Referat Politica Vamala

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Politica Vamala si de asemenea puteti face Download Referat Politica vamala

Citeste fragmente din Referat Politica Vamala

CAPITOLUL 1 Politica vamala Prezentare generală ....................... ................................................. .............................. Vămile sunt instituţii în administraţia statului care funcţionează pe teritoriul naţional, la frontieră. Numărul lor este egal cu punctele de trecere organizată a frontierei naţionale. În cazul Uniunilor Vamale, vămile funţionează în punctele de trecere organizată a frontierei respective. Prin, excepţie există şi centre vamale plasate în interiorul frontierei naţionale, respectiv în interiorul frontierei uniunii Vamale sau chiar în spaţuil marilor fabrici şi combinate industriale. În funcţie de specificul teritoriului naţional, unele vămi funcţionează în poturile maritime, fluviale şi la frontiera dintre zonele şi potrurile libere şi teritoriul naţional. Vămile sunt coordonate în mod unitar de instituţii centrale independente sau subordonate unor ministere economice, precum ministerul coerţului sau ministerul finanţelor, care poartă diverse denumiri: departamente, servicii, direcţii, etc. Personalul managerial al vămilor este alcătuit din specialişti cu pregătire superioară (economişti, jurişti, merceologi, tehmicieni, etc.) cunoscători de limbi străine de uz internaţional. În spaţiul marilor centre vamale funcţionează antrepozite vamale de mărfuri generale,depozite specializate pe genuri de mărfuri (dotate după caz cu instalaţii frigorifice, instalaţii de aerisire, de manipulare etc.), silozuri, ateliere de reambalare şi înnobilare, terminale de containere şi mijloace de transport local. Se remarcă şi depozitele, instalaţiile de manipulare şi transport local aflate în proprietatea tranzitarilor în vamă, intermediari care prestează servicii de întocmire a formalităţilor vamale şi de trecere a mărfurilor prin vamă. Tranzitarii colaborează cu vămile şu cu diverşi cărăuşi internaţionali, precum şi cu gările, aeroporturile şi proturile maritime şi fluviale. Ca regulă generală, teritoriul vamal este identic cu teritoriul naţional, cele două frontiere, frontiera vamală şi frontiera naţională, având aceeaşi determinare geografică. Un stat îşi poate modifica teritoriul vamal prin măsuri de politică comercială. Astfel, statul poate crea zone vamale libere pe teritoriul său naţional, caz în care are loc o restrângere a teritoriului vamal în raport cu teritoriul naţional. De asemenea, statul poate participa la o uniune vamală sau la o zonă de comerţ liberă, caz în care statele participante formează un singur teritoriu vamal. Pe teritoriul vamal se aplică regimul vamal al al statului respectiv, controlul efectuându-se, de regulă, la trecerea frontierei vamale. În interiorul uniunii vamale sau zonei de comerţ liber, mărfurile circulă liber, întocmai ca pe piaţa internă a unui stat. O uniune vamală se distinge de o zonă de comerţ liber prin aceea că în timp ce între ţările aparţinând unei uniuni vamale nu se aplică taxe vamale, iar în relaţiile dintre acestea şi terţe ţări se aplică un tarif comun, între ţările aparţinând unei zone libere de comrţ, de asemenea nu se aplică taxe vamale, dar în relaţiile lor cu terţe ţări, ficare stat îşi aplică tariflul naţional. La constituirea unei uniuni vamale sau a unei yone libere se cer unele condiţii: să fie elaborat un program amănunţit cu privire la definirea yomei de cpmerţ liber sau a teritoriului uniunii vamale; în cazul zonei de comerţ liber, tarifele vamale naţionale ce urmează să fie aplicate la import de fiecare ţară, în relaţia cu ţările terţe, să nu conţină niveluri de taxe mai mari decât cele existente anterior aderării la zona de comerţ liber; în cazul uniunii vamale, nivelul taxelor vamale înscrise la în tariful vamal comun la import să nu fie