Referat Viata Si Opera Lui Aristotel

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Viata Si Opera Lui Aristotel si de asemenea puteti face Download Referat Viata si opera lui Aristotel

Citeste fragmente din Referat Viata Si Opera Lui Aristotel

Viata si opera lui Aristotel Viata lui Aristotel Gandirea lui Aristotel a influentat in foarte mare masura cultura universala din antichitate si pana in epoca moderna. Aristotel s-a nascut in anul 384 i.Hr.in orasul Stagira1,care azi poarta numele Sta- vro,in nord-estul peninsulei Calcidice2,pe teritoriul Macedoniei3. Stagira era in adevaratul sens al cuvantului un oras grecesc,colonizat,in care se folosea o varianta a dialectului ionian.Tatal sau,Nicomah,facea parte din clanul sau breasla lui Asclepios4. Diogenes Laertios spune ca tatal lui Aristotel se tragea din Nicomahos,care era fiul lui Machaon,care la randul sau era fiul lui Asclepios5. Familia mamei sale,Phaestis,era din Chalkis unde,in ultima perioada a vietii,Aris-totel s-a refugiat de dusmanii sai. Tatal sau a fost medicul si prietenul lui Amyntas al II-lea al Macedoniei si e posi-bil ca o parte din copilaria sa ,Aristotel sa si-o fi petrecut la Pella,resedinta regala6. 1.Dupa numele locului in care s-a nascut,i se mai spune si stagiritul-vezi Dakmara Georgescu si Maria Lacatus-“Mari filosofi ai lumii”,Editura Didactica si Pedagogica, R.A. Bucuresti, 1995 2.vezi Sir David Ross-“Aristotel”,traducere din limba engleza de Ioan Lucian Muntean si Richard Rus,Editura Humanitas,Bucuresti,1998, pag.13 3Didier Julia,”Dictionar de filosofie”,colectia Larousse,Editura Univers Enciclopedic,Bucu- resti,1998,pag 24 4.Sir David Ross, op.cit. 5.Diogenes Laertios,”Despre vietile si doctrinele filosofilor” in colectia Plural classic,trad. de C.I.Balmus,Editura Polirom,Iasi,1997,pag. 168 6.Sir David Ross, op. cit, pag. 13 -1- Este normal sa-i atribuim lui Aristotel interesul pentru stiinta fizica si mai inainte de toate pentru biologie,datorita descendentei sale dintr-o familie de medici. La varsta de optsprezece ani,el intra in scoala lui Platon din Atena ,unde va rama- ne timp de nouasprezece ani pana la moartea lui Platon.7 Nu trebuie sa presupunem ca ceea ce l-a indreptat spre Academie a fost atractia spre filosofie,ci pur si simplu el dorea sa capete cea mai buna educatie pe care i-o putea oferi Grecia.Insa indiferent de motivele care l-au determinat sa aleaga aceasta scoala,es- te limpede ca a gasit in filosofia lui Platon influenta dominanta a vietii sale,in lucrarile sale filosofice neexistand pagina care sa nu poarte amprenta platonismului. A fost o perioada in care Platon l-a apreciat foarte mult ,numindu-l cititorul prin excelenta si spiritul scolii ;mai tarziu cand conceptia sa a luat un contur mai diferit,s-ar putea ca relatiile dintre ei sa fi fost mai putin cordiale.8Atata timp cat a trait Platon,Aris-totel a fost loial Academiei.9 In timpul petrecut alaturi de Platon si de ceilalti discipoli ai acestuia, Aristotel a invatat,ajungand sa stapaneasca stiinta epocii si sa tina el insusi cursuri in Academie.S-a axat cu prioritate pe cercetarea vechilor filosofi,incepand cu Tales.Despre ei,Aristotel stia si putea spune foarte multe lucruri:ce probleme i-au framantat,ce raspunsuri au dat problemelor cercetate,prin ce se aseamana conceptiile lor si prin ce se deosebesc;a ajuns chiar sa le judece critic ideile.10 In anul 348-347i.Hr.,la conducerea Academiei vine Speusippos,cu care Aristotel era intr-o