Referat Memorie Slaba Sau Neatentie

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Memorie Slaba Sau Neatentie si de asemenea puteti face Download Referat Memorie slaba sau neatentie

Citeste fragmente din Referat Memorie Slaba Sau Neatentie

Memorie slaba sau numai neatentie ? Invatarea unei poezii este o tortura, o saptamana de vacanta este suficienta pentru a sterge tot ce a invatat inainte. Deznadajduitor! Dar, este oare intr-adevar o problema de memorie? Inainte de a va certa copilul, incercati sa aflati ce se intampla cu adevarat in capul lui. Adevaratele probleme de memorie Exista tulburari ale dezvoltarii creierului care au drept consecinta dificultati de memorare si de invatare, specifice sau generale. Originea lor poate fi genetica: poate fi vorba de o constructie sau organizare proasta a anumitor parti ale creierului. Poate fi vorba, de asemenea, despre un accident cerebral in timpul dezvoltarii intrauterine sau postnatal. Anumite dificultati de memorie sunt intalnite si la copiii epileptici. Dar exista alte tipuri de dificultati de memorie sau de invatare fara nici o alta anomalie reperabila. Copilul are o dezvoltare normala, dar se constata ca nu reuseste, de exemplu, sa invete sa citeasca, fiind in acelasi timp, bun la calcule sau matematica. Alti copii au dificultati mari la invatarea operatiilor aritmetice, fiind in acelasi timp capabili sa rationeze in mod corect etc... Ce este de facut in acest caz? Nu serveste la nimic sa coplesim copilul, dojenindu-l sau certandu-l, si nici sa-i creem un sentiment de inferioritate spunandu-i ca nu este inteligent. Este gresit. Exista, de exemplu, dislexici care au devenit mari oameni de stiinta sau mari artisti. Un copil poate sa nu reuseasca sa memoreze in unele domenii si sa aiba capacitati excelente de memorare in altele. Pentru tulburarile de invatare care scot la iveala probleme de memorare, indiferent daca sunt generale sau particulare, nu trebuie sa ezitati sa consultati un specialist. Daca suspectati o dislexie, adresati-va unui logoped. Daca nici un simptom nu va indica natura greutatilor, iar problemele iau proportii serioase, consultati un serviciu de neuropediatrie, care va face investigatiile necesare pentru a pune un diagnostic si pentru a incerca sa gaseasca remediile. Memoria ceva ce se cultiva La toti copiii, capacitatile de memorare sunt legate de mecanismele la nivelul creierului si de diferitele retele neuronale. Dar, ca toate capacitatile potentiale, acestea pot fi exersate si ameliorate. Depinde de voi! Nu mai spuneti "are memoria slaba"! Ajutati-l sa si-o exerseze. La orice varsta exista posibilitati reale de progres. Dar in special atunci cand suntem mici! Este absolut posibil sa ne antrenam, sa invatam, sa memoram. Ajunge sa gasim numai mijloacele de a o face. Vom incepe prin a evita, cu orice pret, tot ce ar putea deveni o sursa de plictiseala. Nu este nevoie de nimic altceva pentru ca creierul cel mai vioi sa traca la relanti si, prin reactie, sa uite total de a mai inregistra orice amintire. Iata cateva "trucuri" valabile de la varsta cea mai frageda, pentru a va ajuta copilul sa-si intareasca potentialul de memorare. • Alternati perioadele de invatare cu perioade de odihna. Activitatea neuronilor solicitati in procesul de memorare este de asa natura incat este important sa le lasam posibilitatea de a-si recupera fortele. De exemplu, daca copilul invata seara o poezie, nu este de mirare ca si-o va aminti mai bine dimineata. • Daca copilul trebuie sa invete "pe de rost", o lectie sau o poezie, incercati pe cat posibil sa o faca in etape. Un fragment dimineata, altul inainte de masa, apoi seara etc... Daca se ambitioneaza, poate sa o invete intr-o ora. Dar regula generala este ca, acest sistem de invatare distribuita in timp, este mai eficient decat invatarea comasata. Va tine minte mult mai mult timp ceea ce a invatat, in timp ce "indoparea capului" este eliminata in cateva zile sau, cel mult, cateva saptamani. • Daca are dificultati sa pastreze lucrurile in memorie, obisnuiti-va sa depuneti efortul de a face o legatura intre amintiri. Astfel, a-i oferi un capat de amintire, il ajuta de multe ori sa isi reaminteasca restul. Acest lucru este tot atat de adevarat la sugar ca si la adult. Pentru a-l ajuta sa isi reaminteasca un curs deosebit de