mai mare decât nivelul rezultat din media taxelor vamale naţionale aplicate anterior constituirii uniunii. Este de subliniat faptul ca uniunile vamale şi zonele de comerţ liber constituite între ţările dezvoltate au determinat o creştere mai rapidă a schimburilor comerciale dintre ele, în raport cu evoluţia comerţului dintre ele şi ţările terţe. Din această constatare se poate desprinde concluzia că autorhia de grup concentrată duce la izolarea grupului în cauză de restul lumii, fenomen care, în final, va fi în detrimentul tuturor. Tarifele şi taxele vamale La export nu se aplică taxe vamale, statul urmărind stimularea şi nu restricţionarea exportului. Deci, tariful vamal este actul normativ prin care statul reglementează taxele vamale de import. Înţelegerea şi aplicarea corectă a tarifului vamal necesită calsificarea mărfurilor şi taxelor vamale precum şi definirea valorii în vamă, originii mărfurilor şi teritoriului vamal. Nomenclatura mărfurilor Pentru clasificarea mărfurilor în tariful vamal de import cea mai largă utilizare o are Nomenclatorul Consiliului de Cooperare Vamală. Acestă Nomenclatură reprezintă un sistem complet de clasificare, care permite încadrarea unitară şi exctă a mărfurilor ce fac obiectul comerţului internaţional.principiul de bază al acesteia constă in a grupa de regulă la acelaşi capitol, produsele obţinute din aceeaşi materie primă şi aranjarea produselor, în cadrul capitolelor, pe poziţii, în ordine progresivă, începând cu materia primă până la produsele finite. Nomenclatorul Consiliului de Cooperare Vamală conţine nomenclatorul propriu-zis, în care mărfurile sunt denumite generic, precum şi regulile de interpretare în vederea încadrării corecte a mărfurilor în tarifele vamale. În practica internaţională mai sunt utilizate şi alte sisteme de calsificare a mărfurilor în scopuri vamale, precum şi clasificări specifice diferitelor domenii. Pentru eliminirea dificultăţilor apărute ca urmare a folosirii mai multor sisteme de clasificare Consiliul de Cooperare Vamală a procedat la elaborarea Sistemului Armonizat pentru Descrierea şi Clasificarea Mărfurilor (SH), începând cu 1970. Acest sistem polivalent este susceptibil de a fi utilizat în domenii multiple. SH este o nomenclatură logic structurată, cu nivele progresive de detaliere, alcătuită din 21 de secţiuni, 96 capitole, 1241 poziţii, identificabile prin coduri de patru cifre şi 5019 grupe de mărfuri corespunzător unui cod de şase cifre. Un anumit produs se poate încadra corect numai la o singură poziţie şi grupă a SH. Pentru încadrarea corectă a mărfurilor, SH conţine, pe lângă nomenclatorul propriu-zis, reguli prin care sunt decodificate principiile care stau la baza constituirii nomenclatorului. Taxele vamale În tarifele vamale, fiecărei poziţii a nomenclatorului de mărfuri ăi este asociată taxa vamală corespunzătoare. Taxele vamale exprimă, prin structura şi nivelul lor, interesele specifice de politică comercială ale fiecărei ţări. Taxa vamală este în fapt un impozit perceput de stat atunci cînd mărfurile trec frontiera vamală a statului respectiv. Marea majoritate a statelor lumii percep taxe vamale la import şi numai în cazuri de excepţie, pentru produsele deosebite, şi la export. Nivelul taxelor vamale şi durata perceperii acestora sunt probleme de o deosebită importanţă în teoria şi practica politicii comerciale. Nivelul taxei vamale depinde de nevoia de protecţie, taxa fiind cu atât mai ridicată, cu cât condiţiile de producţie pe piaţa internă sunt mai defavorabile, faţă de cele ale exportatorilor străini. Taxele vamale pot îndeplini selectiv sau succesiv funcţiile de egalizare a nivelurilor de preţ protecţie a unor ramuri economice naţionale prioritare sau prohibirea importului anumitor prodeuse, în funcţie de interesele economiei naţionale. Taxele vamale pot îndeplini o funcţie prohibitivă, deşi au un nivel ridicat, în cazul în care diferenţa de