continua polemica ,Speusippos fiind un reprezentant al tendintelor din plato-nism cu care Aristotel se afla intr-un puternic dezacord in special tendinta de a transfo-ma filosofia in matematica. Astfel,Aristotel paraseste Academia,acceptand invitatia unui coleg din tinerete, Herneias care era conducator al cetatilor Atarneus si Assos din Mysia si stransese in jurul sau un mic cerc platonician.Aici Aristotel petrece trei ani.Se casatoreste cu Pythia, nepoata si fiica adoptiva a lui Hermeias,care i-a nascut o fetita ce a primit acelasi nume ca al mamei sale.Se pare ca Pythia a murit curand .Dupa moartea ei,Aristotel a intretinut o relatie permanenta si plina de afectiune , desi nelegalizata cu Herpyllis , originara din 7.Aceasta dupa Sir David Ross. Dakmara Georgescu si Maria Lacatus sustin in “Mari filosofi ai lumii” ca Aristotel ar fi intrat in Academie la varsta de 17 ani si ar fi ramas acolo 20 de ani-vezi pag 44. Aceasata afirmatie este facuta in consonanta cu Diogenes Laertios. Referitor la momentul parasirii Academiei,Diogenes Laertios sustine ca Aristotel ar fi parasit Academia inca din timpul vietii lui Platon,ceea ce crede el ca ar explica mai bine remarca lui Platon facuta la adresa lui Aristotel:”Aristotel mi-a dat cu piciorul intocmai ca manjii care dau cu piciorul in mama care l-a nascut” vezi Diogenes Laertios op cit. 8.Sir David Ross,op.cit. pag. 14 9.Punct de vedere impartasit de majoritatea monografilor lui Aristotel.Insa a fost si motiv de polemica ;spre exemplu Laertios sustinand dezertarea lui Aristotel din randurile Academiei inca din vremea lui Platon. 10.Cf. Dakmara Georgescu si Maria Lacatus op.cit. pag 44 -2- Stagira,si a avut de la ea un copil,Nicomah,dupa al carui nume isi va intitula ope- ra sa “Etica nicomahica”.11 Dupa trei ani de zile,el se muta la Mitylene,in vecinatatea insulei Lesbos.Aici face numeroase cercetari in domeniul biologiei. In anul 343 sau 342 i.Hr.,regele Filip al Macedoniei,care-l cunoscuse pe Aristotel probabil de copil,si auzind de el de la Hermeias,l-a invitat sa se ocupe de educatia fiului sau Alexandru,pe atunci in varsta de treisprezece ani.Aristotel accepta invitatia,dorind sa reinnoiasca legaturile la curtea macedoneana,si acordand o mare importanta viitorilor conducatori,dupa cum vom vedea in “Politica”. Se cunoaste prea putin despre continutul educatiei date de el distinsului sau elev. Aristotel a compus pentru elevul sau o lucrare “Despre Monarhie” si una “Despre Colonii”.12 Este de presupus ca in timpul sederii sale cu Alexandru,atentia lui Aristotel a fost atrasa cu precadere spre subiecte politice si ca acum si-a format idea marii colectii a “Constitutiilor”. Perioada de scolarizare a lui Alexandru s-a terminat odata cu desemnarea lui ca regent al tatalui sau in 340i.Hr.13 In 335-334i.Hr.,Aristotel se intoarce la Atena.Aici incepe cea mai fructuoasa pe-rioada din viata sa.  insemna “a se plimba”.15 Aici ,in Lykeion, inchiriaza cateva cladirii-caci strain fiind,nu le putea cumpara-si si-a fondat scoala sa filosofica proprie,Liceul sauLyceum.16Aici se studiau logica,fizi-ca ,metafizica,dar si retorica,sofistica sau politica.El isi invata elevii nu numai sa discu-te asupra unui subiect dat,ci sa practice in acelasi timp si oratoria.17  11.Sir David Ross,op.cit.,pag.15 12.ibidem 13.ibidem 14.Dupa Diogenes Laertios,nu numai atletii,ci si tinerii de familie care frecventau gimnaziile unde luau lectii de cultura fizica isi ungeau corpul cu untdelemn.Se crede ce este vorba de timpul de uns corpul cu untdelemn nu pentru discipolii lui Aristotel,ci pentru tinerii sportivi. 