Referat Cum Apare Homosexualitatea

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Cum Apare Homosexualitatea si de asemenea puteti face Download Referat Cum apare homosexualitatea

Citeste fragmente din Referat Cum Apare Homosexualitatea

Cum apare homosexualitatea Este un lucru dificil de explicat felul ÃƒÂ®n care interactioneazÃ„Æ’ ÃƒÂ®ntre ele genele, mediul si alte influente, sau mÃ„Æ’sura ÃƒÂ®n care un anumit factor poate "influenta" o finalitate, ÃƒÂ®nsÃ„Æ’ fÃ„Æ’rÃ„Æ’ sÃ„Æ’ o cauzeze, si felul ÃƒÂ®n care intervine si credinta omului. Scenariul de mai jos este prescurtat si ipotetic, dar se bazeazÃ„Æ’ pe viata unor persoane reale, ilustrÃƒÂ¢nd felul ÃƒÂ®n care diversi factori influenteazÃ„Æ’ comportamentul. De mentionat cÃ„Æ’ scenariul de mai jos este doar unul dintre modurile de dezvoltare care pot conduce la homosexualitate, fiind ÃƒÂ®nsÃ„Æ’ un scenariu comun. ÃƒÅ½n realitate, "drumul" fiecÃ„Æ’rui om cÃ„Æ’tre exprimarea sexualÃ„Æ’ este individual, avÃƒÂ¢nd ÃƒÂ®n comun cu altii anumite portiuni ale acestui drum. (1) Scenariul nostru ÃƒÂ®ncepe la nastere. BÃ„Æ’iatul (de exemplu) care poate ajunge ÃƒÂ®ntr-o zi sÃ„Æ’ se lupte cu homosexualitatea se naste cu anumite caracteristici care sunt oarecum mai comune la homosexuali decÃƒÂ¢t la ansamblul populatiei. Unele dintre aceste trÃ„Æ’sÃ„Æ’turi pot fi mostenite (genetice), ÃƒÂ®n timp ce altele pot fi cauzate de "mediul intrauterin" (hormoni). Aceasta ÃƒÂ®nseamnÃ„Æ’ cÃ„Æ’ un tÃƒÂ¢nÃ„Æ’r fÃ„Æ’rÃ„Æ’ aceste trÃ„Æ’sÃ„Æ’turi va avea mai putine sanse sÃ„Æ’ devinÃ„Æ’ homosexual, comparativ cu cineva care le are. Care sunt aceste trÃ„Æ’sÃ„Æ’turi? DacÃ„Æ’ am putea sÃ„Æ’ le identificÃ„Æ’m cu precizie, multe dintre ele ar apÃ„Æ’rea ca "daruri" si nu ca "probleme". De pildÃ„Æ’, o fire sensibilÃ„Æ’, o inclinatie foarte creativÃ„Æ’, un anumit simt estetic. Unele dintre ele, cum este o sensibilitate sporitÃ„Æ’, poate fi legatÃ„Æ’ - sau poate fi chiar - o caracteristicÃ„Æ’ fiziologicÃ„Æ’ generatoare de probleme, asa cum ar fi o reactie de angoasÃ„Æ’ peste medie la un anumit stimul. Nimeni nu stie cu precizie care sunt aceste caracteristici mostenibile; ÃƒÂ®n prezent avem numai supozitii. DacÃ„Æ’ am putea studia homosexualitatea ÃƒÂ®ntr-o manierÃ„Æ’ corespunzÃ„Æ’toare (neinfluentati de agendele politice) am putea clarifica acesti factori - asa cum facem ÃƒÂ®n domenii mai putin "sensibile". ÃƒÅ½n orice caz, ÃƒÂ®n mod clar nu existÃ„Æ’ nici o dovadÃ„Æ’ cÃ„Æ’ homosexualitatea