Referat Curs Psihologia Grupurilor

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Curs Psihologia Grupurilor si de asemenea puteti face Download Referat Curs Psihologia grupurilor

Citeste fragmente din Referat Curs Psihologia Grupurilor

PSIHOLOGIA GRUPURILOR ªCOLARE Specificul grupurilor ºcolare ca grupuri sociale Relaþia între grupul de elevi ºI colectivul ºcolar Comunicarea în grupurile ºcolare Liderul. Trãsãturile ºI funcþiile liderului în grupul de elevi Educarea coezivitãþii de grup Specificul grupurilor ºcolare ca grupuri sociale Grupurile ºcolare se constituie ºI funcþioneazã pe temeiurile uneia dintre formele esenþiale ale activitãþii sociale-învãþãtura. Ele sunt grupuri mici în care scopurile grupului corespund intereselor comune ale tuturor membrilor. Devine una din caracteristicile definitorii ale grupului de elevi prezenþa scopurilor (ºI a motivelor ce susþin acþiunea de realizare a acestora). Mãsura în care grupul îºI atinge scopurile formeazã conþinutul noþiunii de eficienþã a agrupului. (P.Golu). Grupul de elevi urmãreºte scopuri prescriptive (stabilite anterior de cãtre persoane ce nu aparþin în mod necesar acestuia) datoritã faptului cã grupul funcþioneazã într-o instituþie-ºcoalã ce are ca obiectiv explicit ºI deliberat educaþia ºI instruirea elevilor, postulând direcþii precise ºI clare de acþiune menite sã orienteze întreaga intervenþie pedagogicã. Rolul scopurilor în structurarea ºI funcþionarea grupului de elevi ca ºI adaptarea de cãtre membrii acestuia a anumitor comportamente este major deoarece prezenþa scopurilor este condiþia existenþei ºI a progresului grupului. Grupurile ºcolare se caracterizeazã ºI prin aceea cã sunt asociaþii bazate pe tipul de relaþii faþã în faþã (face to face). Ca urmare a acestui fapt, fiecare poate comunica ºI efectua schimb de informaþii cu toþi ceilalþi dupã cum aceºtia, la rândul lor pot comunica cu el. Grupul apare astfel ca o reuniune integratã de personalitãþi care comunicã între ele, coordonându-ºI reciproc intenþiile ºI preocupãrile ºI modelându-se reciproc. Grupul se caracterizeazã ºI printr-o structurã configuraþionalã proprie ce rezultã din interdependenþa statutelor ºI rolurilor membrilor din care este format. Dupã conþinutul ºI funcþiile acestor statute ºI roluri se pot distinge mai multe variante structurale: -de comunicare, -decizionalã, -executivã, -sociometricã ele constituind un tot unitar diferite stucturi putând funcþiona concomitent sau succesiv completându-se ºI integrându-se una pe alta. Se realizeazã astfel o organizare a aactivitãþii grupului aspectul cel mai semnificativ al acestuia fiind stuctura de rolui prin care fiecare membru este investit cu cu funcþii ºI sarcini determinate. Pe aceastã cale comportamentele mmbrilor grupuilui vor fi circumscrise de riolul formulat care dã conduitelor un caracter previzibil ºI admis. Fiecare membu al grupului va fi perceput de cãtre ceilalþi di perspectiva rolului sãu. Rolurile, ca ºI modelele de conduitã sunt dependente de statutul individului care desemneazã atât aria de manifestare a rolulului cât ºI pertinenþa acestuia. Normele ºI normativitatea grupalã reprezintã o altã caracteristicã a grupului mic care este grupul ºcoalr. Existenþa unui sistem de norme este una din premisele fundamentale ale constituirii ºI funcþionãrii optime a grupului educaþional. Normele prescriu anumite modele de comportament cel mai adesea standardizate comune pentru toþi cei care aparþin grupului respectiv. De aceea apartenenþa la grup este dependentã de acceptarea comportamentelor prescrise. O normã este deci o regulã de conditã recunoscutã ºI acceptatã de toþi membrii grupului. Normele au ºI rol de reglator al grupului determinând unitatea ºI coeziunea acestuia, iar pe de altã parte au rol de criteriu de evaluare a conduitelor individuale ºI de grup. Modul în care normele sunt percepute depinde în bunã mãsurã de semnificaþia lor pentru grup pe aceastã cale unele din normele explicite devin norme implicite nu numai la nivel grupal ci ºI individual. Coeziunea grupului este o condiþie indispensabilã apariþiei ºI acþiunii unor norme comune acceptate la nivelul grupului ºI impuse membrilor sãi. Coeziunea poate fi consideratã drept cea mai importantã variabilã de grup, deoarece, tocmai datoritã ei, grupul existã, se menþine, funcþioneazã, ca o entitate coerentã relativ de sine stãtãtoare. Coeziunea grupului este o condiþie indispensabilã apariþiei ºI acþiunii unor norme comune, acceptate la nivelul grupului ºI impuse membrilor sãi. Coeziunea poate fi consideratã drept cea mai importantã variabilã de grup deoarece tocmai datoritã ei grupul existã, se menþine, funcþioneazã ca o entitatecoerentã, relativ de sine stãtãtoare. Coeziunea exprimã gradul de unitate ºI de integrare a grupului nrezistenþa sa la destructurare. La baza ei stã o serie de forþe interne ºI externe, de motivaþii: percepþia scopurilor, percepþia reciprocã în grup, gradul în care sunt satisfãcute aspiraþiile membrilor etc. În cadrul grupului de elevi apar toate aceste caracteristici, putând fi identificate 2 categorii de relaþii specifice: -unele care se dezvoltã ierarhic, pe axul