Referat Herbert Spencer3

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Herbert Spencer3 si de asemenea puteti face Download Referat Herbert spencer3

Citeste fragmente din Referat Herbert Spencer3

HERBERT SPENCER (1820-1903) Viata si opera Herbert Spencer s-a nascut in 1820 la Derby.Era fiul unui invatator.Dupa studii matematice si stiintifice, facute sub indrumarea tatalui sau, Spencer a devenit inginer de cai ferate.A renuntat in scurt timp la aceasta meserie pentru a se consacra preocuparilor sale sociologice si filosofice.Intre 1848 si 1853 a fost redactor al renumitei reviste « The Economist », castigandu-si venitul in primul rand de pe urma articolelor stiintifice publicate in reviste.A refuzat mai multe titluri academice.Ca autodidact s-a simtit ca si J.St.Mill, apropiat multa vreme de Comte, de la care a preluat stilul enciclopedic characteristic pozitivsmului. Principala scriere a lui Spencer este lucrarea in zece volume “Sistem de filosofie sintetica”, care trateaza asupra principiilor biologiei, psihologiei, sociologiei si eticii.Bazele acestea formeaza un volum separat, intitulat « Primele principii »(1862-1896).In afara de aceasta opera monumentala si greu de citit chiar si in ziua de azi, au mai aparut ca scrieri de sine statatoare : « Statica sociala » (1850), « Educatia » (1861) si « Studiul sociologiei »(1873), « Problemele eticii » (1879) si « Dreptatea »(1891), care s-au bucurat de o popularitate extraordinara.Spencer trebuie privit ca reprezentantul cel mai de seama al pozitivismului englez, care a transformat filosofia istoriei al lui Comte intr-o teorie a evolutiei. Evolutionismul Numele lui Spencer este strans legat de conceptul de evolutionism.Preluand modelul biologiei, el a elaborat un principiu universal al revolutiei, conform caruia toate evenimentele din lume se desfasoara dupa o lege unitara a evolutiei.Spencer a fost convins ca din legile indestructibilitatii materiei si conservarii energiei se poate obtine pe cale deductiva conceptul evolutiei universale.Principiul evolutiei spune ca toate evenimentele din natura, inclusiv dezvoltarea culturala, parcurg drumul de la simplu la complex.In cuvintele lui Spencer : Dezvoltarea, in cea mai simpla si mai generala forma a sa, inseamna integrarea materiei si , implicit, risipirea miscarii.Disolutia este, dinpotriva, acceptarea miscarii si , implicit, dezintegrarea materiei.(SPI,289) Principiul evolutiei pe care-l sustine Spencer isi poate mentine pretentia de universalitate numai in masura in care ii dam o formulare suficient de generala.El e adecvat in masura in care multe sisteme raman stabile numai intr-un echilibru dinamic, stiinta moderna situandu-se mult mai aproape de Heraclit decat de Parmenide.Insa de aici nu se poate deduce nici o schema a ordinii, utilizabila din punct de vedere stiintific, care sa acopere toate sistemele, de la aparitia sistemului planetar pana la dezvoltarea sociala si culturala.Eroarea constitutiva a evolutionismului lui Spencer consta in faptul ca el nu are nici o conceptie clara ascupra biologiei, de la care preia modelul evolutiei.Urmandul pe zoologul francez Lamarck, el considera dezvoltarea embrionara ca prototip al dezvoltarii popoarelor si rateaza intelegerea ideii lui Darwin, care spune ca dezvoltarea indivizilor este un fenomen fundamental diferit de fenomenul dezvoltarii popoarelor. Slabiciunea teoretica a evoltionismului nu ne poate insa face sa nesocotim insemnatatea pe care acesta a avut-o in epoca.Evolutia a fost prezentata ca o metafora pentru existenta, care poate fi utila pentru imbinarea intr-o conceptie unitara a credintei pozitiviste in progres cu liberalismul si cu teza libertatii nelimitiate a indivizilor.Dealtfel, la Spencer se poate constata o interesanta revizuire a opiniilor.Initial el a fost insufletit de un oprimism exaltat, fiind convins ca evolutia tinde spre un maximum de satisfactie si de fericire, gratie concilierii individului cu statul.Intre timp, descoperirea celei de a doua legi a termodinamicii a facut sa planeze spectrul mortii termice.Ca