comportamentalÃ„Æ’ este mostenitÃ„Æ’. (2) De la o vÃƒÂ¢rstÃ„Æ’ timpurie, anumite caracteristici posibil mostenite ÃƒÂ®l fac pe bÃ„Æ’iat sÃ„Æ’ fie "diferit". El este timid si nu se simte ÃƒÂ®n largul lui alÃ„Æ’turi ce tovarÃ„Æ’sii lui "duri". Poate este mai interesat de artÃ„Æ’ sau literaturÃ„Æ’ - asta pur si simplu pentru cÃ„Æ’ este istet. ÃƒÅ½nsÃ„Æ’ cÃƒÂ¢nd mai tÃƒÂ¢rziu se va gÃƒÂ¢ndi la copilÃ„Æ’ria lui, i se va pÃ„Æ’rea dificil sÃ„Æ’ separe care anume dintre aceste diferente comportamentale provin dintr-un temperament mostenit si care provin din urmÃ„Æ’torul factor, si anume: (3) Din varii motive, el ÃƒÂ®nregistreazÃ„Æ’ o "nepotrivire" nefericitÃ„Æ’ ÃƒÂ®ntre ce avea nevoie si ÃƒÂ®si dorea si ceea ce i-a oferit tatÃ„Æ’l lui. Poate majoritatea vor fi de acord cÃ„Æ’ tatÃ„Æ’l sÃ„Æ’u era o fire rece si distantÃ„Æ’: poate cÃ„Æ’ nevoile sale erau atÃƒÂ¢t de unice, ÃƒÂ®ncÃƒÂ¢t tatÃ„Æ’l sÃ„Æ’u, o fire obisnuitÃ„Æ’, nu a stiut sÃ„Æ’ gÃ„Æ’seascÃ„Æ’ drumul cÃ„Æ’tre inima fiului sÃ„Æ’u. Sau poate cÃ„Æ’ tatÃ„Æ’lui sÃ„Æ’u chiar nu i-a plÃ„Æ’cut sensibilitatea fiului. ÃƒÅ½n orice caz, absenta unei legÃ„Æ’turi apropiate, calde si pozitive cu tatÃ„Æ’l sÃ„Æ’u ÃƒÂ®l va face pe bÃ„Æ’iat sÃ„Æ’ se retragÃ„Æ’ ÃƒÂ®ntr-o anumitÃ„Æ’ dezamÃ„Æ’gire, o "detasare defensivÃ„Æ’" ÃƒÂ®n scopul de a se proteja pe sine. Din pÃ„Æ’cate, aceastÃ„Æ’ distantare de tatÃ„Æ’l sÃ„Æ’u si de modelul "masculin" de care avea nevoie ÃƒÂ®l face si mai putin capabil sÃ„Æ’ se relationeze cu colegii sÃ„Æ’i. Putem asemÃ„Æ’na aceastÃ„Æ’ situatie cu bÃ„Æ’iatul cÃ„Æ’ruia ÃƒÂ®i moare tatÃ„Æ’l cel iubitor, dar care este mai putin vulnerabil la o viitoare homosexualitate. Explicatia diferentei constÃ„Æ’ ÃƒÂ®n faptul cÃ„Æ’ la bÃ„Æ’iatul pre-homosexual de vinÃ„Æ’ este nu absenta tatÃ„Æ’lui - literal sau psihologic - ci o apÃ„Æ’rare psihologicÃ„Æ’ fatÃ„Æ’ de un tatÃ„Æ’ ÃƒÂ®n mod contant dezamÃ„Æ’gitor. De fapt, un tÃƒÂ¢nÃ„Æ’r care nu-si construieste aceastÃ„Æ’ apÃ„Æ’rare (datoritÃ„Æ’ unei terapii timpurii, pentru cÃ„Æ’ existÃ„Æ’ o altÃ„Æ’ figurÃ„Æ’ masculinÃ„Æ’ ÃƒÂ®n viata sa, sau datoritÃ„Æ’ temperamentului) e mult mai putin probabil sÃ„Æ’ devinÃ„Æ’ homosexual. O dinamicÃ„Æ’ complementarÃ„Æ’ legatÃ„Æ’ de mama bÃ„Æ’iatului are si ea sanse sÃ„Æ’ joace un anumit rol. ÃƒÅ½ntrucÃƒÂ¢t oamenii au tendinta sÃ„Æ’ se cÃ„Æ’sÃ„Æ’toreascÃ„Æ’ cu parteneri cu "nevroze omoloage", e posibil ca bÃ„Æ’iatul sÃ„Æ’ se vadÃ„Æ’ implicat ÃƒÂ®ntr-o relatie problematicÃ„Æ’ cu ambii