Referat Grupul Etnic3

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Grupul Etnic3 si de asemenea puteti face Download Referat Grupul etnic3

Citeste fragmente din Referat Grupul Etnic3

GRUPUL ETNIC Prima parte a acestei lucrari va fi o abordare teoretica a ceea ce numim grup etnic minoritar , si ca un caz particular voi trata romii, care sunt parte a unei structuri sociale dominante care ii aseaza intr-o anumita pozitie pe scara sociala, pozitie care ii ajuta sa se identifice in termenii etnicitatii, culturii, modului de viata specific, interactiunii cu grupul majoritar. Orice grup minoritar care interactioneaza cu un grup majoritar, dominant se deosebeste de acestia mai intai prin calitatea de a fi identificabil, tratamentul diferential si priorativ , si prin cunostinta de sine a grupului minoritar. In al doilea rand prin identitatea lor etnica data de numele colectiv, de origine, de statul, istoria si cultura proprie, de un teritoriu specific , de sentimentul solidaritatii.De aceea in abordarea teoretica a lucrarii voi folosi anumite teorii care definesc conceptul si caracteristicile minoritatilor sociale, adica cel de grup minoritar,si,de asemenea,voi defini notiunea de grup etnic cu toate implicatiile ei. A doua parte va cuprinde caracteristicile asupra carora m-am oprit si anume :originea, rasa, cultura si modul de viata. Romii , grup etnic minoritar Voi incepe abordarea teoretica a studiului prin definirea grupurilor minoritare ca fiind minoritatile sociale care desemneaza un statut grupal, un grup de oameni care interactioneaza cu alte grupuri similare si cu un grup majoritar in termenii apartenentei lor la un singur grup. Sunt rezultatul constiintei negative aplicanduli-se tratamentul discriminatoriu ca si conditie necesara. Sunt grupuri sociale care nu-si pot promova interesele legitime, sunt subordonate in privinta distribuirii puterii sociale, avand acces inegal la o serie de recompense sociale precum: banii , prestigiul , puterea politica etc, sunt supuse unui tratament inegal, cum ar fi cel legat de sex, etnie , varsta. Analiza sociologica a minoritatilor sociale nu se refera in primul rand la trasaturile intrerseci distinctive ale acestora (particularitati sematice , trasaturi etnice , credinte religioase), ci identifica grupurile sociale in termenii pozitiei lor in structura sociala, structura care este creata de distributia inegala a puterii, banilor, prestigiului. Procesul de stratificare a minoritatilor sociale in relatie cu majoritatea sociala dominanta implica atat procese de formare si reproducere a inegalitatilor si distantelor sociale (izelare, segregase sociala , discriminare , marginalizare), cat si mentinerea acestora ca expresie a continuarii stratificarii sociale cu pluralismul cultural.In sociologie , grupurile minoritare sunt acele subgrupuri care sufera dezamantaje datorita prejudecatii si discriminarii, conceptul de minoritate referindu-se in special la grupurile rasiale, religioase, nationale sau etnice. Caracteristici generale si definitarii pentru minoritate Psihologii Anthony G. Si Rosolind J. Dworkin (1987) prezinta patru caracteristici definitarii pentru minoritate, si anume: identificabilitatea , puterea diferentiala, tratamentul diferential si priorativ sau discriminarea si constiinta de sine a grupurilor minoritare. Calitatea de a fi identificabil este data de trasaturile fizice, culturale care stau la baza statutului minoritar, trasaturi care pot fi definite si interpretate social, nefiind fixe , ci variabile. In absenta unor astfel de caracteristici de identificare exista posibilitatea de amestec cu restul populatiei in timp. Puterea diferentiala se refera la sansele de realizare a minoritatilor: accesul la slujbe, educatie, servicii de sanatate; de obicei grupurile minoritare ocupand pozitii mai dezavantajoase. Tratamentul diferential si priorativ afecteaza sansele si stilul de viata al minoritarilor. Discriminarea presupune tratarea inegala a