Referat Mitologia Romana

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Mitologia Romana si de asemenea puteti face Download Referat Mitologia romana

Citeste fragmente din Referat Mitologia Romana

Ianus, una dintre cele mai vechi divinităţi din mitologia romană. La origine, Ianus a fost un rege care a domnit în Latium în epoca de aur. După moarte a fost divinizat. Ca zeu protector al Romei i se atribuia un miracol care a salvat cetatea de o invazie a sabinilor: în timp ce duşmanii se pregăteau să treacă peste zidurile Capitoliului, Ianus a făcut să ţâşnească în faţa lor un şuvoi fierbinte, care i-a silit să se retragă. În amintirea acestui fapt persista la Roma obiceiul de a lăsa în timp de război porţile templului lui Ianus deschise, pentru a-i da posibilitate zeului să vină în ajutorul romanilor. În timp de pace ele se închideau. Ianus era înfăţişat cu două feţe opuse: una privea înainte, cealaltă, înapoi. Iupiter, la romani, stăpânul zeilor şi al oamenilor, asimilat cu Zeus,din mitologia greacă. Era considerat drept divinitate supremă, dătătoare de viaţa şi de lumină, care cârmuia cerul şi pământul, stăpânea tunetul şi trăsnetul, dezlănţuia ploile şi furtunile etc. Legate de aceste atribute, Iupiter purta o serie de epitete, ca: Fulgurator, Fulminator, Tonans etc. Templul său se afla la Roma, pe Capitoliu şi, de aici, el a mai căpătat un epitet - Capitolinus. Dar denumirea cea mai cunoscută care îl desemna era Optimus Maximus ("cel mai bun şi cel mai mare"). Ca ocrotitor al romanilor şi al Romei în special, Iupiter era cinstit cu precădere de consulii care intrau în funcţie, de generalii care se întorceau victorioşi, de învingătorii în întrecerile sportive, de cei care împărţeau dreptatea etc. El era venerat şi avea câte un templu în toate oraşele Italiei şi ale provinciilor. Saturnus, veche divinitate de origine italică, care patrona muncile agricole şi roadele pământului. Saturnus a fost identificat de timpuriu cu titanul Cronos,din mitologia greacă. Mercurius, fiul lui Iupiter şi al unei pleiadei, s-a născut într-o peşteră pe muntele Cyllene, din Arcadia. Încă de timpuriu, Mercurius şi-a vădit aptitudinile şi talentele. Abia născut, copilul a ieşit din scutece şi a fugit până în Thessalia, de unde a furat cirezile pe care le păştea acolo fratele său,Apollo. Nimeni nu l-a văzut în afară de un cioban, pe nume Battus. După ce a ascuns animalele, Mercurius s-a întors înapoi în peştera în care s-a născut. Acolo, la intrare, a găsit o broască ţestoasă şi, cu ingeniozitatea-i caracteristică, a întocmit din carapacea ei o liră. Între timp Apollo a luat urma hoţului şi, ajuns la peştera cu pricina, l-a silit pe Mercurius să-i înapoieze vitele. Auzind însă sunetul minunat al lirei, zeul s-a învoit să i le lase în schimbul noului instrument. Mai târziu, tot de la Apollo a primit Mercurius şi faimosul caduceu, care a devenit - alături de pălăria cu boruri largi şi de sandalele de aur înaripate - unul dintre atributele zeului. Mândru de isteţimea fiului său, Iupiter l-a făcut pe Mercurius mesagerul zeilor. În această calitate, în majoritatea legendelor Mercurius joacă un rol secundar. El participă, de pildă, la gigantomahie, le însoţeşte pe cele trei zeiţe olimpiene pe muntele Ida, conducându-le în faţa judecăţii lui HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/p.html" l "Paris" Paris , îl ajută pe HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/o.html" l "Odysseus" Odysseus să învingă vrăjile HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/c.html" l "Circe" Circei , mijloceşte târgul dintre Hercules şi HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/o.html" l "Omphale" Omphale , la porunca lui Iupiter îl însoţeşte prin lume pe micul Bacchus urmărit de mânia lui HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/h.html" l "Hera" Iuno etc. Mercurius era zeul comerţului şi al călătorilor - şi, pentru acest atribut, i se ridicau statui la toate răspântiile - dar şi al hoţilor şi al borfaşilor. El era protectorul păstorilor şi călăuza umbrelor celor morţi către meleagurile Infernului. În general, era considerat drept patronul muzicii, al oricărei invenţii, al meşteşugurilor etc. În mitologia greceasca zeul mesager purta numele de