Referat Particularitati Ale Preadolescentului Si Adolescentului

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Particularitati Ale Preadolescentului Si Adolescentului si de asemenea puteti face Download Referat Particularitati ale preadolescentului si adolescentului

Citeste fragmente din Referat Particularitati Ale Preadolescentului Si Adolescentului

PARTICULARITATILE PSIHOLOGICE ALE PREADOLESCENTULUI SI ADOLESCENTULUI La iseirea din copilarie si inceputul adolescentei, ca si in tot decursul acestei perioade, avem in fata noastra dezvoltarea impetuoasa a unei personalitati cu trasaturi in plina formare. Adolescenta este o perioada importanta a dezvoltarii umane, perioada de numeroase si profunde schimbari biologice, fizice, psihice, morale, etc., perioada a dezvoltarii, in care dispar trasaturile copilariei, cedand locul unor particularitati compleze si foarte bogate, unor manifestaripsihice individuale specifice. Adolescenta cuprinde doua faze : una timpurie intre 10-11/13-14 ani, perioada a transformarilor profunde fizice si fiziologice, a unor conturari complicate a intereselor, aptitudinilor si conceptiei morale a copilului. Aceasta perioada se numeste PREADOLESCENTA sau pubertate. a doua perioada 13-14/17-18 ani este cea a ADOLESCENTEI propriuzise. Se caracterizeaza printr-o echilibrare puternica, intima a conceptiei despre lume si viata, prin clarificarea si intensificarea elaborarii idealurilor omului, printr-o mare dezvoltare a laturii cognitive afective si volitionale a personalitatii. Preadolescenta – caracterizare generala. Aspectul exterior se caracterizeaza prin lipsa de armonie, mainile fiind mai lungi decat trunchiul, nasul disproportionat in raport cu fata, untreaga conformatie lasand impresia unei fiinte desirate. Se constata schimbari evidente la nivelul vietii psihice. Actele de autoritate ale parintilor sunt cu greu suportate, fiind supuse unui acut discernamant critic daca nu sunt intemeiate si necesare. Se mainfesta o schimbare in comportamentul copilului, ce ar avea urmatoarea explicatie: Pana in aceasta perioada cunostintele parintilor, in majoritatea cazurilor au fost suficiente pentru lamurirea diferitelor probleme din viata copilului, iar capacitatea intelectuala a acestuia era inca putin dezvoltata spre a-si da seama de unele insuficiente ale parintilor. Acum insa, venind in contact cu cunostinte variate si profunde, iar gandirea dezvoltandu-se la capacitatea realului, insuficientele parintesti nu mai trec neobservate. La aceasta varsta se dezvolta cunostinta de sine, preadolescentul fiind animat de dorinta de a-si cunoaste propriile sale posibilitati, pentru a-si da seama in ce masura poate fi util colectivului. Idealul preadolescentului este de a deveni un om util societatii, cu o inalta constiinta a datoriei, in orice domeniu ar activa (stiintific, literar, artistic, tehnic, etc.). Adolescenta – caracterizare generala. Adolescenta se anunta a fi o etapa mai calma, mai linistita decat perioada anterioara, tanarul adoptand acum o pozitie mai constienta fata de mediul social si de problemele complexe ale acestuia. Copilul se orienteaza mai mult catre lumea externa, in aspectele ei multiple, dar isi indreapta atentia si catre propria-i viata psihica, in cunoasterea careia tind sa se adanceasca tot mai profund. Caracteristicile cele mai importante ale adolescentei sunt : dezvoltarea constiintei de sine afirmarea propriei personalitati integrarea treptata in valorile vietii. Dezvoltarea constiintei de sine Adolescenta se manifesta prin autoreflectare, prin constiinta ca existenta proprie de deosebeste substantial de a celorlalti oameni, reprezentand o valoare care trebuie pretuita si respectata. Constiinta de sine este un proces complex care include, pe de-o parte, raportarea subiectului la sine insusi, la propriile trairi, iar pe de alta parte, confruntarea acestora, compararea lor cu lumea