minoritatii in raport cu unele trasaturi cum ar fi apartenenta etnica, religioasa, pozitie sociala.Termenul se refera la comportamentul unei majoritati fata de o minoritate dominanta si implica prejudiciul adus unei persoane sau unui grup. Cateva moduri de raportare a majoritatii in raport cu grupul minoritar: evitarea contactului, a comunicarii cu astfel de grupuri;segregarea-negarea accesului in anumite locuri, a participarii la anumite cluburi, a membralitatii intr-o organizatie etc, cu alte cuvinte, interzicerea contactului intre grupuri cu obiceiuri sau legi diferite; violenta este o alta forma de discriminare dusa la extrema, manifestandu-se prin agresivitate fizica. Constiinta de sine a grupurilor minoritare se formeaza treptat, grupul perceptand similaritatile pozitiei lor, destinul comun. Prin constiinta de sine se afirma identitatea personala care se rasfrange asupra grupului. Notiunea de grup minoritar i se poate atribui fiecarui urmator grup : grupuri raziale, religioase, nationale si etnice. In sociologie cuvantul etnic are un inteles mai larg, referindu-se uneori fie la rasa, fie la religie, fie la grupuri nationale, si deseori la o combinatie a acestor trei. Astfel grupurile etnice sunt definite ca „grupuri a caror membri impartasesc o mostenire unica sociala si culturala transmisa de la o generatie la alta”2 Grupurile etnice sunt acele grupuri sociale cu traditii culturale comune care au sentimentul identitatii ca subgrup in cadrul societatii dominante. 3 Membrii acestor grupuri difera de ceilalti membri prin anumite trasaturi culturale specifice: limba distinctiva, religie, traditii folclorice (obiceiuri, imbracaminte), traditii culturale, comportament sau mod de viata. Ceea ce e specific si important e sentimentul identitatii si autoaprecierea lor ca fiind diferiti de majoritate, constientizand deosebirea dintre noi-imaginea de sine si ei-imaginea celorlalti; traind de obicei fie datorita impunerii grupului dominant, fie datorita alegerii lor, in anumite zone sau cartiere periferice. Grupurile etnice sunt minoritati etnice sociale cuprinse in cadrul societatii dominante care le controleaza. Prin ce se diferentiaza minoritatile etnice de natiune? Prin aceea ce reprezinta dimensiuni mici, au la baza o mostenire comuna, sunt mult mai persistente in istoria umana, sunt esential exclusive si escriptive, membrii acestor grupuri avand la baza anumite trasaturi innascute, in timp ce natiunile sunt circumscrise in timp si spatiu, sunt inclusive, definite cultural si palitic. La nivel de comunitate etnica, Anthony D. Smith, in cartea sa The Ethnic Origins of Nations afirma ca orice etnie are cateva fundamente sau dimensiuni etnice esentiale cum ar fi: un „nume colectiv” care este de fapt marca identificabilitatii unei etnii in inregistrarile istorice, este o emblema a comunitatii etnice evocand in acelasi timp o atmosfera care are putere si semnificatie pentru cei ce se includ: un „mit comun al originii” care furnizeaza intelesul unei asezari colective in lume si cartea comunitatii ce explica originile, cresterea si destinul acesteia4 ; „impartasirea unei istorii” este o alta dimensiune ce sta la baza unei comunitati istorice. Sentimentul unei istorii comune ale generatiilor succesive; fiecare generatie cu setul ei de experiente se adauga la arbolele genealogic comun definind o populatie in termenii succesiunii temporale experimentate, transmitand totodata generatiei viitoare istoricitatea propriei lor experiente. Cu alte cuvinte, secventele istorice furnizeaza „forme” pentru experientele viitoare, canale si matrice pentru interpretarea lor5 ; „imprastierea unei culturi” ; etniile se diferentiaza prin una sau mai multe elemente culturale care ajuta la unirea membrilor si la separarea lor de cei sdin afara. Cele mai comune trasaturi impartasite si specifice sunt limba vorbita si religia , la care se adauga si alte obiceiuri: legi, culoare etc; „asocierea cu un teritoriu specific” ceea ce