Hermes. La romani mama lui Mercurius era veche divinitate de origine obscură. Simboliza, se pare, Primăvara. Mai târziu a fost identificată cu Maia din mitologia greacă. , şi uneori chiar tineri ca HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/h.html" l "Hyacinthus" Hyacinthus şi HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/c.html" l "Cyparisus" Cyparisus . Zeul era înfăţişat ca un tânăr frumos şi înalt, cu o statură zveltă şi impunătoare. Atributele lui erau multiple: iniţial, Apollo era considerat ca o divinitate temută, răzbunătoare care, justificat sau nu, răspândea molimi sau pedepsea cu săgeţia aducătoare de moarte pe oricine îi stătea împotrivă. Era socotit totodată zeu vindecător, priceput în arta lecurii, şi tatăl lui Asclepius. Avea darul profeţiei, de care erau legate numeroasele lui oracole. Dintre acestea, cel mai vestit era cel de la Delphi. Se spunea că, îndrăgostit fiind de Cassandra, fiica lui HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/p.html" l "Priamus" Priamus , Apollo ar fi iniţiat-o şi pe ea în această taină. Mai târziu, el a devenit zeul muzicii, al poeziei şi al artelor frumoase. Era înfăţişat, în această calitate, înconjurat de HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/m.html" l "Musae" muze , pe muntele Parnassus. Apollo era zeul invocat în călătorii, de cei care navigau pe mare, care proteja oraşele şinoile construcţii. Se spunea că împreună cu HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/a.html" l "Alcathous" Alcathous ar fi ajutat la reconstruirea cetăţii Megara, care fusese distrusă. În sfârşit, Apollo era considerat ca zeu al luminii (de aici şi epitetul de HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/p.html" l "Phoebus" Phoebus ) şi era identificat adesea cu însuşi Soarele. Era serbat în numeroase centre ale lumii greceşti: la Delphi, Delos, Claros, Patara etc. În cinstea lui s-au instituit la Roma Ludi Apollonares, şi tot acolo, pe vremea împăratului Augustus, i se aduceau onoruri deosebite. Marte, fiul lui Iupiter şi al HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/i.html" l "Iuno" Iunonei şi una dintre cele trei divinităţi protectoare ale Romei (alături de Iupiter şi HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/q.html" l "Quirinus" Quirinus ). Romanii îl considerau drept protectorul lor şi tatăl lui Romulus. Era, la origine, zeul renaşterii naturii, devenind mai târziu zeul războiului şi al agriculturii. A fost identificat de timpuriu cu HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/a.html" l "Ares" Ares , din mitologia greacă. Quirinus În mitologia romană, veche divinitate războinică, de origine sabină, identificată uneori cu zeul HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/m.html" l "Marte" Marte , alteori cu HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/i.html" l "Ianus" Ianus . Denumire purtată de HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/r.html" l "Romulus" Romulus după moarte, când a fost trecut în rândul zeilor. Vulcanus, veche divinitate romană, identificată de timpuriu cu HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/h.html" l "Hephaestus" Hephaestus din mitologia greacăVulcanus, fiul lui Iupiter şi al Iunonei, era considerat drept zeul focului. Vulcanus era şchiop. Infirmitatea lui se datora fie faptului că fusese aruncat de Iupiter din înaltul cerului, fiindcă în cursul unei dispute dintre părintele zeilor si Iuno el luase apărarea mamei sale, fie faptului că se născuse infirm şi, ruşinată, Iuno îl aruncase în mare, de unde a fost luat şi crescut de HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/t.html" l "Tethys" Tethys . Timp de nouă ani Vulcanus a trăit într-o grotă din fundul mării, după care a fost readus în Olimp. Reşedinţa sa de predilecţie a rămas însă muntele Aetna din Sicilia. Acolo, în atelierele fierăriei lui divine, ucenicii săi - ciclopii - prelucrau fierul şi celelalte metale. Din mâinile dibace ale zeului făurar ies tot felul de obiecte minunate: un tron de aur dăruit Iunonei, armele lui HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/a.html" l "Achilles" Achilles , lucrate la rugămintea lui HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/t.html" l "Thetis" Thetis , trăsnetele lui Iupiter, faimosul colier al HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/h.html" l "Harmonia" Harmoniei etc. Vulcanus a fost cel care a ajutat la naşterea Minervei înlesnind ca zeiţa să iasă din capul divinului ei tată, şi tot el a modelat, din ţărână, trupul HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/p.html" l "Pandora" Pandorei . Vulcanus a fost cel care l-a ţintuit şi pe HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/p.html" l "Prometheus" Prometheus de muntele Caucasus. Deşi înzestrat cu un fizic urât, Vulcanus era considerat când soţul uneia dintre graţii, când - de cele mai multe ori - drept soţul lui Venus care, ce e drept, îi era. Lui Vulcanus îi sunt atribuiţi mulţi copii. Neptunus, la romani, zeul Mării, identificat cu HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/p.html" l "Poseidon" Poseidon din mitologia greacă.Neptunus, zeul mării, fiul lui Saturnus şi al HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/r.html" l "Rhea" Rheei . Ca şi ceilalţi fraţi ai săi, când s-a născut, Neptunus,a fost înghiţit de către tatăl său şi apoi dat afară. Mai târziu a luptat alături de olimpieni împotriva HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/t.html" l "Titanes" titanilor . Când, în urma victoriei, s-a făcut împărţirea Universului, lui Iupiter i-a revenit Cerul, lui Orcus lumea subpământeană, iar lui Neptunus Împărăţia apelor. El sălăşluia în fundul mării împreună cu soţia sa, HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/a.html" l "Amphitrite" Amphitrite , alături de care, uneori, urmat de un întreg cortegiu marin şi purtat de un car tras de cai înaripaţi, spinteca valurile. Neptunus stârnea furtunile sau făcea ca apele mării să devină liniştite, el scotea insule la iveală sau le cufunda pe altele lovindu-le cu tridentul său, făcea să izvorască râuri sau să se închege lacuri. O dată el a încercat împreună cu Iuno şi cu Minerva să-l pună în lanţuri pe Iupiter, dar încercarea a dat greş. De atunci Neptunus a fost mereu alături de preaputernicul său frate care cârmuia destinele lumii. Legat de numele său este episodul întrecerii care a avut loc între el şi Minerva atunci când a fost să-şi împartă între ei pământul Atticei ,ca să înalţe zidurile Troiei. Faptul că nu a fost răsplătit pentru munca sa a atras mânia lui Neptunus asupra troienilor. Această mânie, şi faptul că HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/o.html" l "Odysseus" Odysseus i-a ucis un fiu, pe ciclopul HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/p.html" l "Polyphemus" Polyphemus , l-a determinat pe puternicul zeu să-l urmărească pe erou cu răzbunarea sa, nimicindu-i pe rând corăbiile şi aruncându-l de pe un ţărm pe altul. Cu zeiţele sau cu muritoarele de rând Neptunus a avut numeroşi fii şi fiice, majoritatea înfăţişaţi ca nişte fiinţe monstruoase sau a căror forţă era de temut. Printre aceştia se numărau: ciclopul Polyphemus, gigantul HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/c.html" l "Chrysaor" Chrysaor , HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/a.html" l "Aloides" aloizii , HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/l.html" l "Lamus" Lamus - regele HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/l.html" l "Lestrigones" lestrigonilor , HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/t.html" l "Triton" Triton etc. la romani, în credinţa populară, zeul morţii, identificat mai târziu cu HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/h.html" l "Hades" Hades . De la el, sub numele de Orcus, era desemnat Infernul însuşi. Orcus, zeul împărăţiei subpământene, fiul lui Saturnus şi al HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/r.html" l "Rhea" Rheei . Ca şi ceilalţi fraţi ai săi, când s-a născut, Orcus a fost înghiţit de tatăl său, apoi dat afară. Mai târziu a participat la lupta dusă de olimpieni împotriva HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/t.html" l "Titanes" titanilor . Orcus sălăşluia în împărăţia umbrelor, pe care o cârmuia alături de soţia sa, HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/p.html" l "Persephone" Persephone . El nu îngăduia nimănui, o dată ajuns acolo, să mai vadă