Referat Presa, A Patra Putere In Stat

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Presa, A Patra Putere In Stat si de asemenea puteti face Download Referat Presa, a patra putere in stat

Citeste fragmente din Referat Presa, A Patra Putere In Stat

PRESA, A PATRA PUTERE ÎN STAT Definirea presei Prin presa se înţelege totalitatea modalităţilor de comunicare care pot ajunge la un număr foarte mare de oameni Presa este o forma de exprimare a libertăţii de gândire care contribuie la formarea opiniei publice. Ea contribuie la schimbul de idei şi pluralismul de idei. Evoluţia presei în decursul timpului. Clasificare Presa s-a manifestat în decursul timpului în funcţie de posibilităţile de comunicare pe care le aveau oamenii la un moment dat. Noţiunile de spaţiu şi timp sunt noţiuni cheie în analiza istoriei modului de transmitere al informaţiilor. La început, înainte de apariţia tiparului informaţia circula pe cale orală. Reprezentanţii puterii politice şi administrative transmiteau hotărârile, înştiinţările pe cale orală, prin viu grai; oamenii erau chemaţi în mijlocul cetăţii, în pieţele publice pentru a li se comunica diverse lucruri: hotărâri legislative (taxe, biruri pe care le aveau de plătit etc.), proclamarea unor titluri nobiliare, înştiinţări privind victoria sau dimpotrivă înfrângerea în război etc. Informaţia circula în comunităţi restrânse. Odată cu apariţia tiparului, la mijlocul secolului al XV-lea, comunicarea între oameni începe să se extinda. Exista începând cu acest moment posibilitatea de a stoca informatia, de a o multiplica şi de a o răspândi. În ţările române, tiparul apare prima data abia în secolul al XVIII-lea, datorită eforturilor depuse de Mitropolitul Antim Ivireanul în Muntenia. La început noua invenţie, tiparul este folosită doar pentru a tipări şi răspândi cărţi din diverse domenii. Problema periodicităţii apariţiei unui material informativ (revistă, ziar) apare mult mai târziu după 1600. Ziarele au fost primul mijloc de informare de mare audienţă. Acestea au apărut în secolul al XVII-lea, iar în secolul al XIX-lea cele mai respectate, precum The Times în Marea Britanie, exercitau o influenţă puternică asupra clasei mijlocii educate care forma “opinia publică”. Mai târziu, datorită unui sistem de învăţământ îmbunătăţit şi datorită progresului economic s-au creat condiţiile unei audienţe a presei scrise. Ziarele care să satisfacă cerinţele publicului cititor au apărut în SUA în anii 1870 şi 20 de ani mai târziu în Marea Britanie. În ţările române primele reviste şi ziare apar în secolul al XIX-lea. În secolul al XX-lea, odata cu apariţia radioului si a televiziunii, presa intră într-o nouă etapă de dezvoltare datorita acestor posibilităţi de comunicare. Dacă ne referim la ultimii 7-8 ani, datorită dezvoltării comunicării prin reţeaua Internet, trebuie să amintim şi presa transmisa si receptionată folosind acest ultim mod de comunicare. Prin urmare, ţinând cont de aspectele prezentate mai sus, în momentul de faţă, presa se poate clasifica în funcţie de modul de transmitere şi recepţionare a informaţiei în următoarele categorii: presa scrisă (difuzată prin intermediul ziarelor şi revistelor), presa vorbită (radioul, televiziunea), presa transmisa prin alte mijloace cum ar fi Internetul. Se mai poate face o clasificare a presei în funcţie de periodicitatea apariţiei: presa cu apariţie zilnică, cu apariţie săptămânală (hebdomandare), cu apariţie lunară sau trimestrială. De asemenea, în funcţie de conţinutul informaţional presa poate suferi diverse clasificări (sportivă, politică, economică, literară, teatrală, ştiinţifică, informaţională, academică etc.). Rolul presei Funcţiile presei sunt următoarele: de transmitere a informaţiei, de educaţie, de formare, influenţare şi de manipulare a opiniei publice, de educaţie, de divertisment. Funcţia de educaţie: conţinutul informaţiei şi modul de prezentare contribuie la educarea publicului. Funcţia de educaţie se realizează prin: acţiuni de popularizare a ştiinţei şi culturii (de exemplu majoritatea emisiunilor transmise de Radio România Cultural, Radio România Muzical, diverse emisiuni de pe diverse posturi TV - de exemplu Teleenciclopedia, Atlas, Drumuri europene, Din viaţa animalelor la TVR1 şi TVR2, Infomania - emisiune cu noutăţi din domeniul informaticii, emisiunile transmise de canalele internaţionale Discovery - reportaje ştiinţifice, istorice-, National Geographic, Animal Planet - informaţii despre viaţa animalelor). De asemenea şi presa scrisă conţine informaţii din diverse domenii care contribuie la educarea populaţiei (de exemplu revistele culturale ca "România literară", "Secolul XX", "Magazin istoric"), revistele cu caracter ştiinţific "Arborele lumii", "Terra"), reviste şi ziare cu informaţii economice ("Revista economică", "Ziarul financiar" etc.) Funcţia de relaxare, divertisment: Apariţia în presa scrisă a unor publicaţii care au un astfel de conţinut (Revista Rebus, diverse ziare şi reviste pe teme sportive, reviste şi ziare de divertisment, emisiuni de