nu inseamna ca un grup etnic trebuie sa fie in posesia fizica a teritoriului, conteaza existenta unui centru simbolic geografic, un habitat sacru, o patrie in care se pot reantoarce; „un sentiment al apartenentei si o solidaritate activa”. Termenul cheie in definirea minoritatilor etnice este cel de cultura , prin cultura specifica a unei minoritati etnice intelegandu-se sistemul intelesurilor impartasite si dezvoltate intr-un context economic si social, pe un fundal istoric si palitic specific. De aceea , in cele ce urmeaza voi aborda cateva din trasaturile esentiale ce definesc grupurile etnice ca: provenienta, originea numelui de rom, statulul si identitatea. Originea tiganilor si cauzele migrarii lor au fost interpretate in diferite feluri de catre specialisti. „Cercetarile sistematice de lingvistica, antropologie si istorie au stabilit insa originea indiana a celor numiti tigani, fapt probat de limba lor inrudita cu limba neo-hindi si derivata, ca si acestea, din prakrit, forma vernaculara a vechii sanscrite… Tot prin studii lingvistice si etnografice s-a circumscris si aria geografica si culturala din care au migrat stramosii romilor : nord-vestul Indiei, teritoriul actualului Punjab si Rajastan”.6 Multa vreme tiganilor li s-a atribuit originea egipteana si aceasta datorita infatisarii cu vechii egipteni si a obiceiurilor pagane. Tiganii si-au insusit aceasta faima a pseudo-stramosilor lor pana in momentul in care spre sfarsitul secolului al XVIII-lea Grellman, un invatat de origine germana, a incercat sa dovedeasca originea industara a tiganilor prin compararea limbilor. De atunci si pana astazi se acorda o mai mare credibilitate originii indiene a tiganilor. Se presupune ca , primul val migrator de tigani s-a indreptat spre Persia prin 430-431 d.c., cand monarhul persan Bahram Gur a hatarat ca supusii sai trebuie sa lucreze o jumatate de zi, iar a doua parte din zi sa o petreaca mancand si band in sunetul muzicii;astfel a cerut regelui Indiei sa ii trimita lautari-12000 la persan si care mai apoi s-au inmultit si au trebuit sa invete limba locuitorilor persani pentru a putea comunica. Savantii afirma ca tiganii au parasit acest teritoriu inainte de mijlocul secolului al VII-lea.Dupa parasirea Persiei, tiganii au ajuns in Armenia, care a cazut sub dominatia araba. Prin secolul al XI-lea tiganii s-au deplasat spre vestul Imperiului Bizantin-Constantinopol si Tracia- si ulterior s-au raspandit in Balcani si in intreaga Europa. Sub dominatia Bizantina, tiganii eu fost expusi influentelor lingvistice grecesti care au fost mult mai puternice decat cele ale limbii persane. Din Asia Mica se pare ca s-au despartit in doua ramuri in functie de conducatorii lor, unii trecand prin Macedonia spre Grecia Continentala si cea insulara, iar altii spre nord catre teritoriile care mai tarziu aveau sa devina Iugoslavia si Romania.Istoricii afirma ca unele dintre aceste migratii pot avea legatura cu inaintarea constanta a Imperiului Otoman si a navalirilor tatare. Daca unii au reusit sa fuga dinaintea turcilor si a tatarilor, altii au servit drept robi.In zona europei aflata sub stapanire otomana istoria tiganilor ramane mult mai confuza, majoritatea traind in secolul al XVII-lea sub stapanirea turceasca, intr-o perioada cand Imperiul Otoman atinse cele mai intinse hotare. „Venirea tiganilor in Principatele Romane este asociata de M. Kogalniceanu si apoi de N. Iorga cu invazia mongola la jumatatea secolului al XII-lea.Cercetari mai recente probeaza venirea tiganilor din teritoriilor de la sud de Dunare ,mai intai in Tara romaneasca , apoi in Moldova, Transilvania si mai departe.”7 Alta opinie sustine ideea ca primii tigani au ajuns in Tara Romaneasca la inceputul deceniului opt al secolului al XIV-lea, veniti sau adusi din sudul Dunarii, in ajunul anului 1370. Ei au sosit in Romania pe parcursul mai multor secole, nu intr-un singur val.8 Pentru estimarea numarului de tigani avem date din anii 1830-1860 care