lumina zilei. Când Hercules a trecut hotarele Infernului s-a lovit de împotrivirea lui Orcus, pe care l-a rănit cu o săgeată, silindu-l să se refugieze în Olimp. Numele de Orcus era evitat de cei vechi, care se fereau să-l pronunţe, socotindu-l aducător de nenorociri. Cel mai adesea el era invocat sub numele de HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/p.html" l "Pluto" Pluto (Zeul cel bogat), aluzie la bogăţiile nemăsurate care se ascundeau în măruntaiele pământului. ª ® ¼ ᳿, una dintre surorile soţiei lui, are mai multe fiice. Acestea din urmă îi păzesc faimoasele cirezi de boi din care s-au înfruptat tovarăşii lui HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/o.html" l "Odysseus" Odysseus . În mitologia greaca Sol se numea Helios. Liber, în mitologia romană, denumire purtată de zeul HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/b.html" l "Bacchus" Bacchus . Bacchus, la romani, zeul vinului şi al viţei de vie. Era o divinitate secundară, preluată de la greci Iuno, în mitologia romană, soţia lui HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/i.html" l "Iupiter" Iupiter şi protectoarea femeilor, în special a celor măritate. După atributele pe care le avea, Iuno era denumită fie HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/m.html" l "Moneta" Moneta (cea care vesteşte, avertizează - datorită faptului că a salvat Roma de invazia galilor prin alarma pe care au dat-o faimoasele gâşte de la Capitoliu, ce îi erau consacrate), fie HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/l.html" l "Lucina" Lucina , datorită faptului că ajuta femeile la naşteri, fie HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/j.html" l "Juga" Juga , pentru că patrona căsătoriile etc. Sărbătorile închinate ei purtau numele de Matronalia şi aminteau de rolul salvator pentru cetate al femeilor sabine răpite odinioară, care s-au aruncat în încăierare între părinţii şi noii lor soţi, împiedicându-i să se măcelărească reciproc. Iuno a fost identificată de timpuriu cu HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/h.html" l "Hera" Hera din mitologia greacă. Numele ei era legat de numeroase mituri şi legende. Ceres, la romani, zeiţa grâului şi a recoltelor. Deşi de origine veche latină, această divinitate s-a identificat mai târziu întru totul cu HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/d.html" l "Demeter" Demeter din mitologia greacă.Ceres era fiica lui HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/c.html" l "Cronos" Cronos şi a HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/r.html" l "Rhea" Rheei şi aparţinea generaţiei olimpienilor. Ceres a avut cu Iupiter o unică fiică, pe HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/p.html" l "Persephone" Persephone , de care era strâns legată atât în ceea ce priveşte cultul cât şi legenda. În timp ce culegea pe un câmp flori, pe Persephone a înghiţit-o pământul; ea a fost răpită de unchiul ei, Pluto, care a dus-o cu el în Infern. Zadarnic a căutat-o îndurerată Ceres nouă zile şi nouă nopţi, cutreierând lumea în lung şi-n larg. Nimeni nu-i ştia de urmă. Într-un târziu, mama a aflat de la HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/a.html" l "Apollo" Apollo de soarta fiicei ei. Cuprinsă de jale, Ceres părăseşte atunci Olimpul şi jură să nu-şi reia îndatoririle divine şi locul în rândul zeilor, decât în ziua când îi va fi înapoiată Persephone. Rătăcind pe pământ, după multe peregrinări, ajunge la Eleusis şi zăboveşte o vreme mai îndelungată la curtea regelui HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/c.html" l "Celeus" Celeus .