15.Diogenes Laertios,op.cit.,pag. 423 16.Numele provine de la insasi locatia unde se afla scoala 17.vezi Diogenes Laertios,op.cit. -3- Se presupune ca ar fi realizat aceasta cu sprijinul material al regelui Alexandru cel Mare,discipolul sau. Se crede,dupa Diogenes Laertios,ca Aristotel ar fi impus o constitutie scolii,prin care membrii ajung la conducere prin rotatie pe cate o perioada de zece zile.18Auzim de mese comune si de un banchet o data pe luna pentru care Aristotel prescria regulile.19 Aristotel a fixat principalele linii directoare ale clasificarii stiintelor in forma pe care o mentin inca si a dus majoritatea stiintelor mai departe decat fusesera pana atunci; in unele dintre ele,cum este logica,el poate revendica cu indreptatire faptul de a nu fi avut predecesor,iar secole de-a randul nu a avut nici succesor de valoare. Prin interesul acordat domeniilor practice ca etica si politica,scoala a exercitat in acelasi timp o influenta si asupra vietii obisnuite,comparabila cu cea a lui Socrate sau Platon si mult mai puternica decat cea exercitata de studentii inchistati ai Academiei contemporane “Lyceumului”. La moartea lui Alexandru Macedon,in anul 323i.Hr.,Aristotel a fost nevoit sa ple-ce din Atena,deoarece cetatenii il acuzau de atitudine promacedoneana.Astfel a parasit orasul spunand”nu voi mai da prilej atenienilor sa pacatuiasca a doua oara impotriva filosofiei”20 Se retrage la Calchis,in insula Eubeea si aici moare un an mai tarziu,adica in 322 i.Hr. ,din cauza unei boli de care suferea de mai de mult.21 Testamentul sau ne-a fost pastrat de catre Diogenes.El lasa mosteniri rudelor sale, isi asigura sclavii spre a nu fii vanduti si pregateste eliberarea unora dintre ei.22 Se stie foarte putin despre infatisarea sa si despre modul sau de viata.Este conce-put ca fiind chel,cu picioare subtiri,ochi mici,cu un sasait in vorbire si bine imbracat,sau cum spune Diogenes Laertios”avea pulpe slabe,ochi mici si avea deosebita grija de im-bracaminte ,inele si felul de a-si taia parul.”23 18.ibidem,pag.169 19.cf.Sir David Ross 20Prima data atenienii”pacatuisera”fata de filosofie acuzandu-l pe Socrate de impietate, judecandu-l si condamnandu-l la moarte pentru ideile sale.vezi si Platon “Apararea lui Socrate”. Cf.Dakmara Georgescu si Maria Lacatus,op.cit.pag.45 21.Sir David Ross,op.cit.,pag.17 22.Diogenes Laertios,op.cit.pag.170-171 23.ibidem,pag.168 24.Sir David Ross,op.cit.,pag.17 -4- acuza chiar de relatii homosexuale cu eunucul Hermias.25 Aristotel era oricand gata de a ridiculiza,lucru foarte vizibil in propria sa expri-mare.In opera lui Diogenes Laertios intalnim mai multe ziceri ce indica o minte agera si plina de duh.Spre delectare,vom prezenta cateva in cele ce urmeaza:La intrebarea “Ce folos au mincinosii?”,el raspunde:”Faptul ca, spunand adevarul nu mai sunt crezuti.” sau:”Radacinile educatiei sunt amare,dar fructele ei sunt dulci.” Fiind intrebat cum se deosebesc cei educati de needucati,el raspunde:”Tot atat de mult ca vii de morti”;sau la intrebarea ce lucru trece cel mai repede,el raspunde sec: “recunostinta”. Tot el este autorul maximei:”Trebuie sa vorbesti ca cei multi si sa gandesti ca cei intelepti”. In linii mari astfel ni se infatiseaza viata lui Aristotel si trasaturile sale esentiale de character. In cele ce vor urma ne vom ocupa si de opera sa ,opera