Referat Gandirea Si Limbajul3.rtf
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Gandirea Si Limbajul3.rtf si de asemenea puteti face
Download Referat Gandirea si limbajul3.rtfCiteste fragmente din Referat Gandirea Si Limbajul3.rtf
Gandirea si
limbajul
Adesea in incercarile de a defini fiinta umana se afirma
ca este unica fiinta dotata cu gandire si limbaj ( " homo cogitarius",
"homo loguens").Cele doua fenomene psihice puse in discutie ( dar nu
numai ele, desigur), constituie din timpuri stravechi, emblema
omului,fiindui specifice si deosebindu-im astfel,radical,de celelalte
vietuitoare.
In cadrul SPU,interactiunea tuturor elementelor sale
componente este o conditie obligatorie fara de care activitatea umana,
adaptarea la la medii,crearea de valori,etc,nici nu ar fi
posibila.Dintre toate aceste elemente ( fenomene psihice ),gandirea si
limbajul se afla intr-o stransa legatura,ele evoluand prin
interconditionarea pe tot parcursul ontogenezei.Mentionam insa ca
desprinderea lor din contextul SPU este in demers artificial ce poate fi
realizat numai in scopul unei mai bune analize teoretice a raporturilor
dintre ele,in realitate nici un fenomen psihic nefiind izolat de toate
celelalte.
Ingemanarea celor doua fenomene reiese mai intai din
apartenenta lor la ceea ce numim "intelect" ,acel ansamblu de elemente
ala SPU care permit cunoasterea prin detasarea de experienta nemijlocita
si se constituie treptat, in ontogeneza,prin interactiunea cu mediul
socio-cultural.
Gandirea este procesul psihic cognitiv superior care prin
intermediul operatiilor mintale ( analiza,sinteza,comparatia,
abstractizarea,generalizarea ),reflecta insusirile esentiale si
relatiile dintre obiectele si fenomenele lumii,sub forma
notiunilor,propozitiilor ( judecatilor si rationamentelor ) .
Notiunea,fiind elementul de baza al gandiri,rezulta ca
limbajul se evidentiaza chiar din definitia acestui complex fenomen
psihic,intrucat notiunea este tocmai semnificatia cuvantului ca element
constitutiv al limbajuluisi ,deoarece semnificatia cuvantului ca element
constitutiv al limbajului si,deoarece semnificatiile,intelesurile,sunt
de natura ideala si nu pot exista independent de un purtator material (
cuvantul rostit ,scris,citit ),apare ca evidenta legatura dintre gandire
si limbaj.
Limbajul este activitatea individuala de comunicare prin
intermediul limbii,ori comunicarea ( transmitera de informatii )
presupune vehicularea unor semnificatii intr-un "emitator" si un
"receptor ", ceea ce nu se poate realiza decat priun utilizarea unor
"coduri" care sa permita,materializarea acestor " mesaje" ,codurile
putand fi semnele ( cuvintele ) diferitelor limbi naturale sau limbajul
mimico-gesticular ( specific surdo-mutilor), sau alfabetul Morse,etc.O
alta componenta esentiala a unui sistem de comunicare este conexiunea
inverasa ce are rolul de a regla emisia mesajelor in functie de
efectele produse.
Limbajul fiind "limba in actiune "sau limba preluata (
interiorizata ) si utilizata de fiecare subiect uman (care o gaseste la
nastere gata constituita),inseamna ca limbajul preia si latura semantica
a limbii.Latura semantica a limbajului nu se suprapune insa integral pe
cea a limbii intrucat,pe de o parte, individul nu-si poate insusi toate
semnificatiile tuturor cuvintelor existente in lexicul unei limbi,iar pe
de alta parte,fiecare individ adauga semnificatiei principale aunui
cuvant alte sensuri secundare,strans legate de experienta sa
personala.De exemplu,cuvantul "matematica" semnifica "stiinta exacta a
numerelor si a relatiilor dintre ele" dar la aceasta semnificatie
valabila pentru oricine se asociaza trairi subiective ( predominant
afectiv-motivationale ) diferite in cazul unui elev premiant la
olimpiada de matematica fata de un elev corigent. Acestea sunt tocmai
sensurile personale ale cuvantului respectiv,rezultate din experientele
specifice,unice,ale fiecarui elev in legatura cu aceasta disciplina de
studiu.
Este necesar a aminti de asemenea,ca gandirea,ca proces
logic,realizeaza legaturile intre diferite notiuni,intrucat acestea nu
pot exista separat ci in sisteme de notiuni de forma piramidala in care
notiunile aflate pe o treapta mai inalta cu un grad mai mare de
generalizare si abstractizare.De aceea gandirea lucreaza cu constructii
mai complexe,cum sunt judecatile si rationamentele; acestea trebuie sa
se materializeze in constructii lingvistice mai complexe decat cuvantul
,cum sunt prropozitiile,frazele.Si asa cum in cadrul limbajului
utilizarea vocabularului unei limbi nu se poate face in absenta unor
reguli gramaticale,tot asa ,in cadrul gandirii, utilizarea notiunilor
un se poate face in afara legilor logice care vizeaza corectitudinea
gandiri ,adecvarea ei la realitate.De aceea se vorbeste despre simetria
si solidaritatea normelor gramaticale si a celor logice.