divertisment la Radio sau TV - de exemplu "Surprize, surprize" la TVR1, "Unda vesela" la Radio România actualităţi etc.). interes general, de exemplu din domeniul politic, economic sau social transmis în mod asemănător sau identic prin mai multe mijloace de comunicaţie (ziar, radio, TV, Internet) poate forma şi/sau influenţa opinia celor care recepţionează acea informaţie. Dacă acea informaţie este eronată sau deformată, atunci se poate vorbi de manipularea opiniei publice. De exemplu să luăm o informaţie din domeniul economic: preţul gazelor naturale va creste ca urmare a pierderilor înregistrate în transportul şi furnizarea acestora în lunile în care temperatura a fost foarte scăzută. Această ştire nu poate fi verificată de către cetăţeni deoarece ei nu cunosc problema respectivă şi nu li se furnizează toate datele care au dus la o astfel de decizie de creştere a preţului gazelor naturale. Însă oamenii pot face legătură cu alte informaţii pe care le-au primit sau cu experienţe trăite direct şi pot avea în această problemă anumite îndoieli; în condiţiile în care ţara noastră are o rezervă de gaze, în condiţiile în care numărul consumatorilor industriali a scăzut la mai mult de jumătate faţă de anul 1990, iar în alte ţări fără resurse, preţul gazelor şi în general preţul energiei este mai mic, concluzia logică ar fi aceea că şi în România preţul energiei şi al combustibililor ar trebui să scadă. Datorită nefurnizării, tăinuirii, unor informaţii importante relativ la acest subiect, putem vorbi de o "manipulare a opiniei publice" în scopul prevenirii unor manifestaţii si acţiuni de protest faţă de aceste măsuri economice. Presa, a patra putere în stat Datorită rolurilor sale de formare, influenţare şi/sau manipulare a opiniei publice este clar că presa reprezintă o putere în stat. De multe ori anumite decizii politice sau juridice au fost influenţate de apariţia unor informaţii în presa. Aceasta nu este o situaţie foarte confortabilã pentru presa, deoarece trebuie să facă faţă unui număr crescut de condiţionări de natură politică, economică şi socială care, prin însumare, îi pot anula eficienţa acţiunii. Pentru a fi eficientă în acţiunile ei, presa trebuie să fie independentă; acest lucru este relativ atât pe plan naţional dar şi internaţional. Nu putem vorbi de o obiectivitate absolută deoarece şi presa este reprezentată de oameni, care pot fi mai mult sau mai puţin obiectivi, în funcţie de subiectul tratat, situaţie, implicarea sau neimplicarea în situaţia prezentată în presa, şi nu în ultimul rând în funcţie de apartenenţa sau simpatia pentru un anumit segment politic, în funcţie de gradul de cultură şi de experienţa profesională a ziariştilor. Pe de altă parte independenţa editorială a presei şi profitabilitatea ei nu pot fi păstrate într-o economie de piaţă. Ziarele, revistele, emisiunile sunt urmărite în funcţie de diverşi factori: cultură, educaţie, situaţie socială. Nu putem pretinde unui şomer sau unui om care are dimpotrivă o situaţie materială profitabilă dar este lipsit de o educaţie de nivel mediu să cumpere reviste sau să urmărească emisiuni cu caracter cultural educativ. Acesta va fi interesat cel mult de latura relaxanta, de divertisment a presei care de multe ori are un caracter informaţional precar chiar degradant în ceea ce priveşte caracterul formativ. În acest fel, o presa de calitate din punct de vedere educaţional, formativ nu poate fi accesat nici de cei interesaţi - din lipsa de bani - dar nici de cei care ar avea nevoie de ea pentru a-şi ridica nivelul educaţional, şi care au situaţii materiale bune, datorită lipsei de instrucţie a persoanelor respective. 5. Libertatea presei Articolul 30 din Constituţia României, legea fundamentală a ţării, garantează "libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public". Presa este, pe drept cuvant a patra putere in stat, o putere ce nu poate fi, dar nici nu trebuie ingradita caci asta ar insemna privarea de libertate a gândirii pentru un popor intreg. Gândurile şi părerile noastre oricât de mult am dori să le consideram originale, nu sunt altceva decat rezultatul informaţiilor pe care le asimilăm în mod conştient şi pe care mai apoi le prelucrăm ajungând a considera că ne apartin in totalitate.Tocmai de aceea puterea presei este imensa, dar si periculoasa. Într-un stat democratic, presa trebuie să fie libera. Libertatea de exprimare nu trebuie însă confundată cu libertinajul. Libertinajul reprezintă exprimarea opiniiilor fara o raportare a acestora la normele civilizate de comunicare, fara raportarea la morală, la etică. Concluzii Presa a apărut şi s-a dezvoltat în timp din ce în ce mai repede, pe măsura dezvotării societăţii omeneşti, ca urmare a nevoii oamenilor de a comunica şi a se informa. Presa are în primul rând un rol de formator de opinie. Presa are rol educativ, de instruire a celor care o urmăresc. Presa are rolul de manipulare a opiniei publice atunci când este folosită cu rea intenţie Pentru a-si îndeplini rolurile de mai sus este foarte important ca presa sa fie libera 쥁`