Referat Violenta Stradala

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Violenta Stradala si de asemenea puteti face Download Referat Violenta stradala

Citeste fragmente din Referat Violenta Stradala

Cuprins Violenta stadala……………………………….….2 Cauzele violentei stradale…………………….….3 Violenta stradala in orasul Iasi……………….…..5 Motivarea infractiunii…………………………....8 Caracteristicile violentei stradale……………..….9 Masuri de prevenire………………………………9 Penalitatea……………………………………….11 Bibliografie……………………………………...13 Anexe Violenta stradala Auzim zilnic de violenta stradala, dar nu-i dam atentie pana cand noi insine sau cineva drag noua devine victima unei crime violente sau agresiuni fizice stradale. E bine de stiut ca nimeni nu are dreptul sa te desconsidere, sa-ti raneasca sufletul, sa te loveasca fizic sau sa-ti limiteze libertatea si drepturile. Un individ nu recurge la violenta decat in masura in care este constrans sa resolve o contradictie intre obiectivele pe care le urmareste si posibilitatile pe care societatea i le ofera. Fie ca violenta stradala provine dintr-o incalcare a legalitatii, fie dintr-un atentat la bunurile moravuri, ea pare sa fie in majoritatea cazurilor opera unor personae provenite din paturile inferioare ale societatii. De cele mai multe ori periferia urbana constituie o adevarata scoala a delincventei. In gandirea comuna exista ideea ca se poate vorbi de violenta doar atunci cand se manifesta fizic. Violenta se poate manifesta la fel de bine si in plan psihologic, dar deoarece nu lasa urme vizibile, acest tip de trauma este deseori usor de ignorat. Orice individ poate deveni delincvent daca i se ofera ocazia sau daca circumstantele il indeamna spre actul infractional. Actiunea delincventei permite obtinerea anumitor avantaje mai repede si mai usor decat prin respectarea legii, ceea ce il determina pe individ sa comita acte anti-sociale decat sa ramana onest. Violenta stradala cuprinde: Criminalitate (furturi si crime) mai ales in metropole; 90% din autori sunt barbati. Vandalism: distrugere de bunuri. Scandaluri: isterie si violente la concerte, meciuri de fotbal sau alte evenimente de masa. Violenta dintre bande: confruntari violente intre bande rivale de tineri. Violenta si abuzul pot aparea oricand si pot imbraca mai multe forme: agresiuni fizice amenintare abuz psihic abuz verbal abuz sexual umilirea violul certuri devastari in magazine incendierea masinilor. Exista multe circumstante care favorizeaza delictele: case goale, masini care stationeaza, obiecte uitate, cartiere nesupravegheate de politie, ineficacitatea sistemelor de protectie, etc. Cauzele violentei stradale Ceea ce ii determina pe unii sa exercite acte de violenta stradala sunt problemele sociale cu care se confrunta. Aici putem vorbi despre : saracie, criminalitate economico-financiara, abandonul scolar, lipsa unei locuinte, lipsa unui loc de munca, detinerea unor boli incurabile, traficul de persoane, evaziune, consumul de alcool si droguri, tabagismul, tensiuni si dezorganizari familiale, handicapuri severe, lipsa de afectiune, frecventa lacaselor de cult, naivitatea, participarea la asociatii sau la miscari specifice tinerilor, atractia pentru jocurile de noroc, slaba supraveghere a copiilor, lipsa controlului social, si manifestarea libera a bandelor de cartier. Bandele considera anumite cartiere drept “proprietatea” lor si actioneaza in acest sens impotriva intrusilor, inclusive a politiei. O alta cauza ar fi existenta unei economii subterane bazate pe traficul de narcotice, tigari, alcool, si