indica pentru Tara Romaneasca si Moldova un numar de 200000-250000 de persoane. Mai tarziu,la recesamantul general al populatiei din anul 1930 s-au declarat de neam tiganesc 262407 persoane, adica 15% din populatia Romaniei, in Dobrogea fiind 11446 (1,4% din populatie)9. In 1977 numarul lor a ajuns la 540000 persoane, iar in 1992 cifra minima este de 819446 persoane (3,6% din populatia tarii) si cea maxima de 1010646 persoane (4,6% din total)10. Oricum, toate aceste cifre nu reprezinta numarul exact de persoane, intrucat in studiile recente sunt facute si alte estimari cu privire la numarul acestui grup etnic : minim 1800000 si maxim 2500000 tigani. O alta dimensiune importanta in definirea grupului minoritar este identitatea. Identitatea este istoria unei vieti refigurata continuu de catre toate istoriile, veridice sau fictive, pe care subiectul le povesteste despre sine.Aceasta refigurare face din viata insasi o tesatura de „istorii povestite”, identitatea fiind vazuta ca un proces continuu de (re)constructie punand accent pe componenta internationala:individul sau comunitatea se identifica cu ceea ce povestesc ceilalti, despre el (ei).De asemenea , este important de observat cum se raporteaza individul la comunitatea sa etnica. Dupa Emanuelle Ponce, identitatea romilor este greu de definit in mod obiectiv, intrucat are multiple moduri de manifestare si se intemeiaza mai cu seama pe criterii subiective si pe sentimentul acut de apartenenta la o comunitate distincta. Fiind o comunitate foarte eterogena, societatea romilor este impartita in corporatii sau grupari care au o identitate aparte ce se transmite de la o generatie la alta, si care ii structureaza relatiile cu mediul social. Astfel pot fi identificati in functie de: indeletnicirile vechi sau care se practica si astazi, modul de viata nomad sau sedentar, si chiar dupa o specifitate culturala (rudarii sunt de exemplu fie vlaxuti-crestini, fie turcani-musulmani). Caracteristicile distinctive ale grupurilor etnice De regula, o comunitate etnica are cateva caracteristici distinctive care , impreuna sau in combinatii ale majoritatii acestora, ii confera o distinctivitate anume si o mare stabilitate in timp. Cele mai importante caracteristici distinctive sunt urmatoarele: a)Caracteristici fizice (rasiale) sunt usor identificabile la nivelul constiintei colective, sunt foarte adesea un criteriu distinctiv. Un asemenea criteriu exterior il putem gasi operand cu prestanta, de exemplu, in cazul populatiilor de negri sau de indieni din SUA.De regula insa diferentele rasiale propriu-zise sunt mult mai putin importante in distingerea populatiilor cu profil etnic diferit. b)Limba distinctiva. Utilizarea unei limbi proprii este caracteristica ce opereaza diferentierea cea mai clara intre grupurile etnice. Cultura proprie este in cea mai mare masura mentinuta de o limba proprie. Limba este poate semnul cel mai distinctiv al unei comunitati etnice; ea este totodata si o importanta bariera in calea intrarilor din afara in respectiva comunitate. Iesirea este mult mai usoara pentru ca se realizeaza de regula in comunitatea majoritara, mult mai laxa ca profil etnic, limba populatiei dominante fiind stiuta si de minoritati. Iesirile spre alte comunitati etnice minoritare sunt si ele facilitate de limba dominanta comuna. c)Traditii cultural-folclorice. In procesul de evolutie istorica relativ izolata a unei populatii, aceasta si-a dezvoltat un set de obiceiuri legate de evenimentele importante ale vietii (diferite sarbatori) cat si o productie artistica de tip folcloric specifica. Aceste traditii cultural-folclorice,fiind legate mai mult de anumite momente festive din viata individuala si colectiva, iar nu de viata curenta supusa unor forte masive si continue de schimbare, manifesta o foarte mare persistenta, fiind in fapt importante semne distinctive ale etnicitatii. Practicarea lor reprezinta de asemenea un factor de mentinere a coeziunii unei populatii cu