pÃ„Æ’rinti. Indiferent de motiv, cÃƒÂ¢nd la maturitate bÃ„Æ’iatul ajuns homosexual acum ÃƒÂ®si aminteste de copilÃ„Æ’rie, va afirma: "De la ÃƒÂ®nceput eram diferit. NiciodatÃ„Æ’ nu m-am simtit bine ÃƒÂ®mpreunÃ„Æ’ cu bÃ„Æ’ietii de vÃƒÂ¢rsta mea, fiind ÃƒÂ®n largul meu ÃƒÂ®n preajma fetelor." Asemenea amintiri ÃƒÂ®l vor face mai tÃƒÂ¢rziu sÃ„Æ’-si considere homosexualitatea atÃƒÂ¢t de convingÃ„Æ’toare, ca si cum aceasta era "preprogramatÃ„Æ’" de la ÃƒÂ®nceput. (4) Desi s-a detasat "defensiv" de tatÃ„Æ’l sÃ„Æ’u, bÃ„Æ’iatul ÃƒÂ®ncÃ„Æ’ tÃƒÂ¢njeste ÃƒÂ®n inima lui dupÃ„Æ’ cÃ„Æ’ldurÃ„Æ’, dragoste si dupÃ„Æ’ o ÃƒÂ®mbrÃ„Æ’tisare din partea tatÃ„Æ’lui - lucruri pe nu le-a avut sau nu le-a putut avea. La ÃƒÂ®nceput, el dezvoltÃ„Æ’ un atasament intens, non-sexual fatÃ„Æ’ de bÃ„Æ’iatii mai mari pe care ÃƒÂ®i admirÃ„Æ’ - trÃ„Æ’ind ÃƒÂ®ntr-un fel, de la distantÃ„Æ’, aceeasi experientÃ„Æ’ a dorintei si lipsei. OdatÃ„Æ’ cu pubertatea apar si impulsurile sexuale - care ÃƒÂ®n special la bÃ„Æ’ieti se pot lega de orice obiect - si se combinÃ„Æ’ cu o deja intensÃ„Æ’ nevoie de intimitate si cÃ„Æ’ldurÃ„Æ’ masculinÃ„Æ’. BÃ„Æ’iatul ÃƒÂ®ncepe sÃ„Æ’ aibÃ„Æ’ accese homosexuale. Ulterior ÃƒÂ®si va aminti: "Primele mele impulsuri sexuale erau ÃƒÂ®ndreptate nu cÃ„Æ’tre fete, ci cÃ„Æ’tre bÃ„Æ’ieti. Fetele nu mÃ„Æ’ interesau deloc." Interventia psihoterapeuticÃ„Æ’ ÃƒÂ®n acest moment sau mai devreme poate avea succes ÃƒÂ®n a preveni formarea unei homosexualitÃ„Æ’ti ulterioare. AceastÃ„Æ’ interventie urmÃ„Æ’reste pe de-o parte ajutarea bÃ„Æ’iatului sÃ„Æ’-si schimbe modelele de dezvoltare efeminate (derivate din "refuzul" de a se identifica cu tatÃ„Æ’l cel respins), pe de altÃ„Æ’ parte - mai important - urmÃ„Æ’reste sÃ„Æ’-l ÃƒÂ®nvete pe tatÃ„Æ’l sÃ„Æ’u - dacÃ„Æ’ va ÃƒÂ®nvÃ„Æ’ta - cum sÃ„Æ’ se implice mai mult ÃƒÂ®n relatia cu fiul sÃ„Æ’u. (5) Pe mÃ„Æ’surÃ„Æ’ ce se maturizeazÃ„Æ’ (ÃƒÂ®n special ÃƒÂ®n societatea noastrÃ„Æ’, unde experientele sexuale extra-conjugale sunt lÃ„Æ’udate si chiar ÃƒÂ®ncurajate) tÃƒÂ¢nÃ„Æ’rul - acum adolescent - ÃƒÂ®ncepe sÃ„Æ’ se implice ÃƒÂ®n activitÃ„Æ’ti homosexuale. Sau, alternativ, nevoia sa de apropiere cu cineva de acelasi sex poate fi exploatatÃ„Æ’ de un bÃ„Æ’iat/bÃ„Æ’rbat mai ÃƒÂ®n vÃƒÂ¢rstÃ„Æ’, care a fost interesat de el sexual ÃƒÂ®ncÃ„Æ’ de cÃƒÂ¢nd era copil. (De mentionat studiile care indicÃ„Æ’ o incidentÃ„Æ’ ridicatÃ„Æ’ a abuzurilor sexuale ÃƒÂ®n copilÃ„Æ’ria bÃ„Æ’rbatilor homosexuali.) Sau, din contrÃ„Æ’, el