de asemenea comercializarea bunurilor furate. La violenta duce si proasta, gresita si rau inteleasa democratie castigate prin asa zisa Revolutie de la ’89, ineficienta si incalificabila activitate a organelor de ordine politienesti precum si de lipsa de educatie a tinerilor. Un alt motiv care duce la degradarea in mentalitatea omului, a respectului fata de valorile sociale (care sunt viata, integritatea si sanatatea fizica si psihica, respectarea dreptului de proprietate, a dreptului la libera circulatie) si deci care conduce la savarsirea faptelor antisociale, este promovarea prin mass-media (ziare, reviste, diverse publicatii, radio, televiziune) a acestor fapte antisociale, care deseori sunt prezentate intr-o maniera distorsionata, exagerata, parca tocmai cu scopul de a incita si pe alti indivizi la faptuirea de astfel de fapte. Prin actiunea de manevrare a maselor prin diferite mijloace de catre diverse grupuri de interes din lumea interlopa, se reuseste de multe ori sa se imprime in constiinta maselor de indivizi o lipsa de apreciere fata de respectarea legilor si normelor de conduita morala si civila, deschizand astfel un culoar pentru satisfacerea dorintei de refulare a energiei negative accumulate, fapt exteriorizat prin savarsirea de fapte violente si manifestari antisociale in plina strada, indiferent de timp sau loc. Pentru a da o imagine mai elocventa acestei enumerari, voi prezenta un portret-tip al delincventului: Un baiat crescut de o mama singura destul de ocupata, care l-a rasfatat, a cedat capriciilor sale, dar care nu i-a dezvoltat suficient dragostea de munca. Invata intr-o scoala profesionala in care profesori fara prea multa experienta ii faciliteaza mai mult esecul scolar. La mijlocul ciclului scolar, el abia stie sa scrie si sa citeasca. Este orientat atunci spre un program minimal, in care isi pierde timpul. Capata obisnuinta de a lenevi, se initiaza in furt si incepe sa consume marijuana. Abandoneaza scoala si isi cauta un loc de munca. Avand ambitii nerealiste, dispretuieste muncile de jos care ii sunt oferite. Mai multi ani supravetuieste de pe o zi pe alta, rezistand datorita ajutorului mamei, ajutoarelor sociale si putinilor bani obtinuti ocazional. Prin furt ajunge sa traiasca destul de precar si sa-si procure uneori droguri. Multi comit acte de violenta doar pentru amuzament, cum ar fi: sa sparga geamurile magazinelor din care sa nu fure nimic, sa deterioreze autobuzele, sa murdareasca peretii publici, sa jigneasca si sa ofenseze cetatenii de pe strada, sa arunce cu pietre in masinile de politie Violenta stradala in orasul Iasi Sfarsitul anului 2005 si inceputul lui 2006 a fost din punct de vedere al starii infractionale una din cele mai negre perioade, in special pe linia infractiunilor comise cu violenta. Pentru a va oferi mai multe informatii despre violenta stradala din orasul Iasi, am mers la Sectia V de Politie din cartierul Bularga, unde am stat de vorba cu agentul sef adjunct Paul Ichim. In putinul timp acordat, mi-a oferit informatii cu privire la un furt ce a avut loc in plina strada. In jurul orelor 22:30 patrula auto, formata din doi agenti, aflandu-se in serviciu de patrulare pe strada Razoarelor, a prins in flagrant un tanar de 26 de ani, din Iasi, care prin folosirea violentei a deposedat o fata, de 18 ani, de un lantisor de aur, un inel de argint cu o piatra roz si un telefon mobil, marca Alcatel 311, bunuri in valoare de 450 RON .Prejudiciul a fost recuperate si s-a intocmit dosar penal tanarului agresor pentru savarsirea infractiunii de