Referat Memoria2
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Memoria2 si de asemenea puteti face
Download Referat Memoria2Citeste fragmente din Referat Memoria2
Stim din viata de toate zilele ca cele percepute de noi
in trecut,cele citite sau gandite etc. nu dispar dupa ce faptul s-a
consumat.In mod obisnuit,reproducem in minte chipurile oamenilor pe care
i-am cunoscut,infatisarea locurilor prin care am trecut,ganduri,lucruri
spuse,auzite sau citite s.a.m.d.Un obiect pe care l-am mai vazut ,o
melodie pe care am mai auzit-o etc. ne apar,cand le percepem din nou,ca
ceva familiar,adica le recunoastem.
In toate aceste cazuri este vorba de procesul psihic denumit memorie.Si
memoria este o forma de reflectare a realitatii.Specific pentru memorie
este insa faptul ca reflecta aspecte ale experientei noastre anterioare.
Din exemplele de mai sus rezulta ca putem definii memoria ca fiind
procesul psihic ce consta in intiparirea,pastrarea si reproducerea sau
recunoasterea a ceea ce a facut parte din experienta noastra trecuta.
Memoria nu se manifesta numai in anumite momente ale vieti.Ea se
manifesta in permanenta,in intreaga noastra viata psihica.Lucrurile pe
care le percepem au pentru noi un inteles si ne putem servi de
ele,pentru ca experienta anterioara,actualizata de memorie,ne ajutala
aceasta.
Gandurile noastre au un sir,o continuitate pentru ca in fiecare clipa
tinem minte ce am gandit inainte cu o secunda,cu un minut,cu o
ora.Memoria da continuitate vetii noastre sufletesti.
Datorita memoriei,experienta individului se largeste si se imbogateste
necontenit.
Memoria se bazeaza in special pe formarea si actualizarea legaturilor
nervoase temporare.Legile formarii si stingeriii reflexului conditionat
explica in mare masura fenomenele de memorare si uitare.
Cercetarile moderne au scos in evidenta existenta unor procese
fiziologice elemntare care pot de asemenea contribui la elucidarea
problemelor memoriei.Astfel s-a stabilit ca anumite celule corticale au
rolul unor condensatori de energie nervoasa,care-si continua descarcarea
catva timp dupa incetarea stimulului.S-a putut stabili existenta unor
asa-zise circuite reverberante,in care influxul nervos poate circula
printr-un lant inchis,facilitandu-se astfel traseul respectiv.
In general prin structura sa ,creierul este capabil de fenomene de
remanenta :anumite fenomene bioelectrice produse de un stimul care
poate continua sau reaparea si dupa disparitia stimulului initial.
Termenul memorie si invatare sunt destul de greu de delimitat,intrucat
au multe aspecte comune.Sa incercam in cele ce urmeaza sa precizam
sferele celor doua notiuni.Am vazut mai sus ca memoria este procesul
psihic constand in retinerea,pastrarea,reproducerea unor fapte din
experienta noastra anterioara.Sa vedem acum prin ce se caracterizeaza
invatarea :
In timp ce memoria este,in special,o modalitate de reflectare,invatarea
se defineste in special ca o activitate prin care ne fixam cunostintele
in memorie.
Invatarea este o activitate mai complexa decat simpla memorare.Invatarea
implica un effort de intelegere,de sistematizare si organizare a
cunostintelor,exercitii de utilizare a acestora in practica
Invatarea acopera o arie mai larga de fenomene decat simpla
memorare.Astfel ,de exemplu,un elev rezolvand probleme la matematica,isi
perfectioneaza ,prin acestea,priceperea de a rezolva probleme,de aa-si
utiliza cunostintele matematice in mod independent si original
etc.Aceasta perfectionare este o forma de invatare.termenul memorare
insa nu exprima cele ce se petrec in cazul dat.Un specialist in
domemeniul culorilor invata sa distinga ,exercitandu-se,nuante foarte
fine de culoare.Este o perfectionare a sensibilitatii sale cromatice
careia de asemenea i se aplica bine termenul de invatare.
Invatarea este o activitate si se aplica oricarei forme de
activitate - inclusiv cea motorie.Spunem de aceea ca un copil invata
sa mearga ,un om invata sa inoate.Invatarea presupune intodeauna memoria
adica reflectarea experientei anterioare dar ea implica atat in
fixarea cat si in utilizarea celor retinute o arie mai larga de fenomene
psihice mobilizate si o mai intima si variata integrare in
comportamentul individulu.Spunem despre cineva care invata o limba
straina ca a memorat o serie de cuvinte noi dar nu spunem ca
a ,,memorat’’ sa vorbeasca,sa se exprime in aceea limba.In general
putem definii invatarea ca fiind activitatea care duce la achizitii
individuale relativ stabile in sfera comportamentala.
Dupa cum rezulta din cele de mai sus,principalele
procese ale memoriei sunt : intiparirea ,pastrarea si actualizarea .Ne
vom ocupa pe rand de aceste procese.
a) Memorarea - este primul proces al memoriei,cel in care are loc
intiparirea,fixarea experientei noastre.In procesul memorarii,legaturile
nervoase se sistematizeaza si se constitue in stereotipuri dinamice.Dupa
cum ne amintim,intr-un stereotip dinamic e vorba de un sir de acte
integrate intr-un ansamblu cu sens unitar.Cuvintele unei poezii nu se
insira,pur si simplu,in memoria nostra,cum de insira margelele unui
sirag.Fiecare cuvant odata rostit il declanseaza pe cel urmator,dar
acestea in functie de locul pe care-l ocupa cuvantul in ansamblu
poeziei.
