Referat De La Modelul Provizional Al Creierului La Delacour Inspre Importanta Geronto

Mai jos puteti citi fragmente din Referat De La Modelul Provizional Al Creierului La Delacour Inspre Importanta Geronto si de asemenea puteti face Download Referat De la modelul provizional al creierului la delacour inspre importanta geronto

Citeste fragmente din Referat De La Modelul Provizional Al Creierului La Delacour Inspre Importanta Geronto

1.6. De la Modelul provizional al creierului la Delacour inspre importanta gerontologiei In acord cu Delacour (1995, 1998) creierul poate fi conceput cu ajutorul a trei subsisteme (C, A, S) ce interactioneaza si sunt complementare. 1.Caracterizarea Sistemului C 1.0. Identitatea in ce priveste performanta lui: codifica precis informatii senzoriale si programe motorii. 1.1. Identitatea compozitionala: Neuroni. 1.2. Identitatea Organizationala: modular; modulele sunt relativ independente si au diferite functii specializate. (ex., vazul, auzul, motorii); modulele principale contin multe submodule specializate; unele module au o organizare topografica. 1.3.Conexiuni cu ale regiuni ale creierului atat cele interneuronale si cele intermodulare sunt reciproce, bidirectionale. 1.4. Identitatea localizationala partea aferenta: structurile senzoriale si cele primar motorii, cortexurile asociative. partea eferenta: cortexul premotor, area premotorie suplimentara, medulara striata si cerebelul. 2. Sistemul A 2.0. Identitatea performantei lui controleaza vigilenta si starile motivationale; este numit deasemenea sistem de activare. 2.1. Ideantitatea lui Compozitionala Neuronala. 2.2. Delimitarea anatomica formatiunea reticulata, unii nuclei din talamus si hipotalamus, nucleul bazal al teleencefalului si sistemul limbic: cortexul cingular, hipocampusul, amigdala si septumul. 2.3.Identitatea Organizationala nici modulara nici topografica, ci integrativa. neuronii din A integreaza multe aferente din multe surse diferite si isi proiecteza semnalul in mod divergent in multe locuri in creier. neuronii lui A pot manifesta o influenta simultana asupra multor neuroni senzoriali si motori din C, sincronizandu-le si coerentizandu-le activitatea. 3.Sistemul S 3.0.Identitatea Performantei lui lider, pilot sau supervizor al comportamentului. S controleaza functionarea modulelor lui C, focalizand atentia lui A asupra unor obiective (sau poate asupra unui ideal social fundamental) si acordand activitatea motorie inspre realizarea lor. reclama capacitatea de reprezentare independenta a viitorului. 3.1. Identitatea Compozitionala neuronala. 3.2.Delimitarea Anatomica cortexul frontal. 3.3. Probe despre localizarea lui Neuroanatomice, imagerie cerebrala, neuropsihologice, clinice din leziuni. Indicatia principala cu privire la delimitarea lui este de sursa clinica: efectele leziunilor frontale reflecta deficiente functionale la nivelul lui S; constanta acestor deficiente este: i) dificultatea pacientilor de a-si organiza comportamenul, ii) de a concepe si planifica pe termen lung. Importanta si umanitatea capacitatii reprezentarii detasate si a planificarii pe termen lung a fost subliniata deasemenea de Ingar Brinck si Gardenfors: "...all evidence for planning in non-human animals concerns planninng for present needs. ...Humans seems to be the only animal that can plan for future needs.Gulz (1995, 55) names planning for present needs immediatte planning while planning for future is called anticipatory planning. ...The crucial distinction is that for an organism to be capable of anticipatory planning it must have a detached representation of its future needs. ...Anticipatory planning requires that the agent can suppres the feelings and desires of the current situation and evoke memories, context-independent(...festive course...) desires or fantasies, during planning. F u l l b l o w n s e l f - c o n s c i o u s n e s s r e q u i r e s b o t h i n d e x i c a l a n d d e t a c h e d s e l f - a w a r n e s s . " ( B r i n k a n d G a r d e n f o r s , 1 9 9 9 ) Unele caracteristici ale modelului lui Delacour la nivelul intregului: Sistemele C, A, si S interactioneaza, adica suporta influente sinaptice reciproce. activitatea lui C este reprezentata mai ales de reflexe. activitatea lui A este in general de un tip paralel. la nivel anatomic organizatia creierului este in primul rand seriala. la nivelul retelelor mici, organizarea creierului e in principal distribuita. orice comportament utilizeaza neuroni apartinand sistemelor C, A, si S. rolul neuronilor depinde de sistemele carora apartin. Concluzii filosofice: Asa cum am vazut, conceptul de creier la Delacour implica in principal trei concepte: codificarea, integrarea, si coordonarea (comportamentului). Aceste subconcepte privesc capacitati, nu structuri si componente. Despre C eu consider: utilitatea lui imediata consta in capacitatea de codificare a diferitelor tipuri de influente externe si