talharie. In momentul prinderii de catre organele de politie, infractorul a continuat sa-si manifeste agresivitatea sis a nege fapta comisa, afirmand ca el nu este vinovat cu nimic. Adus la Sectia de politie, in declaratia data si-a recunoscut in cele din urma vinovatia. Intrebat de politisti care a fost cauza comiterii furtului, agresorul a afirmat ca nu are un loc de munca stabil si ca are foarte mare nevoie de bani, fiind plin de datorii. Acesta spera ca prin vinderea obiectelor de valoare furate (lantisorul de aur si telefonul mobil) ar putea achita o parte din datorii. Pentru a afla mai exact ce s-a intamplat in acea seara, am contactat telefonic persoana agresata.Aceasta a fost dispusa sa imi povesteasca, pe scurt, cum a ajuns victima unui infractor in plina strada. In momentul in care a fost atacata, tanara in varsta de 18 ani, tocmai se intorcea spre casa de la o prietena. Aceasta a observat ca este urmarita si a inceput sa grabeasca pasii. Din pacate nu erau trecatori carora sa le ceara ajutorul si de aceea, agresorul a profitat de moment si a prins-o, i-a pus mana la gura si a amenintat-o ca daca tipa sau incearca sa scape o omoara si o duce intr-un loc unde nu va fi gasita de nimeni. Lovind-o cu genunchiul in abdomen, i-a cerut sa-i dea toate lucrurile de valoare pe care le detinea, cum ar fi bani si bijuterii. Tanara a negat faptul ca ar avea ceva de valoare asupra sa, insa agresorul a reusit sa-i sustraga din buzunar telefonul mobil si sa-i rupa de la gat lantisorul de aur. Fata a inceput sa tipe si in timp ce incerca sa scape din mainele agresorului, a obsercat masina politiei care circula la putina distanta de ei. La vederea masinei, infractorul a inceput sa fuga, insa la foarte scurt timp a fost prins de organele de politie si dus la sectie. Tanara fata a depus reclamatie si spera ca faptasul sa-si petreaca o buna bucata de timp in spatele gratiilor. Ea ne-a mai povestit ca nu s-a gandit niciodata ca ar putea fi victima unei agresiuni fizice stradale si ca de atunci ii este frica sa mai circule seara pe strazi, indifferent daca e singura sau insotita de cineva.De asemenea ea sfatuieste pe toate fetele (considerand ca acestea sunt o prada mai usoara pentru astfel de infractori) sa se fereasca sa mearga seara pe strazi neinsotite. Acesta este unul dintre cele mai intalnite cazuri de violenta; de cele mai multe ori, astfel de infractori isi aleg drept victime femei, deoarece ele sunt mai usor de dominat, in special tinere fete si batrane. Motivatia agresorului este tipica tuturor: “sunt sarac: nu am ce manca, nu am unde sta, nu am unde munci”. Acesta considera ca poate castiga mai mult pe strada, ilegal, decat printr-o munca cinstita, insa acest fapt il va costa libertatea si va fi etichetat drept un delincvent, fapt care il va impiedica sa se mai integreze in sociatate. Un alt tip de violenta stradala, foarte des intalnita este bataia in plina strada. In noaptea de Revelion toata lumea trebuia sa se distreze sis a sarbatoreasca venirea Noului An. Multi l-au intampinat insa “imbibati in alcool”, fapt care le-a produs modificari in toate sferele personalitatii umane, declansand agresivitate, erotism exagerat si testare falsa a realitatii. Intr-un cartier rau faimat din Iasi (cartierul Dacia) au avut loc chiar in noaptea de Revelion mai multe evenimente neplacute, cum ar fi agresiuni fizice, verbale, amenintari, etc. In timp ce doi indivizi se indreptau spre un non-stop pentru a se achizitiona cu cele necesare, un alt grup format din trei insi veneau din sens invers. Cei din