poate evita aceste activitÃ„Æ’ti, din teamÃ„Æ’ sau rusine, ÃƒÂ®n ciuda atractiei cÃ„Æ’tre asa ceva. ÃƒÅ½n orice caz, dorintele sale, acum sexualizate, nu pot fi negate, indiferent de cÃƒÂ¢t de mult li se opune el. Ar fi incorect din partea noastrÃ„Æ’ sÃ„Æ’ considerÃ„Æ’m, ÃƒÂ®n acest punct, cÃ„Æ’ aceste dorinte sunt o simplÃ„Æ’ chestiune de "alegere". ÃƒÅ½ntr-adevÃ„Æ’r, el ÃƒÂ®si aminteste cÃ„Æ’ a petrecut luni si ani de zile ÃƒÂ®ncercÃƒÂ¢nd sÃ„Æ’ nege existenta lor sau sÃ„Æ’ li se opunÃ„Æ’ fÃ„Æ’rÃ„Æ’ succes. Ne putem imagina usor cÃƒÂ¢t de supÃ„Æ’rat va fi el mai tÃƒÂ¢rziu - pe bunÃ„Æ’ dreptate - cÃƒÂ¢nd cineva voit sau involuntar ÃƒÂ®l va acuza cÃ„Æ’ "a ales" sÃ„Æ’ fie homosexual. CÃƒÂ¢nd va cÃ„Æ’uta ajutor, va auzi unul dintre cele douÃ„Æ’ mesaje, ambele speriindu-l: "Homosexualii sunt rÃ„Æ’i si tu esti rÃ„Æ’u pentru cÃ„Æ’ ai ales sÃ„Æ’ fii homosexual. Nu e locul tÃ„Æ’u aici; vei ajunge ÃƒÂ®n Iad;" sau "Homosexualitatea este ÃƒÂ®nnÃ„Æ’scutÃ„Æ’ si nu se poate schimba. Asa te-ai nÃ„Æ’scut. LasÃ„Æ’ baltÃ„Æ’ gÃƒÂ¢ndul cÃ„Æ’ te vei cÃ„Æ’sÃ„Æ’tori, vei avea copii si te vei aseza la casa ta. Dumnezeu te-a fÃ„Æ’cut asa si te-a predestinat pentru o viatÃ„Æ’ de homosexual. CautÃ„Æ’ sÃ„Æ’ te obisnuiesti cu asta." (6) La un moment dat, el cedeazÃ„Æ’ ÃƒÂ®n fata profundei sale nevoi de dragoste si ÃƒÂ®ncepe sÃ„Æ’ se implice voluntar ÃƒÂ®n experiente homosexuale. Poate spre oroarea sa, el va constata cÃ„Æ’ aceste dorinte vechi, adÃƒÂ¢nci si dureroase sunt temporar - sau pentru prima datÃ„Æ’ - usurate. r Ã‚Â® usurarea este imensÃ„Æ’. AceastÃ„Æ’ senzatie temporarÃ„Æ’ de confort este atÃƒÂ¢t de profundÃ„Æ’ - depÃ„Æ’sind cu mult simpla plÃ„Æ’cere sexualÃ„Æ’ pe care oricine o resimte si ÃƒÂ®ntr-o situatie mai putin ÃƒÂ®ncÃ„Æ’rcatÃ„Æ’ - ÃƒÂ®ncÃƒÂ¢t experienta este repetatÃ„Æ’. OricÃƒÂ¢t de mult se opune el, el se simte mÃƒÂ¢nat sÃ„Æ’ repete experienta. Si cu cÃƒÂ¢t o face mai des, cu atÃƒÂ¢t aceasta se ÃƒÂ®nrÃ„Æ’dÃ„Æ’cineazÃ„Æ’ mai mult si el o va repeta din nou, chiar dacÃ„Æ’ deseori cu un feedback emotional tot mai mic. (7) De asemenea, el va descoperi, la fel ca oricine altcineva, cÃ„Æ’ orgasmul sexual este un puternic mijloc de eliberare a stresului de orice fel. AngajÃƒÂ¢ndu-se ÃƒÂ®n activitÃ„Æ’ti homosexuale, el deja a trecut una dintre cele mai critice si puternice granite ale tabu-ului sexual. Este usor de acum sÃ„Æ’ depÃ„Æ’seascÃ„Æ’ si alte granite oarecum tabu, ÃƒÂ®n special tabu-ul mai putin sever legat de