profil etnic. De multe ori grupurile etnice se disting intre ele si prin apartenente religioase specifice. d)Mod de viata specific. Modul de viata este o stare foarte dinamica, determinata de schimbarile tehnologice,economice, social politice mai generate. Exista insa in modul de viata o serie de componente referitoare in mod special la atitudinea individuala fata de viata, la strategia de a face fata diferitelor probleme si care tind sa prezinte un profil etnic marcat. Aceste componente sunt de fapt materia prima a stereotipurilor pe care populatiile etnice si le produc unele despre altele: irlandezii,englezii,francezii,americanii,romanii,rusii,tiganii. Profilul etnic al populatiei de romi In continuare voi vedea in ce masura crieteriile enumerate mai sus opereaza diferentieri intre populatia de romi si populatiile impreuna cu care aceasta traieste. Rosa nu pare a reprezenta in Europa o caracteristica distinctiva a populatiei de romi. Fizic exista o anumita particularitate care distinge pe romi la nivelul perceptiei comune: culoarea pielii. Acest semn dinstinctiv este insa relativ. Dupa majoritatea specialistilor,populatia de romi are ca origine rasa indo-europeana, din care provin prin diferite combinatii, practic toate populatiile Europei in primul rand, fiind rasial destul de apropiati de restul populatiei din aceasta regiune, amestecul a fost facilitat. Aceasta face ca multi dintre romi sa nu fie nici din punctul de vedere al culorii pielii atat de distinctiv. La nivelul observatiei comune- si de fapt aceasta este foarte importanta pentru ca ea sustine comportamentul colectiv- se accepta ca cei mai multi dintre romi tind sa aiba o piele mai inchisa la culoare. Dar exista si persoane care nu sunt considerate a fi romi cu o piele mai inchisa la culoare, apropiata de a multor romi. Exista si romi cu o piele mai deschisa decat a multor neromi.In fapt,fizic, acesta este singurul semn distinctiv care , dupa cum se poate observa, nu functioneaza in suficient de multe cazuri. Doar in anumite situatii criteriul fizic poate deveni cu claritate distinctiv. In cazul romilor din Romania limba romana are o capacitate semnificanta mai redusa decat limba altor comunitati etnice minoritare de a fi purtatoarea specificului etnic.Acest lucru porneste din doua ratiuni:in primul rand gradul de raspandire a limbii este foarte scazut.Datorita modului lor de viata de tip simbiotic, iar nu izolat in raport cu comunitatea maghiara, romii utilizeaza vital limba comunitatii maghiare.Copii sunt invatati limba comunitatii dominante inca de la inceput, ca o a doua limba materna, acolo unde limba romani este cunoscuta si utilizata sau pur si simplu ca singura limba materna, acolo unde limba romani nu mai este utilizata. Asa se face ca un rom care nu stie limba romana, la nivel de limba materna, sau in comunitatile maghiare, limba maghiara , este o exceptie absoluta. In al doilea rand, semnificatia utilizarii limbii romani. Limba romani nu este utilizata in activitatile de tip religios , una din sursele importante ale mentinerii unei limbi minoritare. Atunci cand romii participa la viata religioasa, ei o fac impreuna cu comunitatea minoritara si in limba acesteia. Limba romani mai prezinta inca o foarte importanta limita: ea nu reprezinta un instrument cultural de dezvoltare a culturii traditionale proprii si nici de acces la cultura universala. Ea nu a fost o limba scrisa. Din acest motiv ea nu a putut pastra decat un folclor oral, mai mult cantece si unele povestiri. Lipsa unei limbi scrise, alaturi de situatia de marginalitate a populatiei de romi, a impiedicat de fapt dezvoltarea unei ample culturi. Limba romani nu a fost o limba a intelectualitatii romilor.Efectul secundar al acestei situatii a fost ca romii intelectuali s-au amestecat cu intelectualitatea majoritara, utilizand in practica lor intelectuala in mod exclusiv limba acesteia. Lipsa unui grup de intelectuali purtatori activi ai culturii etnice proprii a avut