in mijlocul careia traieste. « Cel mai inalt nivel al constiintei de sine este atins de elev atunci cand el se poate privi ca subiect al activitatii sociale, ca membru al colectivului ». Constiinta de sine este in primul rand constiinta pozitiei sociale a omului ». Factor de seama al dezvoltarii constiintei de sine il constituie activitatea scolara si natura relatiilor cu adultii, aprecierile acestora fata de calitatile si munca adolescentului, precum si aprecierea colectivului din care face parte. O caracteristica a adolescentei este si proiectarea idealului in viitor ; un aspect al acestei preocupari este si interesul pentru profesia pe care o vor imbratisa, determinandu-l la reflecti asupra vietii sale interioare ; adolescentul se analizeaza spre a-si cunoaste calitatile, spre a se convinge de valoarea lor pentru profesia la care se va decide. Capacitatea de a se preocupa de propria persoana, de a medita, de a-si analiza trasaturile psihice, nu inseamna fuga de societate. Caracteristica principala a adolescentului este un puternic impuls catre actiune, dorinta de a participa la toate manifestarile vietii sociale. Acum dispar dorintele vagi si apar telurile bine conturate, visarea isi ia forme constiente. Afirmarea de sine. Dorind sa atraga atentia asupra sa, adolescentul se considera punctul central in jurul caruia trebuie sa petreaca toate evenimentele. Fortele proprii sunt considerate superioare fata de ale celorlalti oameni, opinie care decurge dintr-o insuficienta cunoastere de sine. El doreste ca toate simturile sale sa fie cunoscute si apreciate de adult; lipsa de consideratie este dureroasa si chiar paralizanta pentru un adolescent. Un mijloc curent de afirmare il constituie aspectul exterior, adolescentii cautand sa se evidentieze prin fizicul bine conformat, imbracamintea care diferentiaza, care scoate in relief propria persoana, prin maniere, eleganta miscarilor, limbajul(neologisme, arhaisme, argou), corespondenta(continutul, plicuri, marci, alfabet aparte, 0=a, d=b, l=c, g=d, %=7), spiritul de contradictie fata de faptele morale judecata lui nu admite concesii ci este radicala si intransigenta, din care cauza aprecierile sale sunt puternic dotate cu subiectivism. Adolescentii manifesta tendinta de a se afirma nu numai individual, ci si colectiv: vor sa activeze, sa se distreze in colectiv. Membrii colectivului au convingerea ca aportul lor nu reprezinta actiuni banale, lipsite de importanta, ci oratii care se impun prin vitalitate si originalitate. Pe adolescenti ii atrage si viata politica ; in politica adolescentul vede o inalta activitate sociala. Integrarea sociala Esenta integrarii sociale consta in atasamentul din ce in ce mai constient si mai activ la colectivul caruia apartii si a carui sfera se extinde de la clasa, scoala, pana la marele colectiv social. Cu cat inainteaza in varsta, cu atat adolescentul este mai obiectiv in judecatile sale, aprecierile efectuandu-se in functie de criteriile sociale pe care si le-a insusit. Dorinta de a cunoaste valorile sociale si culturale se manifesta riguros si tenace. Integrarea adolescentilor in valorile sociale si culturale ale colectivitatii contribuie la formarea conceptiei lor despre lume si viata; cei mai multi manifesta un interes deosebit pentru cuceririle stiintei contemporane si pentru anumite ramuri ale stiintei: fizica, filosofia, biologia, matematica, chimia, istoria. Dezvoltarea fizica in preadolescenta si adolescenta -Inaltimea si greutatea. In cresterea in inaltime si greutate nu se constata paralelism ci alternanta, cresterea uneia corespunzand cu stagnarea celeilalte. Cresterea in inaltimese produce cel mai intens intre 14-15 ani, iar catre 18 ani cursa cresterii coboara. O mai intensa crestere se constata la membrele inferioare si superioare, ceea ce va da indeosebi puberului un aspect special, adesea critic. Crestera in greutate urmeaza lent