Între timp, cum pământul nu mai rodeşte şi holdele se usucă, Iupiter îl trimite pe Mercurius să i-o aducă înapoi pe Persephone. Dar reîntoarcerea fiicei la mama ei nu mai este posibilă. HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/a.html" l "Ascalaphus" Ascalaphus a văzut-o pe Persephone cum s-a înfruptat în Infern dintr-o rodie. În felul acesta ea s-a legat, o dată pentru totdeauna, de lumea subpământeană. Mânioasă, Ceres îl transformă pe Ascalaphus - singurul martor al sacrilegiului comis - în bufniţă. Persephone însă trebuie să rămână alături de Pluto. La insistenţele lui Ceres se ajunge totuşi la un compromis: şase luni din an Persephone va sta alături de soţul ei în regatul subpământean şi şase luni le va petrece pe pământ, lângă mama ei. Reîntoarcerea pe pământ era însoţită de venirea primăverii, de renaşterea naturii şi de plinătatea verii. Absenţa ei era marcată de ariditate, de anotimpul trist al iernii în care Ceres ducea dorul fiicei ei. În mitologia greaca Ceres purta numele de Demeter, o veche divinitate cu care a fost asimilată. Tellus, la romani, veche divinitate şi personificare a Pământului, identificată cu HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/g.html" l "Gaea" Gaea din mitologia greacă. Tellus, considerată în vechime drept element primordial din care se trăgeau toţi ceilalţi zei. Tellus s-a născut după HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/c.html" l "Chaos" Chaos (Haosul), zămislindu-i, la rândul ei, pe HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/u.html" l "Uranus" Uranus (Cerul) şi pe HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/p.html" l "Pontus" Pontus (Marea). Din unirea ei cu Uranus s-au născut HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/t.html" l "Titanes" titanii , HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/t.html" l "Titanides" titanidele şi HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/c.html" l "Cyclopes" ciclopii . Toţi aceşti copii ai Terrei îl urau însă pe tatăl lor, Uranus, fiindcă îi silea să trăiască în adâncurile pământului şi nu le îngăduia să vadă lumina zilei. Pentru a-şi scăpa copiii de tirania lui Uranus, Terra(Tellus)l-a ajutat pe unul dintre ei, pe Saturnus, să-şi mutileze tatăl. Din picăturile de sânge scurse de la Uranus, care au căzut pe pământ şi l-au fecundat, s-a născut o nouă generaţie de copii: HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/e.html" l "Erinyes" eriniile , HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/g.html" l "Gigantes" giganţii şi HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/n.html" l "Nymphae" nimfele . După mutilarea lui Uranus, Terra s-a unit cu celălalt fiu al ei, Pontus, şi a zămislit o serie de divinităţi marine, printre care se numărau HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/c.html" l "Ceto" Ceto , HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/n.html" l "Nereus" Nereus şi HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/t.html" l "Thaumas" Thaumas . Domnind asupra universului, Saturnus se dovedeşte însă la fel de tiran ca şi tatăl sau. Atunci Terra hotărăşte să-l nimicească şi pe el. Saturnus se unise de mai multe ori cu sora sa HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/r.html" l "Rhea" Rhea , şi avusese cu ea mai mulţi copii, pe care însă îi înghiţise pe rând. Când a fost să-l nască pe Iupiter, ca să-şi scape copilul de furia tatălui, Rhea a cerut sprijinul Terrei. Aceasta i-a dezvăluit voia destinului: Iupiter avea să supravieţuiască şi să-şi doboare tatăl, cu sprijinul titanilor. Cu ajutorul Terrei , Rhea reuşeşte să-l înşele pe Saturnus şi să-l ascundă pe Iupiter. Mai târziu, când Iupiter ajunge să conducă destinele lumii, Terra, nemulţumită şi de cârmuirea lui, dă naştere - unindu-se de data aceasta cu HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/t.html" l "Tartarus" Tartarus - unor fiinţe monstruoase: HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/t.html" l "Typhon" Typhon şi HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/e.html" l "Echidna" Echidna . Typhon le declară război zeilor, care mult timp sunt înspăimântaţi de forţa lui uriaşă. Tot Terrei îi sunt atribuiţi - după diferite versiuni - numeroşi alţi copii monstruoşi, printre care: HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/a.html" l "Antaeus" Antaeus , HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/c.html" l "Charybdis" Charybdis , HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/h.html" l "Harpyae" harpiile etc. Într-o perioadă mai târzie Terra trece drept mama tuturor zeilor şi ulterior cultul ei se identifică fie cu cel al zeiţei Ceres , fie cu cel al HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/c.html" l "Cybele" Cybelei . Minerva, la romani, zeiţa înţelepciunii, a artelor şi a strategiei războinice. La