urma erau insa pusi pe scandal, consumand in seara respective o cantitate foarte mare de alcool. In momentul in care au ajuns in dreptul celor doua persoane cumsecade, au inceput sa-i jicneasca si sa-i umileasca. Persoanele agresate au incercat sa calmeze spiritele si sa ajunga la o intelegere cu ei, insa nu au facut decat sa-i supere si mai tare. Agresorii au inceput sa-i loveasca pana i-au pus la pamant pe cei doi. Cand au vazut ca victimele nu mai riposteaza si cand probabil si-au mai revenit putin din alcool si au constientizat fapta facuta, cei trei agresori au luat-o la fuga. Asa se intampla in cele mai multe cazuri: agresorii fug de la locul faptei, fara a-si asuma catusi de putin responsabilitatea pentru fapta comisa, ramanad indiferenti la suferinta altora si dand vina pe alcool, saracie, societate, etc. a Programului cadru „Siguranţa ta contează”, elaborat de Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii din cadrul I.G.P.R., poliţiile judeţene, prin compartimentele de analiză şi prevenire a criminalităţii, au demarat o ofensivă fără precedent împotriva violenţei stradale, scopul prioritar fiind prevenirea tâlhăriilor. Un prim pas a constat în intensificarea acţiunilor cu caracter preventiv pe segmentele vulnerabile de populaţie, respectiv campanii de informare – educare în instituţiile de învăţământ; mărirea şi reorientarea patrulelor din cadrul Serviciului Poliţiei de Ordine Publică şi Poliţiei de Proximitate în zonele cu risc infracţional; identificarea şi monitorizarea persoanelor singure care locuiesc în case izolate din mediul rural. Dincolo de efectul imediat – pierderea unor bunuri -, tâlhăria este o infracţiune gravă, pentru că se comite, de cele mai multe ori, cu violenţă şi poate produce traume psihice, în special copiilor, femeilor şi bătrânilor.   Aplicand un microchestionar cu urmatoarele intrebari: 1. Ati fost vreodata atacati in plina strada? 2. Va este teama sa circulati noaptea neinsotiti pe strada? 3. Care credeti ca este cauza atator violente stradale? 4. Cum credeti ca ar trebui pedepsiti cei ce savarsesc astfel de fapte? la 15 persoane cu varsta cuprinsa intre 18-45 de ani, am constatat ca mai bine de jumatate dintre ele (65%) au fost victime a unor delincventi, in plina strada. Toti au marturisit insa ca le este frica sa circule neinsotiti noaptea, iar 23% au considerat ca lipsa banilor este cauza acestor delicate, 41% incultura si societatea, 16% consumul de stupefiante, 8% mass-media si 12% au considerat ca lipsa unui loc de munca, a unui venit propriu, determina savarsirea de fapte antisociale. In ceea ce priveste pedepsirea lor, multi considera ca ar trebui sa fie inchisi, cu ani grei de inchisoare, sau sa fie internati in diverse centre de corectie. Motivarea infractiunii Nimeni nu isi asuma responsabilitatile pentru faptele comise; fiecare crede ca celelalt este vinovat. De fapt nimeni nu este responsabil de inselaciunea respectiva, amenintarea lansata, agresivitatea manifestata, lipsa intelegerii, etc. Cel mai adesea auzim urmatoarele motivari: “era inevitabil”, “nu puteam face altceva”, “n-am ce manca, ce vreti, sa omor?” justificarea ca “oricine ar fi facut la fel” (si tu, daca erai in locul meu…) negarea pagubei: “am imprumutat ce mi se cuvenea, n-am furat”, “ceea ce am furat nu reprezinta mare lucru pentru el” negarea raspunderii: “am fost baut”, “mi-am pierdut mintile”, “nu a fost vina mea” negarea victimei: “si el a furat de la altul”, “si el l-a batut pe altul”, “n-am facut rau la nimeni” Delincventa juvenila a detinut si pana in prezent