cresterea in lungime ; baietii cresc intens in greutate dupa 14 ani, cam 6Kg/an, iar fetele dupa 11 ani, cam 3Kg/an -Sistemul osos. Progrese importante se observa la osificarea diverselor parti ale craniului (mai ales a temporalului). Se termina procesul de osificare a oaselor mainii, ceea ce va determina aparitia unor particularitati ale miscarilor fine ale mainii, ale diferitelor dexteritati manuale, si cresterea mare a vitezei scrierii. -Sistemul muscular. Se dezvolta musculatura spatelui, a centurii scapulare si pelviene. Creste forta musculara. Dupa 15 ani se dezvolta intens muschii mici, care ajuta la precizia si coordonarea miscarilor fine, la perfectionarea tehnicii miscarilor, ceea ce inseamna cheltuiala redusa de energie. -Sistemul cardio-vascular. Frecventa pulsului-80 batai/min. Se constata o mare capacitate vitala aplamanilor intre 14-17 ani. Respiratia intercostala inlocuieste respiratia abdominala (specifica copilului mic). -Sistemul nervos. Se definitiveaza relieful scoartei cerebrale, se realizeaza o dezvoltare complexa a legaturilor dintre diferitele regiuni ale scoartei, formandu-se numeroase cai functionale intre toate regiunile creerului. Deosebit de evidenta este dezvoltarea sistemului central de autoreglare, precum si dezvoltarea mecanismelor de accelerare si incetinire a dinamicii corticale, mecanisme ce constituie instrumente ale autoreglarii superioare. -Glandele cu secretie interna. Se mareste functionale rolul tiroidei, ceea ce duce la intensificarea procesului cresterii osoase si unele modificari ale metabolismului. Hipofiza stimuleaza intens producerea hormonilor glandelor sexuale, procesul de diferentiere a tesuturilor si organelor, procesul de maturizare interna. Epifiza si glandele suprarenale sunt angajate in dimorfismul sexual, in procesul maturizarii; ele stimuleaza procesul dezvoltarii organelor genitale, pigmentarea pielii, ingrosarea generala a corpului. Glandele sexuale isi intensifica activitatea prin ajungere la maturizare intre 12-13, 17-18 ani la baieti; 10-11, 15-16 ani la fete. Se manifesta fenomenul maturizarii prin cresterea parului in regiunea axiala, modificarea vocii, aparitia polutiei, aparitia senzatiilor erotice si a unor manifestari sexuale. Dezvoltarea vietii psihice -sensibilitatea. activitatea senzoriala creste, ceea ce determina modificari ale pragurilor minimal, maximal si diferential ale analizatorilor, facandu-se posibila reflectarea mai fina si mai analitica a obiectelor si fenomenelor realitatii. Senzatia vizuala. In perioada pubertatii acuitatea vizuala creste simtitor, convergenta ochilor are o mare capacitate de acomodare. Distinge cu mai multa precizie obiectele la distanta. Se constata o crestere a sensibilitatii si finetii cromatice. Se castiga experienta denumirii tuturor culorilor importante. Adolescentul opereaza intr-un sistem comparativ bogat si cu o capacitate de verbalizare relativ mare si variata (culoarea deltei, culoarea lunii, culoarea eclipsei). Senzatia auditiva. Se dezvolta in directia capacitatii de diferentiere si reproducere a sunetelor muzicale, auzul tehnic; auzul fonematic-pe linia intelegerii celor mai neinsemnate nuante si semnificatii din vorbire, ca si pe linia identificarii obiectelor, fiintelor, dupa anumite insusiri perceptive si auditive. Senzatiile gustative si olfactive. Capacitatea de a diferentia, clasifica si denumi substantele dupa miros creste foarte mult. Fetele-o mare sensibilitate pentru parfumuri. La baieti, din dorinta de a imita gusturile adultilor (fumat, bauturi, mancaruri picant) isi modifica treptat, chiar daca la inceput nu face placere gusturile. Datorita cresterii experientei generale de viata, ca si datorita maturizarii, in adolescenta are loc procesul de erotizare a sensibilitatii. Perceptiile si spiritul de observatie ale preadolescentului si adolescentului devin foarte vii, capata o mare adancime. Pe adolescent