origine ea a fost o veche divinitate etruscă, identificată mai târziu cu HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/a.html" l "Athena" Athena , din mitologia greacă. Era zeiţa înţelepciunii, pe care grecii o mai numeau Pallas. Minerva era fiica lui Iupiter şi a lui HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/m.html" l "Metis" Metis . Iupiter a înghiţit-o însă pe Metis înainte ca aceasta să nască, aşa încât Minerva a ieşit direct din capul lui Iupiter, cu arme şi armură cu tot. În momentul când a apărut pe lume, a slobozit un răcnet războinic, care a cutremurat cerul şi pământul. Minerva era simbolul atributelor unite ale părinţilor ei. Ea personifica forţa moştenită de la Iupiter, îmbinată cu înţelepciunea şi prudenţa lui Metis. Zeiţă războinică, reprezentată cu coif, suliţă şi egida pe care era zugrăvit capul HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/m.html" l "Medusa" Gorgonei , Minerva a jucat un rol important în lupta împotriva HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/g.html" l "Gigantes" giganţilor . Ea participă, de asemenea, la războiul troia HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/p.html" l "Paris" alături de greci, pe care-i susţine, neputând uita jignirea adusă de Paris . Este cunoscută disputa dintre Minerva şi Neptunus cu prilejul împărţirii diverselor regiuni ale Greciei. Cu această ocazie consiliul zeilor a făgăduit să dea Attica aceluia din doi care-i va dărui bunul cel mai de preţ. Neptunus i-a dăruit calul, iar Minerva măslinul, care avea să asigure prosperitatea locuitorilor. Ea a câştigat în felul acesta întrecerea şi a devenit patroana cetăţii HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/a.html" l "Athenae" Atena . Minerva era socotită protectoarea artelor frumoase, a meşteşugurilor, a literaturii şi a agriculturii, a oricărei acţiuni care presupunea ingeniozitate şi spirit de iniţiativă. Ea patrona viaţa socială şi cea statală, era sfătuitoarea grecilor adunaţi în areopag şi apărătoarea lor în războaie. Diana, veche divinitate italică, identificată mai târziu cu HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/a.html" l "Artemis" Artemis din mitologia greacă. Era considerată zeiţa luminii, al cărei simbol strălucitor era Luna. Diana este zeiţa vânătorii, soră geamănă cu HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/a.html" l "Apollo" Apollo . Era fiica lui Iupiter şi a HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/l.html" l "Leto" Latoniei . La început a avut aceleaşi atribute cu fratele ei: era o divinitate răzbunătoare, care semăna molimi şi moarte printre muritori. Diana îşi secondează fratele în numeroase acţiuni: îl însoţeşte în exil atunci când Apollo ispăşeşte omorârea HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/p.html" l "Python" Pythonului , e alături de el în războiul troian, participă împreună la uciderea copiilor HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/n.html" l "Niobe" Niobei etc. Când Apollo ajunge să fie identificat cu HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/h.html" l "Helios" Helios (Soarele), Diana e identificată cu HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/s.html" l "Selene" Selene (Luna). Mai târziu, Diana capătă atribute de zeitate binefăcătoare: ea era, de pildă, considerată protectoare a câmpurilor, a animalelor şi a vindecărilor miraculoase. În calitatea sa de zeiţă a vânătorii era înfăţişată ca o fecioară sălbatică, singuratică şi care cutreiera pădurile însoţită de o haită de câini, dăruiţi de HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/p.html" l "Pan" Pan , ucigând animalele cu arcul şi cu săgeţile ei făurite de Vulcanus. Insensibilă la dragoste, îi pedepsea pe toţi cei care încercau să se apropie de ea, dacă la rându-i încerca să se apropie de vreun muritor, dragostea ei era rece şi stranie. Venus, veche divinitate de origine latină, considerată iniţial drept protectoare a vegetaţiei şi a fertilităţii şi identificată de timpuriu cu HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/a.html" l "Aphrodite" Aphrodite din mitologia greacă cu HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/v.html" l "Venus" Venus era zeiţa dragostei şi a frumuseţii. Cu