ponderea cea mai importanta, dar actuala extindere, indeosebi prin coborarea varstei infractorilor si prin antrenarea in fenomen a instantelor scolare (violenta in spatiul instructive, furtul, taxa de protectie ceruta de elevi) este fara precedent si genereaza probleme tuturor factorilor responsabili ai societatii. Scapati de sub supravegherea parintilor si bunicilor, indepartati de ochiul vigilent al vecinilor si de “gura lumii”, adolescentul sau copilul orasenizat, se considera liber, emancipat de orice norma sau obligatie si incepe sa se comporte ca atare. Ei intra foarte usor sub influienta “leader-ilor”, care ii initiaza in tainele delincventei si ale criminalitatii. Odata intrati in aceste bande, ei nu mai pot scapa cu usurinta, fiind obligati prin diferite metode sa continuie sa exercite ordinele leader-ilor. Caracteristicile violentei stradale: -actele de violenta sunt exercitate mai frecvent de baieti decat de fete; -au loc in grup (“cine se aseamana de aduna”); -nu depinde de statutul social; -este mai frecventa in randul copiilor si tinerilor decat in randul adultilor; -solicita efort putin si rapiditate; -nu este pregatita si nici planificata (este improvizata pe moment in functie de ocazii); -nu necesita cunostinte deosebite; -facilitate in obtinerea placerilor si a banilor; -indiferenta fata de suferinta altora. Masuri de prevenire Luaţi-vă măsuri de precauţie mai ales când circulaţi noaptea, la ore târzii, pe străzi pustii sau neiluminate; Evitaţi să circulaţi singuri la ore târzii sau prin locuri neiluminate şi puţin frecventate; Nu purtaţi în mod ostentativ bijuterii sau alte bunuri de valoare, cum ar fi telefoanele mobile; Evitaţi pe cât posibil compania unor persoane aflate sub influenţa alcoolului. Dacă nu este cu putinţă, evitaţi orice conflict cu aceştia, nu-i jigniţi şi nu-i încurajaţi; Nu răspundeţi provocărilor unor persoane aflate care se „leagă” de voi pe stradă; Nu încurajaţi violenţa şi injuriile. Acestea sunt cauze care duc la declanşarea unor conflicte care pot degenera în violenţe. Un limbaj controlat, fără jigniri, previne adesea escaladarea conflictelor; Dacă observaţi că sunteţi urmăriţi, nu ezitaţi să cereţi ajutor trecătorilor de pe stradă; Nu vă faceţi singuri „dreptate” lovind adversarul. Aceste gesturi pot avea uneori consecinţe grave, nebănuite. De la o palmă sau îmbrânceală, victima se poate dezechilibra şi lovi în cădere, iar riscul unor complicaţii nu este de neglijat; Nu adoptaţi o atitudine de atac, nu încurajaţi şi mai ales, nu participaţi la manifestări agresive stradale: bătăi, insulte sau alte tipuri de agresiuni. În mijloacele de transport în comun, aglomeraţiile stradale etc., nu vă angajaţi în dispute verbale, chiar dacă sunteţi provocat; Cea mai bună armă de apărare în cazul unui atac este strigătul. Dacă sunteţi agresaţi, bătuţi sau tâlhăriţi pe stradă, strigaţi cât mai tare după ajutor. Procedând astfel alertaţi persoanele din jur, iar agresorii vor fugi; Nu ameninţaţi, nu jigniţi, nu vă manifestaţi superioritatea, ambiţia sau dispreţul; Este important să vă păstraţi calmul. Neintrând în panică, veţi putea sesiza cu multă claritate intenţiile agresorului, posibilităţile de apărare sau de acţiune pentru a scăpa de zona de influenţă a acestuia; Dacă sunteţi victima unei agresiuni, încercaţi să reţineţi multe semnalmente ale autorului şi anunţaţi de îndată poliţia; sporiţi astfel şansele de identificare, prindere şi pedepsire a agresorului. Alte masuri de prevenire impotriva violentei stradale ar fi: invatatea civilitatii- ce inseamna