promiscuitate. Activitatea sexualÃ„Æ’ devine curÃƒÂ¢nd principalul factor de organizare ÃƒÂ®n viata sa, el dobÃƒÂ¢ndind ÃƒÂ®ncetul cu ÃƒÂ®ncetul deprinderea de a apela la aceste experiente ÃƒÂ®n mod regulat - nu doar din cauza nevoii sale dupÃ„Æ’ iubire pÃ„Æ’rinteascÃ„Æ’, ci ca o eliberare de orice tensiune. (8) ÃƒÅ½n timp, viata sa devine tot mai stresantÃ„Æ’. O cauzÃ„Æ’ este, asa cum afirmÃ„Æ’ activistii homosexuali, lipsa de ÃƒÂ®ntelegere sau chiar ostilitatea din partea celorlalti. Singurii care par sÃ„Æ’-l ÃƒÂ®nteleagÃ„Æ’ cu adevÃ„Æ’rat sunt alti homosexuali, astfel formÃƒÂ¢ndu-se cu acestia un si mai puternic sentiment de "comunitate". Nu este ÃƒÂ®nsÃ„Æ’ adevÃ„Æ’rat, cum pretind activistii homosexuali, cÃ„Æ’ acestea sunt singurele sau cele mai mari solicitÃ„Æ’ri (stresuri). Mare parte din neliniste este cauzatÃ„Æ’ pur si simplu de stilul de viatÃ„Æ’ - de pildÃ„Æ’, consecintele medicale, SIDA fiind una dintre aceatsa (dacÃ„Æ’ nu cea mai gravÃ„Æ’). El trÃ„Æ’ieste de asemenea cu vina si rusinea pe care ÃƒÂ®n mod inevitabil le resimte din cauza comporamentului sÃ„Æ’u imoral si promiscuu si pentru cÃ„Æ’ stie cÃ„Æ’ nu se poate raporta efectiv la celÃ„Æ’lalt sex, neputÃƒÂ¢nd avea o familie adevÃ„Æ’ratÃ„Æ’ (un handicap psihologic care nu poate fi compensat de campanile homosexualilor pentru cÃ„Æ’sÃ„Æ’torie, adoptie si drepturi de mostenire). OricÃƒÂ¢t de mult ÃƒÂ®ncearcÃ„Æ’ activistii homosexuali sÃ„Æ’-i prezinte ca normale aceste tipare comportamentale si pierderile generate de acestea, si indiferent de cÃƒÂ¢t de indicatÃ„Æ’ ar fi ascunderea lor de publicul larg, din motive politice, dacÃ„Æ’ el nu rezolvÃ„Æ’ marile lacune emotionale din viata sa, el nu se va putea privi pe sine cu sinceritate si nici nu se va putea simti satisfÃ„Æ’cut. Nimeni, nici mÃ„Æ’car cel mai rÃ„Æ’u si mai adevÃ„Æ’rat "homofob", nu va putea fi asa de aspru cu el cum este el ÃƒÂ®nsusi. Mai mult, mesajele de auto-condamnare cu care se luptÃ„Æ’ el zi de zi sunt ÃƒÂ®ntÃ„Æ’rite de fapt de o ÃƒÂ®ntelegere auto-ironicÃ„Æ’ a stilului sÃ„Æ’u de viatÃ„Æ’ homosexual. Activistii din jurul lui vor continua sÃ„Æ’-i spunÃ„Æ’ cÃ„Æ’ toate acestea sunt provocate de "homofobia" tacitÃ„Æ’ a celor din jur, dar el stie cÃ„Æ’ nu este asa. Stresul de a fi homosexual conduce la un comportament homosexual mai mare, nu mai mic. Acest principiu, surprinzÃ„Æ’tor pentru omul de rÃƒÂ¢nd (cel putin pentru acel om care nu este implicat ÃƒÂ®n nici un pattern, de nici un fel) este