greu, asociati-l in linii generale cu lucruri pe care le cunoaste deja, pe care le-a memorat perfect. Facand aceasta legatura, agatati vagoanele (ceea ce ii este greu sa-si aminteasca) la o locomotiva (ceea ce stie bine). Iar declicul face sa porneasca trenul in intregime! • Pentru a-l face sa invete in mod eficient o lectie, creati un context mai pasionant decat simpla lectura. Inventati povesti in jurul anumitor aspecte din istorie sau geografie, cereti-i sa faca legatura dintre un fenomen invatat la fizica sau alte stiinte cu evenimentele dintr-un film sau un roman. Toate acestea ii permit copilului celui mai distrat sa isi graveze literalmente in memorie, daca nu detaliile, cel putin liniile generale ale cursului sau. Mici secrete pentru o memorie de invidiat Am uitat sa trimit plicul, sa platesc factura telefonica sau sa cumpar zahar. Am uitat numarul de telefon de la servici sau ziua de nastere a mamei. Ba chiar si ibricul cu ceai s-a facut scrum pe aragaz pentru ca absorbita de emisunea de la televizor am uitat cu desavarsire de el. Cat despre ochelarii de pe nas... ce sa mai vorbim! Of, de cate ori nu ne-am dorit sa scapam de aceste aspecte sau macar sa le diminuam. Nimic mai simplu spun specialistii. Iata cateva trucuri "nemedicamentoase" pentru a avea o memorie "de elefant": studiile arata ca dintr-un material de invatat cel mai bine se retine ceea ce este la inceput si la sfrasit. Mijlocul are proportia cea mai mica in reamintire. Deci daca aveti mult de invatat incepeti si terminati cu ceea ce vi se pare mai dificil de memorat, sau trebuie sa stiti mai bine; impartiti-va materialul de memorat in "portii" egale pe toata durata timpului avut la dispozitie. Nu incercati sa memorati mult intr-o zi si putin in alta, caci inconsecventa poate dauna. Unde mai pui ca lasand pe maine ce poti face azi, se poate aglomera agenda si ajunge in imposibilitatea de a mai fi rezolvate problemele; faceti pauze regulate in care va destindeti cu ceva care va place; descopera care sunt orele din zi sau noapte in care randamentul tau e maxim si chiar in ce loc si conditii inveti cel mai bine; nu invatati in ultima zi inainte de termenul limita; mintea are si ea nevoie de odihna si relaxare; Chiar daca vi se pare ca nu stiti destul sau ca ati uitat totul. E doar o parere. nu invatati mecanic ci logic. Asociati ideile, termenii, datele, cu ceva ce va este foarte familiar; daca nu poti tine minte ceva anume, cauta ceva sinonim sau asemanator si memoreza-l in forma aceea. Mare iti va fi mirarea cand vei vedea ca aproape instantaneu iti vei aminti si termenul initial; fa-ti fara nici o jena listute cu prioritatile sau cu ceea ce ai de facut. Nu e o rusine sa ai agende cu planificari sau biletele lipite pe usa frigiderului; planifica-ti din timp urmatoarele ore sau chiar zile daca o poti face; organizarea este antidotul uitarii; daca nu iti poti aminti ceva anume, nu incerca sa te focalizezi asupra lui cu toate fortele, caci cu cat te vei stresa mai tare sa-ti amintesti cu atat se va "bloca" mai tare memoria ta. Destinde-te si ceea ce vroiai sa-ti amintesti va aparea ca din senin... exersati-va/antrenati-va memoria prin jocuri simple. Ca si in alte activitati exercitiul este reusita pastrarii unei memorii bune. Iata un exemplu: Cea mai veche tehinca de memorare pe care o foloseau in Roma Antica oratorii atunci cand doreau sa vorbeasca degajat si totusi sa nu uite nimic, este scoaterea ideilor principale sau a temelor si relationarea lor intr-un astfel de rationament: Intri intr-o camera si vezi urmatoarele obiecte: o cesca de ceai o carte deschisa un telefon sunand o roata de bicicleta un bat un acvariu cu pesti o camasa un servetel 2 covrigi un inel Ca sa ti minte mai usor toate aceste lucruri iata un exemplu de rationament: Am deschis usa camerei in graba pentru ca suna telefonul. M-am impiedicat de o roata de bicicleta uitata acolo de fiul meu care de fapt intrase sa vada acvariul cu pesti. Dar gasind cei 2 covrigi, s-a dezbracat de camasa, s-a suit in pat si a inceput sa se joace cu un bat si cu inelul meu. Asa ca, m-am asezat langa el punand ceasca de ceai pe un servetel si luand cartea deschisa la pagina la care ramasesem. Cum functioneaza memoria ? Cercetatorii de la Princeton au studiat legatura dintre activitatea creierului si procesul prin care ne