sa fii cetatean!, formarea solidaritatii de vecinatate, prevenirea toxicomaniei si a constituirii bandelor delincvente, spiritual de echipa in lupta anti-infractionala, amendare. Penalitatea In ziua de astazi cea mai folosita metoda pentru a descuraja comiterea delictelor este pedepsirea, insa nici aceasta nu este pe deplin eficienta. w ¤ ¤ Ï Ò hó ␃༃㲄帀㲄愀̤摧犖1 i. Gravitatea sanctiunii trebuie sa fie proportionala cu gravitatea infractiunii produse; trebuie instituita o ierarhie a penalitatilor care sa permita gradarea pedepsei. Respectul fata de justitie este cu atat mai mare cu cat impersonalitatea legilor si universalitatea pedepsei (faptul ca ea se aplica tuturor in mod identic) sunt garantate. Chiar si dup ace unii sunt pedepsiti, acestia nu inceteaza sa comita infractiuni. Unul dintre motive ar fi obisnuinta de a castiga mai mult pe strada (ilegal) decat printr-o munca, iar acest fapt franeaza progresul educatiei si ii imping pe indivizi spre delincventa. Recidivistul este autorul unei infractiuni care nu poate sau nu vrea sa se indrepte, si in consecinta, fata de care, pe buna dreptate, avem sentimente de teama, pentru ca nu mai este dmn de incredere si pune din nou in pericol securitatea publica si viata private. Recidivistul mai este considerat de multe ori un “soi rau”, un retardat, un vicios sau un nebun. Acesti indivizi ar fi mai putin angajati in delincventa daca ar fi puternic atrasi de activitatile scolare si daca ar avea aspiratii scolare si profesionale inalte, daca ar fi fost legati de parintii lor si ar crede cu fermitate in respectarea legii. Fetele sunt mai putin tentate sa o ia pe drumurile deviantei, deoarece educatia familiei, in special controlul exercitat de mama, le face mai sensibile la frica de sanctiune.Ele sunt supuse la mai multe presiuni, la care barbatii nu sunt supusi. Femeile au de suportat mai multe sanctiuni informale, in cazul comiterii unor infractiuni, decat barbatii: dezaprobarea parintilor, amenintarea cu pedeapsa (din partea familiei), presiunea barfelor, proasta reputatie in comunitate. Fiind mai mult ocupate cu gospodaria familiei, ele se afla mai mult sub control social si deci au mai putine ocazii decat barbatii sa comita acte de violenta. Copii si tinerii constituie cel mai important grup tinta atat in grupul infractorilor cat si in grupul de interventie, incat tinerii dispun de initiative, energie si, prin scolarizare, de profesionalism si motivatie. In acest sens, trebuie organizate grupuri specifice de tineri care sa identifice “focarele criminalitatii” si sa elaboreze proiecte adecvate de actiune. Pentru prevenirea violentei este foarte importanta familia, scoala si mediul social de proximitate. “Se impune sa delimitam violenta si brutalitatea, adica “ puritatea violentei afirmative, proprie vietii si tineretii, si brutalitatea represiunii organizate si rationalizate” a Statului. Nu trebuie sa neglijam problema limitelor puritatii violentei : pana unde puritatea ramane…pura si pana cand va scapa incercarilor de mediere, de rationalizare si, deci, de recuperare de catre celelalte forte” Bibliografie: Vasile Miftode, Tratat de asistenta sociala, Ed. Fundatiei Axis, Iasi, 2003. Vasile Miftode, Tratat de metodologie sociologica, Ed. Lumen, Iasi, 2003. Vasile Miftode (coordinator), Maria si Stefan Cojocaru, Populatii vulnerabile si fenomene de auto-marginalizare, Ed. Lumen, Iasi, 2002. Albert Ogien, Sociologia deviantei, Ed. Polirom, Iasi, 2002. Vasile Miftode, Tratat de asistenta sociala, Ed. Fundatiei Axis, Iasi, 2003, p.86. PAGE PAGE 1 쥁@