tipic pentru ciclul de comportament auto-distructiv - viciat sau de dependentÃ„Æ’; vina, rusinea si auto-condamnarea nu fac decÃƒÂ¢t sÃ„Æ’ sporeascÃ„Æ’ toate acestea. Nu este deci surprinzÃ„Æ’tor cÃ„Æ’ oamenii recurg la o atitudine de negare pentru a scÃ„Æ’pa de aceste sentimente, iar el face la fel. El ÃƒÂ®si va spune: "Nu existÃ„Æ’ nici o problemÃ„Æ’ si deci nu am de ce sÃ„Æ’ mÃ„Æ’ simt asa prost." (9) DupÃ„Æ’ ce se luptÃ„Æ’ cu aceastÃ„Æ’ vinÃ„Æ’ si rusine ani de zile, bÃ„Æ’iatul acum adult ajunge sÃ„Æ’ creadÃ„Æ’ - lucru de ÃƒÂ®nteles - si, din cauza negÃ„Æ’rii, are nevoie sÃ„Æ’ creadÃ„Æ’, cÃ„Æ’ "nu pot sÃ„Æ’ mÃ„Æ’ schimb pentru cÃ„Æ’ starea mea este de neschimbat." DacÃ„Æ’ mÃ„Æ’car o clipÃ„Æ’ ar gÃƒÂ¢ndi altfel, imediat ar apÃ„Æ’rea ÃƒÂ®ntrebarea "Atunci de ce...?", readucÃƒÂ¢nd cu sine toatÃ„Æ’ acea rusine si vinÃ„Æ’. Astfel, pÃƒÂ¢nÃ„Æ’ bÃ„Æ’iatul devine bÃ„Æ’rbat, el si-a compus ÃƒÂ®n minte aceastÃ„Æ’ poveste: "ÃƒÅ½ntotdeauna am fost diferit; mereu unul din afarÃ„Æ’. Am avut atractii fatÃ„Æ’ de bÃ„Æ’ieti de cÃƒÂ¢nd mÃ„Æ’ stiu. Prima oarÃ„Æ’ m-am ÃƒÂ®ndrÃ„Æ’gostit de un bÃ„Æ’iat, nu de o fatÃ„Æ’. Nu mÃ„Æ’ intereseazÃ„Æ’ persoanele de celÃ„Æ’lalt sex. A, am ÃƒÂ®ncercat - cu disperare. Dar experientele mele sexuale cu fete au fost anoste. ÃƒÅ½nsÃ„Æ’ prima oarÃ„Æ’ cÃƒÂ¢nd am avut o relatie homosexualÃ„Æ’, m-am simtit bine. Mi se pare evident cÃ„Æ’ homosexualitatea este geneticÃ„Æ’. Am ÃƒÂ®ncercat sÃ„Æ’ mÃ„Æ’ schimb - numai Dumnezeu stie cÃƒÂ¢t de mult am ÃƒÂ®ncercat - dar nu am putut. Asta pentru cÃ„Æ’ asa ceva nu se poate schimba. ÃƒÅ½n cele din urmÃ„Æ’, am ÃƒÂ®ncetat sÃ„Æ’ mÃ„Æ’ mai lupt si m-am acceptat asa cum sunt." (10) Atitudinile sociale fatÃ„Æ’ de homosexualitate vor juca si ele un rol, fÃ„Æ’cÃƒÂ¢ndu-l pe om sÃ„Æ’ adopte, mai mult sau mai putin, o perspectivÃ„Æ’ a "ÃƒÂ®nnÃ„Æ’scutului si de neschimbat. Este evident cÃ„Æ’ un punct de vedere intens mediatizat, care prezintÃ„Æ’ homosexualitatea ca pe ceva normal, va spori probabilitatea ca el sÃ„Æ’ adopte aceastÃ„Æ’ pozitie si ÃƒÂ®ncÃ„Æ’ de tÃƒÂ¢nÃ„Æ’r. E ÃƒÂ®nsÃ„Æ’ mai putin evident - decurge din ce am discutat mai sus - cÃ„Æ’ o atitudine de ridiculizare, respingere si acuzare din partea celor din jur ÃƒÂ®l va face sÃ„Æ’ adopte aceeasi pozitie. (11) DacÃ„Æ’ nu renuntÃ„Æ’ la dorinta de a avea o familie, bÃ„Æ’rbatul poate continua sÃ„Æ’ se lupte cu "a doua sa naturÃ„Æ’". ÃƒÅ½n functie de cei pe care-i ÃƒÂ®ntÃƒÂ¢lneste, el poate rÃ„Æ’mÃƒÂ¢ne blocat ÃƒÂ®ntre