de o covarsitoare impor-tanta . Opera lui Aristotel Preluand idea lui David Ross,opera literara aristotelica poate fi impartita in trei sectiuni principale26:prima constituita din lucrarile cu o compozitie mai mult sau mai putin populara,care au fost publicate de el insusi;a doua din insemnari si culegeri de ma-teriale pentru tratatele stiintifice;iar a treia din lucrarile stiintifice propriu-zise.In afara de “Athenaion Politeia”,intregul corpus existent al operelor sale,in masura in care este autentic ,apartine celei de-a treia clase.Cu privire la celelalte,cunostintele noastre se ba-zeaza pe fragmente pastrate la autorii antici si pe trei liste care ne-au parvenit din anti-chitate.Dintre acestea ,cea mai veche este cea a lui Diogenes Laertios,pe care o vom reda in cele ce urmeaza,cu note si comentarii de rigoare,acolo unde se impun. Astfel,dupa Diogenes,scrierile lui Aristotel sunt urmatoarele27: Despre dreptate-4 carti Despre profeti-3 carti 25.Diogenes Laertios,op.cit.,pag.168 26.vezi Sir David Ross,op.cit 27.Diogenes Laertios,op.cit.,pag.172-175 operele care sunt alcatuite dintr-o singura carte,nu vor mai avea specificatia numarului de volume -5- Despre filosofie-3 carti28 Despre politica-2 carti Despre retorica sau Gryllos29 Nerinthos Sofistul Menexenos Despre iubire Banchetul Despre bogatie Indemn spre filosofie Despre suflet 30 Despre rugaciune Despre noblete Despre placere Alexandru sau Cu privire la colonii31 Despre regalitate Despre educatie Despre bine-3 carti Extrase din legile lui Platon-3 carti Extrase din Republica-2 carti Despre economie32 Despre prietenie Despre suferinta sau afectiune Despre stiinte Despre controverse-2 carti Solutiile controverselor-4 carti Diviziuni sofistice-4 carti Despre contrarii Despre specii si genuri Despre predicatele particulare Comentarii despre argumentari-3 carti 28.Face parte din operele publicate de Aristotel si este foarte importanta pentru ca face trece-rea de la Aristotel platonizat la Aristotel propriu-zis.Aici ataca pentru prima data supozitiile principale ale platonismului,mai ales doctrina ideilor si a numerelor ideale.In aceasta opera Aristotel da o descriere a progresului omenirii 29.Se numara printer cele mai timpurii dialoguri ale lui Aristotel 30.Se mai numeste si “Eudemos”,primind acest nume dupa prietenul lui Aristotel,Eudemos din Cipru 31.Se pare ca apartine unei perioade mai tarzii,,cea de la curtea macedoneana ,vezi David Ross,op.cit. 32.Cartea I ar putea fi autentica,insa celelalte doua sunt sigur apocrife.Vezi Aram Frenkian-note si comentarii la Diogenes Laertios,op.cit. -6- Premise despre virtute-2 carti Obiectii Despre felurile de sensuri,sau modificarea lor prin adios Despre pasiuni sau despre manie Etica-5 carti33 Despre elemente-3carti Despre stiinta Despre principiu Clasificari-17 carti34 Despre clasificare Intrebari si raspunsuri-2 carti Despre miscare Premise Premise controversiale Silogisme Analiticile prime-8 carti35 33.Acest grup de tratate etice cuprind:”Etica nicomahica”,Etica eudemica”si “Magna moralia”. Din acestea,singurul tratat nepus la indoiala este”Etica nicomahica”.Exegeza aristotelica inclina in mare parte sa acorde credit autenticitatii si “Eticii eudemice”.Asupra “Marii etici” planeaza serioase incertitudini Problema fundamentala a eticii aristotelice graviteaza in jurul naturii si mijloacelor de realizare a Binelui supreme,instituit ca scop absolute,spre care tinde totul.Nu este vorba de Binele in sine ,abs-tract si transcendent,profesat de scoala platoniciana,prin a carui analiza critica Aristotel isi defineste net pozitia,ci de Binele realizabil in practica,deci un bine accesibil omului. Problema etica este aceea de a realize umanul in deplina sa esentialitate,umanul devenind astfel o forma particulara a relatiei individual-universal. Intreaga “Etica nicomahica”se prezinta ca o progresie ascendenta a unui model de implinire a umanului in cadrul conditiei sale terestre. In determinarea structurii actului moral,Aristotel incepe prin a face distinctia intre “voluntar” si “involuntar”-vezi Stella Petecel-introducere la “Aristotel-Etica nicomahica”,Editura IRI,Bucuresti, 1998,Editia a II-a 34.Ar putea fi vorba de 17 clasificari,si nu 17 carti 35.”Analiticile prime”alaturi de “Analiticile secunde”,”Topica”,Respingerile sofiste”, ”Categoriile”si “Despre interpretare”,alcatuiesc “Organonul”,o colectie de lucrari de logica. Tema celor doua analitici este formulata la inceputul”Analiticii prime”:ce este stiinta,ce este demonstratia;conditia fundamentala a stiintei,in ce consta “deprinderea de a demonstra”.Aristotel face deosebirea intre stiinta si dialectica.In”Analitica prima”se defineste teoria silogismului,iar in “Analitica secunda”-teoria silogismului demonstrativ. Comentarii la “Analiticile prime” intalnim la Alexandru din Afrodisia,Ammonius,Philopon, Themistius Comentarii la “Analiticile secunde” intalnim la Themistius,Philophon,Eustratius. Vezi.”Comentarii la Categoriile lui Aristotel-Porfir,Dexip,Ammonius”,C-tin Noica-note,Editu-ra Academiei Republici Socialiste Romania,Bucuresti,1968 -7- Analiticile secunde mari-2 carti Despre probleme 36 Metodica-8 carti Despre preferabil Despre idee Definitii pretopice-7 carti Silogisme-2 carti Silogistica si definitii Determinari pretopice37 Topicele in raport cu definitiile38 Calitati Despre clasificare Matematica Definitii-13 carti Concluzii-2 carti Despre placere Premise Despre liberul arbitru Despre frumos Teze concludente-25 carti39 Teze erotice-4 carti Teze despre prietenie-2 carti Teze despre suflet 36.Este o colectie mai ampla despre probleme,apartinand numai in parte lui Aristotel 37.Nu se stie exact la care parte din “Topice” s-ar putea referi 38.Cei mai multi analisti moderni apreciaza ca “Respingerile” n-ar trebui separate de “Topica”,fata de care se arata ca un complement,ca un apendice.Comentarii la “Respingerile sofiste a facut Alexandru din Afrodisia “Topica”se prezinta ca un rezumat al intregii logici aristotelice.Ea trateaza despre toate formele de gandire :notiune,judecata,silogism,inductie,intr-o lumina noua,dezvoltand totodata probleme cercetate paralel in “Analitica”,mai ales problema definitiei si a inductiei. Autenticitatea “Topicii”nu a fost pusa la indoiala niciodata.Opera are opt carti diferite ca dimensiuni. Din “Topica”cunoastem un alt Aristotel-un Aristotel mai putin riguros si exigent,mai variat si indraznet,un Aristotel care indruma mai mult in aplicarea practica a stiintei,in descoperirea faptelor,in adaptarea gandirii la realitatea schimbatoare.In”Topica”domina metoda inductiva.Comentarii la “Topica”a facut Alexandru din Afrodisia. Scopul “Topicii”este “de a gasi o metoda prin care putem argumenta despre orice problema propusa ,pornind de la propozitii probabile ,si prin care putem evita a cadea in contradictie ,cand trebuie sa aparam o argumentare”.vezi Mircea Florian ,introducere la “Topica”in vol.”Organon II”, colectia Cogito,Editura IRI,Bucuresti 1998. 