Sa luam un exemplu din Scrisoarea a-3-a,de M.Eminescu :
-Orice gand ai .imparate si oricum vei fi sosit,
Cat suntem inca pe pace eu iti zic Bine-ai venit !
…………………………………………………
De-o fi una ,de-o fi alta..Ce e scris si pentru noi,
Bucurosi le-om duce toate,de e pace de-i razboi……,
Cuvantul pace apare in doua versuri,in doua momente deosebite ale
poeziei.Daca stim poezia pe de rost,cuvintele se succeda,parca de la
sine ;
Fiecare cuvant odata rostit devine excitant pentru cuvantul urmator.Dar
iata ca acelasi cuvant,,pace’’declanseaza in primele versuri
cuvintele,,….eu iti zic ‘’ etc…, si in
celelalte,ccuvintele :,,…..de-i razboi’’.Si aceasta automat,fara
sa ne incurcam.Ceea ce a declansat cuvantul,,pace’’ se schimba ,deci
in functie de cuvintele care l-au precedat adica de locul pe care-l
ocupa in ansamblul poeziei.Asadar,in cursul memorarii,legaturile
temporare formate se organizeaza,se sitematizeaza,constindu-se in
stereotipuri dinamice,astfel incat efectul fiecarui excitant nu depinde
numai de el insusi ci si de locul pe care acesta il ocupa in cadrul
sistemului.
b)Pastrarea – Odata memorate faptele sunt pastrate un timp mai scurt
sau mai indelungat pana cand vor fii reproduse sau vor servi la un act
de recunoastere.Pastrarea este deci al doilea proces al memoriei si este
cuprinsa in intervalul dintre memorarea si actualizarea celor
memorate.In timpul pastrarii,cunostintelor noastre trec printr-un proces
de prelucrare si sistematizare.Din punct de vedere fiziologic,trainicia
cu care memoria pastreaza cele retinute exprima stabilitatea legaturilor
nervoase temporare formate.
c)Actualizarea – este al treilea proces al memoriei,proces in care
cele pastrate in memoria noastra un timp oarecare sunt scoase la iveala
si folosite ,valorificate.Actualizarea se poate face prin recunoasterea
sau reproducere.Intalnind un obiect,un fapt cunoscut,in trecut noi il
recunoastem,adica ne dam seama ca am mai avut de-a face cu el in
experienta noastra anterioara .Recunoasterea poate fi mai vaga sau mai
precisa.Intalnim uneori oameni care ne apar ca figuri cunoscute.Nu avem
insa decat sentimentul acesta de ceva cunoscut,familiar,fara sa putem
sa relatam altceva despre persoana respectiva(cine e,unde am cunoscut-o
etc).Acesta este o recunoastere vaga sau generica.Alteori recunoasterea
este mai precisa.Persoana respectiva este identificata,adica ne amintim
si o serie de fapte cu ajutorul carora se realizeaza o incadrare in
timp,in spatiu,in sistemul de relatii sociale.
Reprezentarile sunt imagini intuitive ale obiectelor si
fenomenelor care apar in absenta acestora.Reprezentarile se formeaza ,in
special,pe baza perceptiilor.Fara sa avem inaintea noastra o floare
,putem sa ne amintim imaginea ei,parfumul ei,netezimea petalelor ei
catifelate.Toate acestea sunt
reprezentari :vizuale,olfactive,tactile.Reprezentarile au urmatoarele
particularitati :
Caracterul figural al reprezentarilor.Reprezentarile ,ca si
perceptiile,au un caracter intuitiv,figural.Acesta inseamna ca in
reprezentarea unui lucru noi reproducem mintal infatisarea concreta a
lucrului respectiv,forma si culoarea sa ,uneori chiar impresiile
olfactive sau gustative pe care le produce.Prin acest caracter figural
adica de imagine intuitiva reprezentarea se deosebeste de notiune,adica
de ideea generala pe care o avem despre un lucru sau o categorie de
lucruri.
Caracterul schematizat al reprezentarilor.Desi sunt imagini
intuitive,reprezentarile se deosebesc de perceptii si se apropie de
notiuni,in special prin caracterul lor generalizat,schematizat.Gradul de
schematizare al reprezentarii variaza in raport cu rolul reprezentarii
in procesul de gandire,in raport cu experienta si cunostintele noastre
in domeniul respectiv.Sa ne reprezentam ,de exemplu un munte pe care-l
cunoastem sa zicem varful muntos Omul.Reproducem in minte conturul
muntelui asa cum apare in perspectiva ,aspecte retinute cu prilejul unor
ascensiuni,dar,fireste,toate intr-o forma mai mult sau mai putin
schematizata.Unele reprezentari reproduc in special elementele
comune,caracteristice,pregnante
Caracterul discontinuu al reprezentarilor.Cercetarile au aratat ca
incercand sa ne reprezentam obiecte in miscare sau in transformare,noi
nu izbutim pe deplin.Ceea ce izbutim,este sa reproducem mai ales o
succesiune de stari un fel de instantanee prinse de-a lungul deplasarii
sau transformarii obiectului si in special etapa initiala si cea
finala.Aceasta dificultate dupa cum arata Jean Piaget si Barbel
Inhelder(1966) nu este explicabila prin originea perceptuala a
reprezentarilor intrucat noi percepem foarte bine miscarile si
transformarileIntr-o anumita masura faptul acesta creeaza dificultati si
gandirii,atunci cand problemele care ne preocupa implica necesitatea de
a reproduce mintal un fenomen in transformare.
ì¥Â@