interne (ex., despre fotoni, unde sonore(aieriene), componenti chimici gazosi, presiuni fizice). si, deasemenea, in codoficarea programelor motorii. Toate aceste sisteme o identitatea a performantei, compozitiei, organizatiei, localizarii. Invatarea si memoria presupune schimbari ale densitatii si arborizarii axonale si sinaptice. Schimbarile anatomice presupun: timp evolutionar. adaptare voluntara, automata, sau genetica. selectie naturala. Functia depinde de structura, dar aceasi functie sau performanta poate substantiata de sisteme diferite. Pentru exemplificare, sarpele, omul, rama etc. folosesc sisteme locomotorii intrucatva diferite pentru aceeasi functie; rama nu are sistem osos; sarpele nu are membre; dar toti folosesc muschi pentru deplasare. Se pare ca, aparitia celulei musculare este anterioara emergentei celulei osoase. O inima artificiala si una naturala sunt diferite cel putin partial din punct de vedere artificial, dar totusi indeplinesc aceeasi functie. Mai mult, se fac progrese in ce priveste construirea unor proteze vizuale. Computerul are puterea de a stoca si procesa informatii, cea ce este analog cel putin partial cu creierul. Noi putem imagina si realiza sisteme artificiale de tip reflex (ex., alarmele). Adica, sisteme care sunt relational, compozitional, cantitativ diferite pot substantia acelasi tip de performanta sau capacitate intr-un mod sau altul, cel putin in anumite grade. Cand ne gandim la forma mintii, ca filosofi, este foarte important sa ne gandim la aceste capacitati generale: convertire, codificare, integrare, comunicare, stocare, procesare. Identitatea noastra umana neurofenomenologica reclama afectivitate, gandire, perceptie, credinte, anticipatie, memorie, reprezentari detasate, constiinta, volitie etc. Este o intrebare daca identitatea fenomenologica de tip-uman poate superveni in anumite grade pe fundamente artificiale. Dar, chiar daca am putea reproduce memoria noastra de lunga durata intr-un sistem artificial care ar manifesta aceleasi umane capacitati, n-am vrea sa murim in favoarea dublurii noastre fenomenologice. Cu privire la sistemul S, Delacour considera ca: "El trebuie sa fie capabil de anticipare, si aceasta cu ajutorul reprezentarilor autonome , in mare parte independente de datele prezente, dar care reflecta totusi proprietatile globale si invariante ale organismului si ale mediului. Reprezentarile autonome, care presupun capacitatile de integrare si selforganizare, stau la baza caracterului orientat, pilotat al comportamentului." (1998) Delacour a evaluat, deasemenea, ca obiectivele fundamentale ale comportamentului sunt supravietuirea si reproducerea. (p.181) Eu sper ca, aceaste consideratii ale unui neuroscientist intaresc idea mea despre standardul masurii biointelepciunii, deoarece supravietuirea, adaptarea (genetica, automata, voluntara), reproducerea sunt de la nivelul abstractiei filosofice, conditii pentru extensiunea securitatii, cantitatii, si calitatii vietii. De ce atatea eforturi impotriva mortii? Deoarece ea implica de cele mai multe ori o foarte mare durere sau suferinta datorate unei pierderi? Ca viata poate sa ne dea multe placeri? (ex., placerile sexuale, placerile cunoasterii si intelegerii, placerile puterii etc.). Toate placerile noastre au un caracter fenomenologic, adica sunt mentale, calitative. Votam pentru viata, deoarece viata, in special cea umana, este forma de existenta superioara fata de alte forme de existenta sub-biogene. Noi traim impreuna, deoarece socialitatea este o conditie, cand este sub o ordine justa, favorabile unei mai nune realizari a idealului nostru fundamental: extensiunea cantitatii , calitatii, si securitatii vietii, atat la nivelul speciei cat si la cel al individului. Acest ideal poate sa ne unifice rational. Alti factori unificatori superficiali sunt nationalitatea, profesia, familia, si iubirea. Acum, care sunt principalii inamici ai vietii la nivel ondividual? Cei mai multi oameni mor datorita imbatranirii. Secundar, ei mor datorita unor cauze politice, economice, accidentale, naturale etc. Extensiunea cantitatii vetii individului este o conditie necesara a pentru continuarea si amplificarea calitatii vetii lui (ex., prin placerea cunoasterii si intelegerii universului). Iar, extensiunea cantitatii vietii individului uman depinde de politica, economie, gerontologie, astronomie, si alte stiinte. Calitatea determina cantitatea, cel putin in mare masura. Totusi, majoritatea oamenilor mor din cauza imbatranirii. Acesta este adevarul prezent. Filosofia clasica a subliniat in primul rand rolul sistemului A impotriva sistemului S. Si aceaseata a fost rau. A nu este superior lui S. Cunoasterea si intelegerea creierului are valoare ca mijloc pentru optimizarea vietii(ex., ca o placere calitativa superioara). Cea mai mare intelepciune nu consista in manipulare sociala, injusta, egoista, si deceptiva in favoarea unor profite finite si primitive. 쥁