39.Ar putea fi si 25 de teze,nu de carti. Vezi Aram Frenkian,note la Diogenes Laertios,op.cit. -8- Politice-2 carti40 Cursuri politice ca ale lui Theofrast-8 carti Despre fapte drepte-2 carti Compendiu despre arte-2 carti Arta retorica – 2 carti Arta Metodica Compendiu al artei lui Ttheodectes Tratat despre arta poetica-2carti41 Enthymeme Despre marime Despre stilul de vorbire-2carti Despre deliberare Compendiu-2 carti Despre natura-3 carti Despre filosofia lui Archytas-3 carti Despre filosofia lui Speusip si Xenocrate Contra lui Melissos Contra lui Alcmaion Contra pitagoricienilor Contra lui Gorgias Contra lui Xenofanes Contra lui Zenon Despre pitagoricieni Despre animale-9 carti42 Anatomie-8 carti43 Despre animalele compuse Despre animalele mitologice Despre infecunditate Despre plante-2 carti Physiognomonica Medicale Despre unitate 40.Este o lucrare atribuita in mod cert lui Aristotel.Constau intr-un numar de eseuri originale, independente care n-au fost elaborate pe deplin intr-o structura unitara-vezi Sir David Ross,op.cit.,pag 23 41.”Poetica” lui Aristotel avea doua carti,din care prima Despre tragedie,s-a conservat,iar a doua,Despre comedie,s-a pierdut 42.Este un tratat de zoologie foarte important care ni s-a pastrat 43.Aristotel cita des Anatomia,dar din pacate nu ni s-a pastrat -9- Semnele furtunilor Astronomia Optica Despre miscare Despre muzica Mnemonica Aporii homerice-6 carti Poetice Probleme fizice in ordine alfabetica-38 carti Probleme examinate-2 carti Probleme genereale Mecanica Probleme din cartile lui Democrit-2 carti Despre magnet Comparatii Probleme variate-12 carti Expuneri pe genuri-14 carti Probleme de drept Lista de invingatori la olimpiade Liste de invingatori la jocurile pitice Despre muzica Chestiuni pitice Cercetare a listei de invingatori de la jocurile pitice44 Victorii la Dionisii Despre tragedii Insemnari cu privire la tragedii Proverbe Legi pentru mesele comune Categoriile45 Constitutiile cetatilor-158 la numar46 Scrisori catre Filip Scrisorile Selimbrienilor 44.Carte cronologica,avand mare influenta pentru crearea cronologiei grecesti 45.Categoriile reprezinta prima lucrare din Organon-ul logic al lui Aristotel Comentariile care ni s-au pastrat la Categorii apartin lui Porfir ,Dexip,Ammonius,Simplicius, Olympiador,Philophon,David,Elias,Sophonias. vezi Comentarii la Categoriile lui Aristotel,Ed.Acade-miei Republicii Socialiste Romania,Bucuresti,1968 46.Aceste opere istorice,de valoare nepretuita pentru noi ,daca s-ar fi pastrat ,au pierit in intregime,cu exceptia Constitutiei Atenei,care a fost descoperita pe un papirus in Egipt la finele secolului XIX -10- Despre interpretare 47 Scrisori catre Alexandru-4scrisori Catre Antipater-9scrisori Catre Mentor-1scrisoare Catre Ariston-1 scrisoare Catre Olympias-1 scrisoare Catre Hephaistion-1 scrisoare Catre Themistagoras-1 scrisoare Catre Philoxenos-1 scrisoare Catre Democrit-1 scrisoare Insa aceasta lista a lui Diogenes Laertios este incompleta,din ea lipsind mai multe opere ale lui Aristotel. Astfel ,avem Metafizica.Cea mai timpurie referire la aceasta o gasim la NIcolaos din Damasc . Aceasta lucrare ,care se constituie in paisprezece carti are ca obiect studiul metafizicii sau filosofia prima,asa cum o numeste Aristotel .Marele filosof stabileste locul metafizicii printre celelalte stiinte ,definidu-o ca stiinta primelor inceputuri si a primelor cauze,a realitatilor si principiilor acestora. Oglindind