consecinte importante in avolutia intregii populatii. Traditiile cultural-folclorice etnice proprii O cultura traditionala folclorica se cristalizeaza in mod special in comunitatile rurale, in conditii de accentuata si indelungata izolare. In toate satele din Romania, cu exceptia destul de rare,romii traiesc la marginea satului. Ulterior , prin extinderea satului,locuintele lor au fost inglobate in masa comunitatii, dar ca insule care amintesc fosta margine. Ei sunt in fiecare sat o minoritate. Sunt rare satrele in care romii reprezinta o majoritate sau cvasi-totalitatea populatiei. Lipsa unei limbi cultivate scrise a influentat negativ conservarea culturii traditionale si dezvoltarea unei culturi literare proprii. Asa se face ca si colectivitatea romilor este in mare masura lipsita atat de o cultura de tip modern,cultivata,scrisa, cat si de o cultura traditionala de amploare. Intensitatea unei religii proprii,alaturi de traditiile folclorice si culte relativ sarace in multe dintre componentele lor, a facut ca romii sa nu dispuna de un masiv corp cultural capabil sa evalueze in epoca moderna si care sa ofere fiecarui membru al comunitatii sentimentul de identitate etnica. Modul de viata pare sa reprezinte componenta cea mai importanta a profilului etnic al populatiei de romi. Aici putem identifica,probabil,diferenta majora dintre romi si cele mai multe alte comunitati etnice. Ceea ce chiar de la o prima vedere distinge pe romi de restul populatiei nu este atat limba sau religia sau diferitele obiceiuri de tip folcloric,ci modul lor de viata,inalt,vizibil,incepand cu locuinta si imbracamintea si sfarsind cu modul de a obtine resursele necesare vietii. Putem afirma in final ca grupurile etnice minoritare exista pretutindeni si in functie de grupul majoritar in care sunt incluse acestea,sunt mai mult sau mai putin dezavantajate, datorita prejudecatilor si discriminarilor. Romii din Romania in mare parte sunt marginalizati si izolati din cauza modului de viata pe care acestia il desfasoara. Problema centrala a populatiei actuale de romi de la noi din tara este:”constituirea unor pungi de saracie cronica absoluta, in care oamenii progresiv lipsiti de orice sansa de iesire”, cresterea criminalitatii, a violentei, cresterea tensiunilor dintre populatia de romi si restul populatiei; accentuarea stereatipurilor etnice negative , cresterea intolerantei. Ipoteza care s-a cristalizat intr-un studiu este ca dificultatile populatiei de romi din ultimii ani au produs, pentru marea masa o „blocare a procesului de modernizare urmat de un proces regresiv la strategiile traditionale de viata”. Esecul strategiilor traditionale de viata, in conditiile in care pentru multi strategiile standard specifice societatii moderne nu sunt disponibile, va genera instalarea unei saracii profunde si persistente, a sentimentului de disperare, a violentei si orientarii spre activitati delicvente. Putem conclude ca cea mai mare parte a populatiei de romi se afla intr-o tranzitie sociala relativ putin controlata nici de ea,nici de colectivitate. Sunt in curs de acumulare insatisfactii reciproce si tensiuni intre populatia de romi si restul populatiei. BIBLIOGRAFIE Nicoleta Turliuc , Minoritali, marginali, exclusi –Constructia identitatii minoritare de eterogenitate culturala,Ed.Polirom,1996,p.55-56 P.I. Rose,P.M.Glazer,M.Glazer,Sociologi,Understending Society,Prentice-Hall, INC, Englewood Cliffs, New Jersey,p.334 Catalin Zamfir,Lazar Vlasceanu,Dictionar de sociologie,Ed.Babel,Buc.1993,p223 Anthony D.Smith,The Ethnic Origins of Nations,Blokwell,Oxford UK&Cambridge USA,1986,p.24 Ibidem 3 , p.25 Nicolae Gheorghe,Ce inseamna sa fii tigan?,Romania versus Romania,Clavis 1996,p.21 Ibidem 5,p.22 Viorel Achim,Tiganii in istoria Romaniei,Ed.Enciclopedica,Buc. 1998, p.26 Ibidem 7,p.120 Ibidem 7,p.161 Emanuelle Ponce,Tiganii din Romania-o minoritate in tranzitie,1999,p.82 Nume:LUP Prenume: Simona GRUPUL ETNIC REFERAT Nume: LUP Prenume:SIMONA 쥁`