urmare, si reflectiile lui Spencer asupra starii finale a evolutiei au inceput sa devina mai sumbre.El nu exclude posibiliatea ca disolutia sa obtina pe termen lung suprematia asupra evolutiei.Astfel, « omniprezenta mortii » , tempereaza optimismul progresist, anticipand atmosfera pesimista de fin-de-siecle Sociologia Filosofia sociala a lui Spencer este, ca si aceea a lui Comte, clar orientat spre filozofia istoriei.Spencer distinge intre doua tipuri de societati : cea militara si cea industriala.Primul tip de societati, care reprezinta cel mai redus grad de dezvoltare sociala, este denumit despotism ; aici indivizii sunt tinuti sub disciplina de fier a autoritatii statale.Tipul industrial de societate, a carui aparitie Spencer o constata in epoca sa, este caracterizat de faptul ca lupta pentru existenta imbraca forme din ce in ce mai umane, datorita unei satisfaceri crescande a nevoilor oamenilor, astfel incat nu mai este nevoie ca statul sa joace un rol regulativ.Oamenii invata sa se conformeze de buna voie autodisciplinei legilor pietei.Statului ii revine functia de a garanta contractele si de a impiedica incalcarea legilor.In conceptia lui Spencer, legislatia sociala impiedica aplanarea naturala a intereselor si formarea unor indivizi apti sa se impuna.El contesta statului in primul rand dreptul de a fii actionar, pentru ca tot ceea ce este facut de stat este prost facut.Spencer ajunge chiar sa acorde actionarului dreptul de a tiparii bancnota proprie. Etica evolutionista Spencer considera ca etica este partea cea mai importanta din intregul sau sistem.In acest domeniu , sub influenta lui J.St.Mill , el adopta un punct de vedere utilitarist.Dar , distantandu-se de Mill , Spencer nu considera ca fericirea deplina, ca scop al actiunilor umane, ar putea fii atinsa pur si simplu , printr-o maximizare a placerii : Punctul de vedere pe care il sustin este acela ca etica, in adevaratul ei sens – stiinta actiunii bune –, are ca obiect stabilirea modului in care si a motivului din care anumite moduri de a actiona sunt periculoase, iar altele benefice.Aceste rezultate bune si rele nu pot fii intamplatoare, ci trebuie sa aiba consecinte necesare ale ordiniii lucrurilor ; punctul meu de vedere este ca problema de baza a stiintelor morale este aceea de a deduce din legile vietii si din conditiile existentei care tipuri de actiuni conduc in mod necesar la fericire, respectiv la nefericire.Daca reuseste sa ofere raspunsul la aceasta intrebare, atunci deductiile sale vor fii recunoscute ca legi a actiunii si trebuie urmate fara nici o referire directa la aprecierea fericirii sau a suferintei(SP X, pp.64) Din aceasta remarca la adresa lui Mill, reiese ca Spencer pune etica in legatura nu cu actiunile, ci cu evenimentele.Sentimentul moral judeca felul in care ar trebuii sa se petreaca lucrurile in lume, astfel incat placerea de a trai sa fie mai puterinica decat durerea.Aspiratia catre placere este pusa in serviciul scopului conservarii vietii, care, dupa Spencer, prevaleaza ascupra tuturor celorlalte scopuri.Urmand aceasta linie de gandire , el confera eticii o fundamentare biologica, fara a cadea insa in biologism.Scopul este o etica evolutionista care interogheaza inainte de toate asupra aparitiei simtului moral in constitutia naturala a umanitatii si asupra formei in care acesta este legat de dezvoltarea sociala. Scrieri : The Works of Herbert Spencer, editia din 1889-1994, 21 vol., Osnabruck 1966 – 1967. Social statics : Or The conditions Essential to Human Happiness specified and the First of them Develop, London 1851 (SP).System der syntethischen Philosophie, traducere de B.Vetter, Stuttgart 1875.Eine Autobiographie, editat de I. u. H. Stein , Sttutgart 1905.Die Kunst der Erziehung.Die giestige, moralische und koperliche Erziehung, editat de P.E.Marheimer, traducere de K.H. Ronde, Wiesbaden 1947. Bibliografie : Istoria filosofiei in secolul al XIX-lea.Pozitivismul, Hegelianismul de stanga, Filosofia exitentei, Neokantianismul, Filosofia vietii.Editor Ferdinand Fellmann, Editura Anthropos 쥁