sunt limitate. Deci sunt luate angajamente faţă de OMC că unui produs i se va aplica o anumită rată care nu va fi mărit. 2.1.4. Rundele comerciale Negocierile comerciale iniÅ£iate de către GATT se desfăşoară în cadrul unor conferinÅ£e, denumite ÅŸi runde de tratative. Practica acestor conferinÅ£e a consacrat respectarea cîtorva principii în desfăşurarea negocierilor tarifare ÅŸi netarifare, ÅŸi anume: Fiecare parte contractantă are dreptul de a decide dacă participă sau nu la negocierile iniÅ£iate în cadrul GATT; Nici uneia dintre părÅ£ile contractante nu i se poate cere să facă concesii unilaterale, între părÅ£i contractante trebuind să se acorde concesii de egală valoare. Fac excepÅ£ie ţările în curs de dezvoltare care beneficiază de principiul nereciprocităţii concesiilor în raporturile cu ţările dezvoltate. c. Toate părÅ£ile contractante beneficiază de rezultatele negocierilor tarifare, în virtutea aplicării reciproce a MFN, indiferent dacă participă sau nu la negocieri. Cît priveÅŸte alte acorduri negociate-n cadrul GATT, acestea nu se extind asupra părÅ£ilor contractante decît în măsura în care aderă la ele. ÃŽn perioada 1947 – 1990, în cadrul GATT, au avut loc opt runde de negocieri, care s-au soldat cu rezultate importante pe linia creării condiÅ£iilor favorabile dezvoltării comerÅ£ului internaÅ£ional. Runda de la Geneva (aprilie-octombrie 1947). Această rundă sa soldat cu crearea Acordului GATT ÅŸi cu 45 000 concesii tarifare vizînd peste 50% din valoarea comerÅ£ului mondial din acea perioadă. S-au pus bazele unei noi tehnici de negocieri cunoscută sub denumirea de „ţară cu Å£ară ÅŸi produs cu produs”.Prin protocolul de la Geneva se stabileÅŸte reducerea taxelor vamale la importul în ţările dezvoltate cu 35% ÃÂ