orientarea generala a gandirii stagiristului ce-si cauta echilibrul filosofic intre “linia lui Democrit” si “linia lui Platon”(adica intre materialism si idealism),atacand insa cu predilectie platonismul in chiar temeliile sale,Metafizica reprezinta scrierea cea mai profunda din cate a lasat Aristotel,nucleul intregii sale creatii.48 Tratatele fizice sunt:Fizica,De caelo,De generatione et corruptione,Meteo-rologica. Fizica o intalnim si in lista lui Diogenes ,impartita in doua carti,si anume: Despre natura si Despre miscare.In Meteorologica,Aristotel face referire la demnitatea de arhonte a lui Nicomah sau la incendierea templului din Efes.49 Tot Aristotel este autorul unei serii de lucrari de psihologie,care s-au dovedit a fi autentice:De anima,Parva naturalia,De memoria et reminiscentia,De somna,De insom- 47.”Despre interpretare”,ca si “Categoriile”a fost contestata din punct de vedere al autenticitatii;insa cumuland argumentele externe cu cele interne,s-a inclinat in favoarea autentiitatii ei. Vezi mai pe larg Sir David Ross,op. cit., pag.19 Despre aceasta carte ,Constantin Noica spunea:”sunt trei lucruri care se nasc in carticica aceasta : gramatica,logica si semantica...Gramatica se naste limpede nu numai IN ci si DIN aceasta carte ;este istoriceste cunoscut si consemnat faptul ca reflexiunea gramaticala incepe abia de la “De interpretatione”.Dar o alta stiinta ,mai prestigioasa se nastea in “De interpretatione”,desi nu direct din ea cum facea gramatica:este logica...”De interpretatione”este singurul tratat din cele sase ale Organon-ului in care problematica logica apare in ansamblul ei si pentru ea insasi.”-vezi Aristotel-Despre interpretare,cuvant inainte de Constantin Noica ,Ed.Humanitas,Bucuresti,1998 48.Vezi Aristotel-Metafizica,Ed.I.R.I.,Bucuresti ,1996 49.Vezi Sir David Ross,op.cit.,pag.20,24,25. -11- niis,De longitudine et brevitate,Devita et morte,De respiratione. In linii mari astfel se prezinta opera celui ce peste aproape douazeci de veacuri a fost numit simplu Filosoful ,opera sa punandu-si decisiv amprenta pe evolutia atat a stiintei cat si a filosofiei. Aristotel va dezvolta filozofia dar nu dinăuntrul platonismului ci din altă perspectivă. El şi-a dat seama că nu poate merge pe urmele lui Platon, el se îndoise, iar Aristotel nu putea merge, dar Aristotel se comportă respectuos, dar nu face compromisuri adevărului. Această poziţie este exprimată în celebra exclamaţie : “Amicus Plato sed magis amica veritas “ ( Mi-e prieten Platon, dar mai prieten îmi este adevărul ). Filozofia lui Aristotel deschide căi noi, meditaţii filozofice. El arată erorile lui Platon : că a separat generalul de particular, a considerat că esenţele generale ar exista independent de cele particulare, teza participării ( lucrurile sensibile participă la ideea în sine de lucru ), teza reamintirii. Aristotel arată legătura dialectică dintre general şi particular, generalitatea nu poate exista prin ea însăţi,ci se află într-un continuu proces de mişcare şi transformare. Filozofia aristotelică are ca obiect determinarea participărilor de bază ale existenţei universale. El socoteşte metafizica ( ontologia ) ca fiind ştiinţa principiilor şi cauzelor. Prin cauză principală intelege cauza fundamentală. Astfel ni se infatiseaza o scurta monografie a vietii si operelor celui ce a fost Aristotel,o minte geniala si revolutionara,personalitate marcanta a intregii istorii a omenirii. Conceput si realizat de catre