amintim anumite imagini. Ei au descoperit ca, atunci cand ne amintim ceva, noi “calatorim in timp” inapoi in momentul si in contextul in care ne-am format amintirea respectiva. Cu alte cuvinte, memoria nu este un fel de dulap in care tinem stocate amintirile ca pe niste dosare. Lucrurile pot fi descrise mai degraba in felul urmator: Atunci cand ne aflam intr-o anumita situatie, anumite lucruri ne atrag atentia si ne produc emotii, ganduri etc. Pentru a ne aminti ceva, noi ne retranspunem imaginar in situatia respectiva, iar creierul nostru genereaza din nou aceleasi emotii, ganduri etc. (sau daca nu exact aceleasi, macar unele asemanatoare). Studiul a fost coordonat de Kenneth Norman, un profesor asistent de psihologie, si de Sean Polyn care si-a luat in 2005 doctoratul in psihologie la Princeton, iar acum lucreaza la universitatea din Pennsylvania. Acestia au colaborat cu Jonathan Cohen, directorul Centrului de Studiere a Creierului de la Princeton si cu Vaidehi Natu, care lucreaza si el in laboratorul lui Norman. Ei au folosit o tehnica performanta de a scana activitatea cerebrala numita fMRI (functional magnetic resonance imaging), dezvoltata in anii 90. Aceasta tehnica detecteaza acele portiuni din creier care sunt cele mai oxigenate, fiind capabila sa dea o imagine in timp real a activitatii cerebrale (se presupune ca ariile active la un moment HYPERLINK "http://news.softpedia.com/news/Cum-functioneaza-memoria-ro-15558.shtml" l "#" "_blank" dat din creier folosesc mai mult oxigen decat celelalte si, deci, detectarea ariilor cele mai oxigenate ne indica unde are loc activitatea cerebrala cea mai intensa). Participantilor la experiment li s-au aratat 90 de imagini din trei categorii - fetele unor celebritati, locatii faimoase si obiecte obisnuite, apoi li s-a cerut sa-si aminteasca imaginile. Cercetatorii au folosit tehnica fRMI pentru a detecta starile mentale ale participantilor atunci cand li se aratau imaginile si apoi cand isi reaminteau imaginile. Cercetatorii au reusit sa arate ca celor trei clase de imagini le corespund trei clase diferite de activitate cerebrala – cu alte cuvinte, activitatea cerebrala atunci cand vedem sau ne amintim o fata de om este sensibil diferita de cea cand vedem sau ne amintim o locatie sau un obiect obisnuit. In plus, s-au mai constatat doua lucruri extrem de interesante: Pe de o parte, s-a observat ca exista o corelatie mare intre activitatea cerebrala din momentul in care participantilor li se aratau imaginile pentru prima data si activitatea cerebrala din momentul in care ei isi aminteau imaginile. Aceasta activitate cerebrala nu este localizata intr-un anumit loc din creier, ci este un tipar complex – cu alte cuvinte, amintirea nu este stocata undeva anume, ci este o combinatie complexa de reactii. Aceste lucruri sugereaza deci ca procesul prin care se amintim este un fel de “calatorie in timp mentala”. Kenneth Norman: “Atunci cand incerci sa-ti amintesti ceva ce s-a intamplat in trecut, ceea ce faci este sa reinstantiezi contextul mental al evenimentului respectiv. Daca reusesti sa te reintorci la starea de spirit pe care o aveai atunci cand se desfasura evenimentul pe care incerci sa ti-l amintesti, vei reusi sa-ti amintesi o serie intreaga de detalii. Tehnicile folosite in studiul nostru ne-au permis sa vizualizam cat de bine reusesc subiectii sa recupereze treptat treptat starea lor mentala initiala.” Un alt lucru interesant descoperit de echipa de la Princeton a fost ca, aproximativ cu cinci secunde inainte ca participantul sa-si aminteasca efectiv o imagine anume, in creierul sau aparea o activitate cerebrala specifica clasei in care era imaginea respectiva. De pilda, daca isi amintea o locatie, aparea mai intai activitatea cerebrala a locatiilor in general. Acest lucru arata deci ca pentru a ne aminti ceva noi trecem printr-un proces de particularizare de la cazul general la lucrul concret pe care ni-l amintim. Spectaculos este si faptul ca, monitorizand activitatrea cerebrala a participantilor, cercetatorii reuseau sa ghiceasca ce imagine anume isi vor aminti ei, inainte chiar ca acestia sa-si constientizeze amintirea. Se spera ca acest gen de studii sa aiba impact nu numai teoretic ci si practic in vindecarea unor boli precum Alzheimer, in care pacientii sufera o pierdere a amintirilor. 쥁@