condamnarea societÃ„Æ’tii si propaganda homosexualÃ„Æ’, atÃƒÂ¢t ÃƒÂ®n institutiile seculare, cÃƒÂ¢t si ÃƒÂ®n cele religioase. Mesajul cel mai important de care are el nevoie este cÃ„Æ’ "vindecarea este posibilÃ„Æ’." (12) DacÃ„Æ’ ÃƒÂ®ncepe sÃ„Æ’ meargÃ„Æ’ pe calea cÃ„Æ’tre vindecarea, va constata cÃ„Æ’ acest drum este lung si dificil - ÃƒÂ®nsÃ„Æ’ extraordinar de recompensator. Drumul cÃ„Æ’tre refacerea deplinÃ„Æ’ a heterosexualitÃ„Æ’tii dureazÃ„Æ’ mai mult decÃƒÂ¢t media de viatÃ„Æ’ a cÃ„Æ’sniciilor americane - aceasta indicÃ„Æ’ cÃƒÂ¢t de defectuoase sunt toate relatiile din ziua de azi. Din terapia medicalÃ„Æ’ el va ajunge sÃ„Æ’ ÃƒÂ®nteleagÃ„Æ’ adevÃ„Æ’rata naturÃ„Æ’ a dorintelor sale, cÃ„Æ’ acestea nu se referÃ„Æ’ exact la sex, si cÃ„Æ’ el nu este definit de apetitul sÃ„Æ’u sexual. ÃƒÅ½n acest cadru, el va ÃƒÂ®nvÃ„Æ’ta foarte probabil cum sÃ„Æ’ se raporteze la alti bÃ„Æ’rbati pentru o tovÃ„Æ’rÃ„Æ’sie si intimitate masculinÃ„Æ’ autenticÃ„Æ’, nesexualizatÃ„Æ’; va ÃƒÂ®nvÃ„Æ’ta cum sÃ„Æ’ se raporteze corect la o femeie, ca prietenÃ„Æ’, iubitÃ„Æ’, tovarÃ„Æ’sÃ„Æ’ de viatÃ„Æ’ si, cu ajutorul lui Dumnezeu, mamÃ„Æ’ a copiilor sÃ„Æ’i. Desigur, vechile rÃ„Æ’ni nu vor dispÃ„Æ’rea ca prin farmec. ÃƒÅ½n viitor, ÃƒÂ®n momente de solicitare intensÃ„Æ’, vechile cÃ„Æ’i de scÃ„Æ’pare ÃƒÂ®i vor face cu ochiul. A afirma ÃƒÂ®nsÃ„Æ’ cÃ„Æ’ aceasta este o dovadÃ„Æ’ cÃ„Æ’ el este tot un homosexual si cÃ„Æ’ nu s-a schimbat este o minciunÃ„Æ’. Pe mÃ„Æ’surÃ„Æ’ ce el trÃ„Æ’ieste o viatÃ„Æ’ nouÃ„Æ’, de sinceritate, si cultivÃ„Æ’ o intimitate autenticÃ„Æ’ cu o femeie, noile tipare vor deveni tot mai puternice iar cele vechi, gravate ÃƒÂ®n sinapsele lui cerebrale, se vor atenua. ÃƒÅ½n timp, stiind cÃ„Æ’ ele au putine de-a face cu sexul, el va ajunge sÃ„Æ’ abordeze si sÃ„Æ’ cunoascÃ„Æ’ corect impulsurile vechilor porniri. Acestea vor fi pentru el ca amenintÃ„Æ’rile de furtunÃ„Æ’, un semnal cÃ„Æ’ ceva nu este ÃƒÂ®n ordine ÃƒÂ®n familia lui, cÃ„Æ’ se activeazÃ„Æ’ un vechi tipar de dorintÃ„Æ’ si respingere. Va ÃƒÂ®nvÃ„Æ’ta cÃ„Æ’ pÃƒÂ¢nÃ„Æ’ nu ÃƒÂ®si pune ÃƒÂ®n ordine situatia casnicÃ„Æ’, aceste recidive nu se vor reduce. ÃƒÅ½n relatiile sale cu altii - ca prieten, sot, coleg - va beneficia acum de un dar special. Ce a fost cÃƒÂ¢ndva un blestem, acum este o binecuvÃƒÂ¢ntare, pentru el si pentru altii. Ã¬Â¥Â@

Web Design Invatam Creare site Magazine online la cheie Gazduire Site Carti Online Gratis Magazin De Haine Prezentari Biblioteca Online