Daca avem in vedere evolutia ontogenetica a individului
uman,este usor de observat ca gandirea si limbajul sunt intr-o stransa
unitate;copilul mic ce are un limbaj slab dezvoltat are o capacitate
redusa de gandire( intelegere si solutionare de probleme ); maturizarea
psihica a individului presupune unnivel crescand al celor doua fenomene
psihice intrucat aceasta maturizare se realizeaza prin invatare,iar
invatarea este activitatea complexa ce solicita participarea intregului
SPU si inmod special a gandirii si limbajului ( cu toate formele sale:
monologat,dialogat si colocvial ,scris si intern ).Aceasta inseamna ca
invatarea este in esenta dobandirea capacitatilor operatorii inplan
mental,operatiile luand nastere prin interiorizare datorita limbajului
,a actiunilor externe ( dupa cum a demonstrat Jean Piaget ) .
Legatura dintre gandire si limbaj se evidentiaza insa si in
situatiile in care diferite perturbarii ce se pot produce in cadrul
unuia,influenteaza negativ si pe celelalte; altfel spus,afectarea
accidentala a mecanismului complex al gandiri ( intalnite in boli
psihice ) se manifesta si prin dificultati ale comunicarii.
Asadar,gandirea se formeaza si se dezvolta prin intermediul
limbajului in absenta caruia ramane la un stadiu primitiv ( a se vedea
cazurile de copii salbatici sau copiii surzi din nastere.
Operatiile gandirii sunt transformari mintale ale obiectelor
si fenomenelor care nu pot fi prelucrate decat prin intermediul
limbajului: analiza ( desfacerea intregului in partile componente ) ca
si sinteza ( refacerea intregului ) necesita urtilizarea limbajului;
comparatia ( relevarea asemanarilor si a deosebirilor dintre obiectele
gandirii pe baza unui criteriu ),deasemenea,abstractizarea ( retinerea
unor insusiri prin renuntare la altele) si generalizarea (formarea
claselor pe obiecte si fenomene ) presupune interventia limbajului ca
suport sau instrument pentru vehicularea semnificatiilor
corespunzatoare.
Intelegerea ,ca functie a gandirii ce consta in stabilirea
de legaturi intre noile informatii si cele vechi,n-ar fi posibila fara
sprijinul limbajului.
Rezolvare de probleme ( ca proces de mobilizare a
resurselor psiho-nervoase pentru depasirea obstacolului cognitiv ),
este regimul in care functioneaza, de regula, gandirea;aceasta este
imposibila in absenta verbalizarii care este prezenta pe tot parcursul
sau in punerea problemei ( reformularea datelor), emiterea
ipotezelor,intocmirea planului mental,rezolvarea propriu-zisa si
eventual, verificarea.
La randul sau limbajul ,ca mijloc al tuturor fenomenelor
psihice, deci si al gandirii,ar fi un simplu ambalaj o forma fara
continut ,daca nu ar dispune si incarcatura semantica.
Disocierea dinte gandire si limbaj ( care atrage
atentia,prin contrast,tocmai asupra ingemanarilor lor ) se manifesta
pregnant invatarea ( mai bine zis "memorarea" ) mecanica ce se opreste
la nivel formal,pur verbal,fara a patrunde prin intelegere
( deci prin gandire ) in esenta lucrurilor si fenomenelor.
De aceea functiile ( rolurile ) esentiale ale limbajului,la
nivelul SPU sunt inseparabile:functia de comunicare se realizeaza in
unitate cu cea cognitiva si ambele sunt dependente de cea
reglatorie;functia persuasiva ( de convingere ar fi imposibila in
absenta rationamentelor; functia dialectica a limbajului este implicata
chiar in solutionarea conflictelor problematice ( apartinand gandirii )
s.a.m.d .
La nivelul personalitatii, limbajul,in toate formele sale,este un
indicator cert al capacitatii intelectuale;bogatia
vocabularului,corectitudinea gramaticala,cursivitatea logice,a
flexivitatii si fluentei gandirii.In aclasi timp, dovada intelegerii
deci a functionalitatii gandirii) nu se poate face decat prin
intermediul verbalizarii,exteriorizarii prin limbaj a ideilor.
In concluzie,unitatea in interactiune ( reciproca ) a gandirii si
limbajului poate fi considerata unpunct de pornire cu rol central in
intelegerea interdependentei tuturor fenomenelor in cadrul complexului
sistem psihic uman si a integrarii acestuia in mediul socio-cultural
care il conditioneaza.