il atrag unele aspecte specifice ale fenomenelor-ceea ce este original si tipic. La preadolescent vor interveni treptat elemente importante de ordine, o evidenta modificare a tonalitatii afective. Preadolescenta si adolescenta sunt perioade ale observatiei analitice. La preadolescenti si adolescenti perceptiile sunt incluse intr-o problematica mai larga, sunt supuse sarcinilor gandirii. Preadolescentii si adolescentii observa pentru a verifica, pentru a intelege, pentru a surprinde ceea ce-i intereseaza. Atentia. Se dezvolta evident atentia voluntara. Chiar atentia involuntara si cea postvoluntara isi modifica aspectul, devin mai eficiente. Functiile intensive ale atentiei sunt deplin dezvoltate, creste capacitatea de concentrare. Preadolescentii – doua ore, adolescentii – 4 ore. Dezvoltarea cunostintelor diverse, multiple ale preadolescentului si adolescentului, dezvolta spiritul de observatie si a diferitelor interese gnostice, organizeaza noi particularitati ale atentiei : natura incepe sa fie privita cu ochi de « naturalist », cu ochi de « fizician », etc. Memoria. Intre 13-17 ani capacitatea de memorare ajunge la foarte mati performante. Memoria, fiind o activitate complexa, implicit in organizarea si reactionarea numeroaselor legaturi asociative disponibile, este una din laturile cele mai solicitate ale activitatii intelectuale. In aceasta perioada creste mult caracterul activ si voluntar al memoriei; memoria foarte exacta a scolarului mic incepe sa fie tot mai mult inlocuita cu memoria logica care pastreaza ceea ce este esential, operand cu scheme logice. Memoria opereaza cu reprezentari si notiuni, care devin mai bogate, mai complexe, mai organizate. O sreie de reprezentari se rationalizeaza treptat, altele capata un caracter tipizat, avand un potential sugestiv deosebit de marcant. Dezvoltarea memoriei se reflecta in initiere, care devine de 4-5 ori mai eficienta decat a perioadei micii scolaritati. La preadolescent, fixarea se face inca sub forma unei reflectari relativ fidele a materialului ce urmeaza a fi memorat. Pastrarea ierarhizeaza, insa, o anumita ordine si primordialitate a ceea ce trebuie sa se pastreze in functie de criterii logice. Recunoasterea opereaza mult cu asociatii si cu structuri de reprezentari. Cele mai evidente prefaceri apar in reproduceri: Preadolescentul structureaza reproducerea verbala in stil propriu, se straduieste sa depaseasca stilul nivelului verbal, scris sau oral. La adolescent, prelucrarea apare in insusi procesul fixarii, cand se procedeaza la restructurari care sa faca mai sistematic si mai inteligibil materialul de memorat. Pastrarea se sistematizeaza mult. Recunoasterea reconstituie materialul in aspecte detaliate analitice, prin coordonatele lui logice. In reproducere, adolescentul include in relatarile sale verbale numeroase elemente de explicatie (personale) sublinieri, asociatii, comparatii – ceea ce da originalitate reproducerii. Gandirea. Structura generala a solicitarilor intelectuale tot mai largi, mai compleze si multilaterale duce la modificari profunde ale gandirii si la dezvoltarea mare a cunostintelor. Dezvoltarea diferntiala a cunostintelor in diverse domenii, duce la dezvoltarea gandirii diferentiate: gandire matematica, gandire fizica, gandire gramaticala, etc. Studiul diferitelor obiecte de invatamant il apropie tot mai mult pe preadolescent si adolescent de insusirea unei conceptii materialist-dialectice despre lume si viata, intelege legaturile obiective ale dezvoltarii naturii si societatii, stabileste relatia cauzala si de finalitate a producerii diferitelor fenomene. In procesul insusirii cunostintelor se constituie deprinderi specifice de a gandi, se intaresc sisteme de a gandi, de a observa, se dezvolta, deci, capacitati operative, intelectuale. Se generalizeaza algoritmi in cadrul aceleiasi discipline, treptat apar transformari so operatii intre