privire la naşterea sa existau două versiuni: după una, era fiica lui Iupiter şi a HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/d.html" l "Dione" Dionei , după cea de-a doua s-ar fi născut din spuma mării. Căsătorită cu Vulcanus, a fost iubită de Marte, zeul războiului, de Bacchus, Mercurius şi Neptunus, dintre zei, iar dintre muritori de HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/a.html" l "Anchises" Anchises şi HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/a.html" l "Adonis" Adonis . A avut mai mulţi copii: cu zeul Mercurius pe HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/e.html" l "Eros" Eros , cu Marte pe HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/a.html" l "Anteros" Anteros şi pe HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/h.html" l "Harmonia" Harmonia , cu muritorul Anchises pe HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/a.html" l "Aeneas" Aeneas etc. În legătură cu farmecul şi puterea lui Venus circulau numeroase legende: un episod cunoscut este acela al infidelităţii ei faţă de Vulcanus care, descoperind legătura ei cu Marte, a chemat toţi zeii Olimpului drept martori, surprinzându-i împreună pe cei doi. Un alt episod, celebru de data aceasta, este judecata lui HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/p.html" l "Paris" Paris : Iupiter a poruncit ca mărul de aur aruncat de HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/e.html" l "Eris" Eris , zeiţă vrajbei, şi revendicat în egală măsură de Iuno, Minerva şi Venus, să fie acordat de un muritor, Paris, aceleia pe care o va socoti el mai frumoasă. Cele trei zeiţe s-au înfăţişat înaintea lui Paris pe muntele Ida şi au început să-şi laude farmecele, promiţându-i fiecare câte un dar. Cucerit de frumuseţea lui Venus şi de darul făgăduit de ea - acela de a o lua de soţie pe cea mai frumoasă muritoare, pe HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/h.html" l "Helena" Helena - Paris i-a dat ei mărul. Alegerea lui Venus şi răpirea Helenei au constituit originea războiului troian. În cursul acestui război, în care rivalele ei, Iuno şi Minerva, au sprijinit tabăra adversă, Venus i-a ajutat în mod constant pe troieni, în special pe Paris şi pe Aeneas. Ea a fost chiar rănită în luptă de către HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/d.html" l "Diomedes" Diomedes . Dacă nu a putut împiedica moartea lui Paris şi distrugerea Troiei, în schimb, salvarea lui Aeneas se datoreştelui Venus, care l-a ajutat să ajungă pe ţărmurile Italiei. Tot datorită acestui fapt zeiţa era socotită, sub numele de Venus, drept divinitate protectoare a Romei. Venus avea sanctuare celebre la Paphos, Cnidus, Delos, Sicyon etc. Cultul ei era celebrat în întreaga lume helenică, cu precădere în insulele Cyprus şi Cythera. Vesta, fiica lui HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/s.html" l "Saturnus" Saturnus , era o veche divinitate romană, considerată drept protectoare a focului din cămin şi a căminului în general şi identificată cu HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/h.html" l "Hestia" Hestia din mitologia greacă.Vesta, cea mai mare dintre fiicele lui Saturnus şi ale HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/r.html" l "Rhea" Rheei şi soră cu Iupiter şi cu Iuno. Cu toate că a fost curtată de HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/a.html" l "Apollo" Apollo şi de Neptunus ea a rămas, cu îngăduinţa lui Iupiter, pururea fecioară. Nu părăsea niciodată Olimpul şi era considerată, atât de zei cât şi de muritori, drept protectoarea căminului. Luna, la romani, zeiţa lunii, numita HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/s.html" l "Selene" Selene de către greci. Selene, la greci, zeiţa şi personificarea HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/l.html" l "Luna" Lunii din mitologia romană, identificată mai târziu cu HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/a.html" l "Artemis" Artemis . Selene era înfăţişată ca o femeie strălucitor de frumoasă, purtată printre nouri într-un car de argint. Un episod cunoscut legat de numele ei era cel al dragostei sale pentru HYPERLINK "http://onix.gtcomm.net/~johnny/grecorom/e.html" l "Endymion" Endymion . 쥁@