vertical al ºcolii, relaþii elev-lider, elev-profesor, elev-diriginte, elev-director; -relaþii care se dezvoltã pe axul orizontal al ºcolii la nivelul clasei: elev-elev, elv-grup. 2. Relaþia între grupul de elevi ºI colectivul ºcolar Dacã colectivul poate fi considerat ca fiind un grupo, el nu poate fi redus la simpla totalitate, pluralitate, de persoane. Dacã grupul presupune prezenþa scopurilorºI acþiunilor comune, el nu poate fi redus la ansamblul de indivizi. Între cele 2 noþiuni care desemneazã realitãþi distincte existã urmãtoarele deosebiri: -realitatea fenomenului de grupnare o sferã noþionalã mai largã, mai cuprinzãtoare, decât cea a colectivului care este o specie de grupn educativ format. Grupul este o noþiune genericã, colectivul este una din speciile ei subordonate. -spre deosebire de grup colectuvul presupune nu orice fel de scopuri, motive, norme comportamentale, ci scopuri majore, cu semnificaþia socialã cãrora le sunt subordonate cele personale. Deci colectivul este o realitate în care membrii sunt orientaþi spre relizarea unor scopuri majore cu semnificaþie socialã ºI finalitate educativã. Colectivul este un mediu educativ care coorddoneazã toate influenþele educative ale corpului profesoral, centrându-le pe individ sau pe grup, astfel încât sã se asigure eficienþa acþiunii instructiv-educative. 3. Comunicarea în grupurile ºcolare Comunicarea reprezintã una dintre trebuinþele fundamentale, de ordin spiritual a oamenilor. În grupurile ºcolare, comunicarea este modalitatea esenþialã de existenþã a acestora. Procesul instructiv-educativ presupune transmiterea unor mesaje, a cunoºtinþelor, prin diverse conduite de comunicare: prelegeri, întrebãri ºI rãspunsuri, demonstraþii. Este cunoscut faptul cã transmiterea unui mesaj implicã participarea a 3 factori: emitentul, receptorul ºI mediul în care se face transmiterea. Procesul comunicãrii poate fi influenþat de o serie de fenomene care acþioneazã: la nivelul emitentului: natura conceptelor mai mult sau mai puþin abstracte, arhaisme, neologisme, utilizarea unor termeni cu conþinut necunoscut, facori care þin de personalitatea subiectului, de stereotipiile lui verbale, de interesele lui de moment de atitudinile care fac ca cele communicate sã capete o coloraturã subiectivã, la nivelul receptorului: competenþa subiectului, cultura lui, nivelul lui de inteligenþã, posibilitãþi de percepþie, interesele, sentimentele, statutul ºI rolul lui în clasa de elevi; în mediu: zgomote, distanþa, temperatura, presiunea, luminozitatea. Dintre aceste multiple fenomene care pot acþiona în timpul comunicãrii sunt de reþinut o serie de efecte, mai frecvente fiind: -blocajul-constã în întreruperea totalã a comunicãrii: se poate manifesta prin reþinerea totalã a unor mesaje ce se îndreaptã de la emitent la receptor cât ºI invers; -filtrajul constã în trunchierea informaþiilor ce se transmit ºI se recepteazã datoritã selecþiei lor de cãtre emitent sau de cãtre receptor; distorsiunile constau în denaturarea sau deformarea mesajului. Toate aceste modificãri pot fi voluntare sau involuntare impuse în mod conºtient, premeditate, urmãrind scopuri precise sau inconºtiente. Factori ce pot influenþa comunicarea în grupurile ºcolare: condiþiile în care se realizeazã comunicarea: condiþii operatorii: capacitatea mesajului de a fi pertinent în raport cu sistemul de noþiuni ce urmeazã a fi transmis; folosirea unor termeni sesizabili ºI smnificativi pentru elevi; mesajul sã conþinã un minimum de informaþie nouã în raport cu mesajul transmis anterior; mesajul sã fie adaptat reacþilor elevilor ceea ce presupune controlul prin feed-back; condiþii afective: atitudinea pozitivã a elevilor în raport cu mesajul ºI cu emitentul; aceptarea afectivã a profesorului de cãtre elevi; posibilitatea unui dialog permanent deschis între emitent ºI receptori; mãrimea grupului: grupurile mici creeazã optime pentru comunicare; poziþia spaþialã în procesul comunicãrii; structura grupului; coeziunea grupului. Liderul. Trãsãturile ºI funcþiile liderului în grupul de elevi Grupul mic, aºa cum este ºI grupul de elevi se caracterizeazã printre altele ºI prin centarea eforturilor individuale asupra unei sarcini comune, însã contribuþia membrilor lui la rezolvarea sarcinii este diferitã. Diferenþa se poate manifesta atât calitativ, cât ºI cantitativ, atât ca intensitate, cât ºI ca naturã. Contribuþia unor poate fi mai importantã ºI mai indispensabilã a altora, mai redusã. Membrii ale cãror contribuþii capãtã o semnificaþie deosebitã pentru grup au ºansa sã devinã lideri, iar mãsura în care sunt percepuþi de ceilaþi ca sursã demnã de stimã, încredere, consideraþie, face ca ei sã fie ºI recunoscuþi ca lideri. Se face distincþia între liderul formal (instituþional, oficial) ºI liderul informal (neoficial, neinstituþional). Liderulo formal reprezintã o poziþie de conducere care decurge dintr-o structurã socialã prestabilitã. Autoritatea ºI puterea acestui lider rezultã cu precãdere nu atît din valoarea intrinsecã a persoanei lider cît din valoarea socialã a funcþiei pe care o îndeplineºte acesta. Liderul informal reprezintã nu o poziþie datã, $ $ Ü¥hà