discipline. Pe aceasta baza se dezvolta formele operationale abstracte ale gandirii, se dezvolta posibilitatile determinarii logice a relatiilor dintre fenomene in cadrul unui sistem deductiv si inductiv, se dezvolta posibilitatea urmaririi logice a trasaturilor si diferentieri intre clase si fenomene, se dtermina criteriile logice ale clasificarii. Judecatile devin mai complexe – disjunctive, ipotetice, apodictice. Se dezvolta spiritul critic al gandirii – ca urmare a logicii si adancirii acesteia, a dezvoltarii posibilitatii de a analiza determinarea inclusa in fenomene, precizia gandirii. In perioada preadolescentei si adolescentei trecerea catre formele extensive, verbale ale gandirii logice face necesara preluarea in termeni personali a cunostintelor. Stilul muncii intelectuale constituie o aderare constienta, logica la cerintele sistematizarii, ca si ale largirii intereselor teoretice si practice si este dictat de volumul si calitatea cerintelor activitatii scolare. Pe masura ce se dezvolta sistemul informativ de cunostinte ale preadolescentului si adolescentului se petrece o ierarhizare latenta a valorii celor cunoscute, dar se manifesta(mai ales spre sfarsitul perioadei) si preferinte, urgente, etc., ceea ce oglindeste aspectele caracteristice individuale ale felului cum constiinta umana primeste ceea ce-i vine din afara. Reflectarea se petrece in mod activ si selectiv. Limbajul se deosebeste la preadolescent si adolescent de perioadele anterioare prin bogatia si varietatea lexicului, precum si prin surprinderea sensurilor variate ale cerintelor. Incepand cu adolescenta creste grija pentru exprimarea corecta a ideilor, precum si interesul pentru utilizarea figurilor de stil in limbajul scris: epitete, comparatii, personificari, metafore. Datorita lecturii diversificate, preadolescentii si adolescentii reusesc sa-si formeze un stil propriu de vorbire orala si scrisa, afirmadu-se din ce in ce mai pregnant ca individualitati distincte. Lexicul preadolescentului contine numeroase cuvinte legate de factorul senzorial, dar este sarac si imprecis in analiza proceselor interioare. La sfarsitul adolescentei, datorita unei experiente de viata mai ample si datorita imbogatirii vocabularului, incep sa inteleaga si sa redea mai adecvat si cu mai multa siguranta procese psihice complexe. Imaginatia. O caracteristica a preadolescentei si adolescentei este dezvoltarea mare a fortei de creatie, a capacitatilor ideative si a capacitatilor creatoare practice. In afara de imaginatia reproductiva care ajuta in insusirea sistemului de cunostinte transmise in procesul instructiv, se dezvolta tot mai sensibil imaginatia creatoare, a carei material ce o alimenteaza preadolescenta si adolescenta il gaseste in realitatea in care traieste, trecutul istoric, diverse amintiri in legatura cu propria persoana, anumite actiuni umane, atitudini, defecte, perspectivele profesiei, sentimentul de dragoste care incepe sa se manifeste. Prin creatiile lor, preadolescentii si adolescentiii isi exprima propriile judecati si atitudini in legatura cu problemele ce-i framanta pe ei, sau colectivul in care traiesc si contemporaneitatea. In repertoriul creatiti artistice se exprima exuberanta, bucuria, dragostea de viata, sentimentul de iubire. P.D. – 17 ani. Fara titlu Te rog sa nu ma parasesti In aste clipe grele Mai bine-ar fi sa te gandesti Ca visurile mele Indata se vor prabusi Nimic din ele nu va fi Sperantele s-au spulberat Viata mi s-a-ntunecat Tu vina, draga mea, de vrei Ca sa-mi alungi tristetea Stai drept, priveste-n ochii mei Eu sa-ti admir finetea Iar can spre casa voi pleca Sa te conduc ma lasa Si deschizandu-ti inima Tu fa-te inteleasa. .O forma speciala a imaginatiei, strans legata de varsta adolescentei, este visarea – proiectarea mentala a personalitatii in situatii viitoare. Visarea este un proces strans legat de realitate, raportandu-se la dorintele