Samfira Alexandru Bogdan.Toate drepturile rezervate.Craiova 2005. -12- Bibliografie Aristotel,Despre interpretare,Editura Humanitas,Bucuresti,1998 Idem,Despre suflet-Editura Stiintifica,Bucuresti,1961 Idem,Etica nicomahica,in colectia Cogito Editia a II-a,Editura IRI,Bucuresti, 1998 Idem,Metafizica,in colectia Cogito,Editia a II-a,Editura IRI,Bucuresti,1996 Idem,Organon,vol.I,in colectia Cogito,Editura IRI,Bucuresti,1998 Idem,Organon,vol.II,in colectia Cogito,Editura IRI,Bucuresti,1998 Balica,Nicolae-Istoria filosofiei antice,Editura Patriarhiei,Bucuresti,1982 Didier,Julia-Dictionar de filosofie,colectia Larousse,traducere de dr.Leonard Gavriliu,Editura Univers enciclopedic,Bucuresti,1998 Georgescu,Dakmara si Lacatus,Maria-Mari filosofi ai lumii,Editura Didactica si Pedagogica R.A.,Bucuresti,1995 Laertios,Diogenes-Despre vietile si doctrinele filosofilor,traducere de C.I.Balmus;studiu introductiv si comentarii de Aran Frenkian,Editura Polirom,Iasi,1997 Papacostea,Cezar-Evolutia gandirii la greci,Editura Casei Scoalelor Peters,Francis E.-Termenii filosofiei grecesti,Editura Humanitas,Bucuresti,1993 Porfir,Dexip si Ammonius-Comentarii la “Categoriile lui Aristotel”,Editura Academiei Republicii Socialiste Romania,Bucuresti,1968 Ross,Sir David-Aristotel,Traducere de Ioan Lucian Muntean si Richard Rus, Editura Humanitas,Bucuresti,1998 Vladutescu,Gheorghe si Bansoiu,Ion-Filosofia greaca-teme,texte,interpretari; Editura Paideia-editiile prouniversitaria,Bucuresti,2001 Site-urile: HYPERLINK "http://www.referate.ro" www.referate.ro HYPERLINK "http://www.e-referate.ro" www.e-referate.ro hõK hõK 1 Ç È Ê Ì Í Ï Ð Ó hõK hh hu ਀&䘋 ਀&䘋 萎﷤葝﷤摧ḳÛ਀&䘋 hÜ hÜ hÜ hÜ hÜ ਀&䘋 萎﷤葝﷤摧௜®਀&䘋 萎﷤葝﷤摧䪽M਀&䘋 萎﷤萏त葝﷤葞त摧䇦ò਀&䘋 hÜ hÜ hÜ hÜ hÜ referate.ro HYPERLINK "http://www.credo.ro" www.credo.ro HYPERLINK "http://www.resurse-ortodoxe.ro" www.resurse-ortodoxe.ro HYPERLINK "http://www.filosofieonline.com" www.filosofieonline.com HYPERLINK "http://www.e-scoala.ro" www.e-scoala.ro Bibliografie Izvoare: Aristotel,Despre interpretare,Editura Humanitas,Bucuresti,1998 Idem,Despre suflet-Editura Stiintifica,Bucuresti,1961 Idem,Etica nicomahica,in colectia Cogito Editia a II-a,Editura IRI,Bucuresti, 1998 Idem,Metafizica,in colectia Cogito,Editia a II-a,Editura IRI,Bucuresti,1996 Idem,Organon,vol.I,in colectia Cogito,Editura IRI,Bucuresti,1998 Idem,Organon,vol.II,in colectia Cogito,Editura IRI,Bucuresti,1998 Porfir,Dexip si Ammonius-Comentarii la “Categoriile lui Aristotel”, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania,Bucuresti, 1968 Instrumente de lucru: Balica,Nicolae-Istoria filosofiei antice,Editura Patriarhiei,Bucuresti,1982 Laertios,Diogenes-Despre vietile si doctrinele filosofilor,traducere de C.I.Balmus;studiu introductiv si comentarii de Aran Frenkian,Editura Polirom, Iasi,1997 Ross,Sir David-Aristotel,Traducere de Ioan Lucian Muntean si Richard Rus, Editura Humanitas,Bucuresti,1998 Vladutescu,Gheorghe si Bansoiu,Ion-Filosofia greaca-teme,texte,interpre-tari; Editura Paideia-editiile prouniversitaria,Bucuresti,2001 Articole,studii si lucrari: Didier,Julia-Dictionar de filosofie,colectia Larousse,traducere de dr.Leonard Gavriliu,Editura Univers enciclopedic,Bucuresti,1998 Georgescu,Dakmara si Lacatus,Maria-Mari filosofi ai lumii,Editura Didactica si Pedagogica R.A.,Bucuresti,1995 Papacostea,Cezar-Evolutia gandirii la greci,Editura Casei Scoalelor Peters,Francis E.-Termenii filosofiei grecesti,Editura Humanitas, Bucuresti,1993 쥁@