lui legate de planurile de viitor, de profesie, de pozitie sociala. Dorintele de viitor sunt strans legate de interesele, aptitudinile, si sistemul de cunostinte ale adolescentului. Afectivitatea Maturizarea organismului se manifesta de obicei cu o evidenta maturizare intelectuala si afectiva a copilului. Viata afectiva se complica si se diversifica, preadolescentul si mai ales adolescentul admira, iubeste, simte, viseaza, aspira, stie sa doreasca, are idealuri afective, ii intelege pe cei din jur cu intentiile, reactiile acestora. Intensitatea, amploarea si valoarea emotiilor, sint dependente de insemnatatea pe care o au pentru adolescent diverse fenomene, obiecte, persoane. Doua directii apar mai importante in dezvoltarea generala a vietii afective : -cresterea autonomiei morale si a conceptiei morale a adolescentului -erotizarea vietii afective. Primul apect este legat de viata si relatiile sociale, cel de-al doilea se refera la aspectele individuale ale dexvoltarii afectivitatii. Se dezvolta sentimente superioare – morale, politice, estetice, intelectuale – baza lor de convingere dezvoltandu-se datorita largirii cunostintelor moral-politice, datorita lecturii bogate, a activitatilor culturale. Adolescentul devine un foarte sever si pretentios judecator cu altii si cu el insusi. Sentimentele ce corespund acestei perioade : prietenia – bazata pe incredere, sinceritate, fidelitate, devotament, intelegere reciproca tovarasia – idealiri comune, solidaritatea intregului colectiv sentimente intelectuale – curiozitatea, uimirea, admiratia, indoiala sentimentul dragostei de munca, sentimentul colectivismului, patriotismului sentimente de iubire – se raporteaza intotdeauna la o persoana, care va cuceri nu numai un complex de emotii, dar si pasiunile, afectele – cum a afirmat Russeau, preadolescenta este perioada in care apar « primele pasiuni si primele furntuni afective ». Vointa. Este perioada in care se modifica devenind deosebit de bogat momentul deliberativ al actului volitiv, cand intre motivele actiunilor s-a ajuns la o ierarhizare, care este in stransa legatura cu experienta in domeniul in care urmeaza sa se actioneze. In luarea hotararii, preadolescentul este prompt, dar la adolescent, timpul este mai indelungat, deoarece el reflecta mai temeinic asupra mijloacelor realizarii actiunii precum si a consecintelor ce decurg din aceasta. Executia hotararii. – Preadolescentul nu trece totdeauna imediat la executia hotararii luate, ci adesea amana indeplinirea celor propuse. Adolescentul da dovada de mai multa perseverenta, scopurile actiunilor sale avand o motivatie mai puternica. Pe aceasta perseverenta se dezvolta calitatile vointei: initiativa, perseverenta, principialitatea scopului, etc. Interesele preadolescentului si adolescentului Sfera intereselor se largeste ca urmare a cresterii orizontului cultural si a imbogatirii experientei de viata. Interesele preadolescentului nu graviteaza doar in jurul activitatii scolare, ci se extind si la alte domenii ale stiintei, tehnicii, artei. Interesele devin mai stabile, fiind legate de domenii mai cunoscute, sau spre care se manifesta aptitudini evidente. Interesele devin mai constiente – ele fiind urmarite cu tenacitate in vederea unui scop anumit. -active, eficiente -au caracter selectiv -diverse din punct de vedere al continutului -interese cognitive -interes pentru tehnica -interes pentru lectura -interese politico-sociale -interes pentru sport -interes pentru munca. Aceste interese sunt mai ales la varsta adolescentei legate de idealul profesional. Motivele care-i determina pe adolescenti sa se orienteze si sa-si aleaga o anumita profesiune sunt: -aptitudini pentru profesia respectiva -sansele de reusita in invatamantul superior -posibilitati de castig -conditii de munca avantajoase -posibilitati de afirmare -dorinta de a fi util societatii si a raspunde unei comenzi sociale Ü¥hà