competitivitate este net în favoarea produselor provenite din import. Valoarea în vamă Valoarea care este atribuită mărfurilor în vederea determinării cuantumului taxei vamale reprezintă valoarea în vamă a mărfurilor. Aceasta se exprimă în moneda ţării de import şi se determină pe baza preţului extern de import la frontiera ţării imprtului şi a cursului valutar oficial. Pentru a se preîntâmpina arbitrariul în evaluarea în scopuri vamale a mărfurilor, a fost convenit un acord internaţional, care stabileşte reguli de conduită în această materie, la care România a aderat în 1980. Dacă administraţia vamală a ţării de import, pe baza informaţiilor pe care le deţine, are motive să considere că preţul de contract se abate de la preţul normal, atunci valoarea în vamă se poate determina prin aplicarea în mod succesiv a uneia din următoarele metode: valoarea de tranzacţie a mărfurilor identice vândute pentru export cu destinaţia aceleiaşi ţări de import, în condiţii comerciale comparabile; valoarea de tranzacţie a mărfurilor similare vândute pentru export cu destinaţia aceleiaşi ţări de import, în condiţii comerciale comparabile; valoarea calculată pe baza costurilor şi a unui beneficiu normal. Originea mărfurilor Prin aplicarea principiilor de politică comericală, regimul de acces a mărfurilor străine pe teritoriul vamal al unei ţări poate fi diferenţiat în funcţie de originea mărfirilor. Administraţia vamală a unei ţări identifică regimul tarifar aplicabil mărfurilor pe baza originii lor. Stabilirea, certificarea şi controlul originii mărfurilor imporetate se efectuează pe baza unor croterii: criteriul „bunurilor produse în întregime într-o ţară”, atunci când numai o ţară intră în considerare în atribuirea originii; criteriul „transformării substanţiale”, atunci când la producerea bunurilor iau parte două sau mai multe ţări. Importatorul dintr-o anumită ţară poate beneficia de importante scutiri vamale pentru mărfuri provenite dinţări exportatoare cu care ţara importatorului a negociat acorduri de scutire vamală (duty-free arrangements). Ţara importatorului capătă din partea ţării sau grrupului de ţări exportatoare, „un statut preferenţial”. Un exemplu îl constituie acordurile negociate de ţările asociate UE (printre care şi România) cu aceasta. Produsele manufacturate în UE, conform regulillor prescrise de determinare a originii, sunt scutite de taxe vamale la intrarea în ţara importatoare, din afara Uniunii (se încadrează în aşa-numitul regim „duty-free”). Tariflul vamal de import al României Tariful vamal de import al ţării noastre, instituit în 1991, a înlocuit vechiul tarif, care data din anul 1973. Noul tarif marchează un pas înainte pe calea alinierii ţării noastre la reglementările internaţionale în materie, la care România este parte. La importurile de mărfuri din ţările cu care România întreţine relaţii comerciale pe baza unor acorduri sau altor înţelegeri internaţionale, aplicarea taxelor vamale se face potrivit prevederilor acelor documente. La propunerea Ministerului Finanţelor şi a Ministerului Comerţului, guvernul poate aproba taxe vamale de import reduse sau scutiri de taxe, precum şi contingente de mărfuri cu taxe reduse sau în scutire de taxe. În aceleaşi condiţii, în conformitate cu prevederile Acordului General pentru Tarife Vamale şi Comerţ, Gubernul instituie suprataxe de import, sau condiţiile de realizare produc sau ameninţă cu producerea unui prejudiciu grav producătorii interni ai unor produse similare sau direct concurente aceste suprataxe se aplică până la eliminarea influenţelor negative avute în vedere la instituirea lor. Tariful vamal cuprinde trei regimuri distincte de taxe vamale de import, şi anume: regimul care se aplică produselor originare din ţările cu care avem încheiate acorduri comerciale; regimul care se aplică produselor originare din ţările semnatare ale Acordului privind sistemul global de preferinţe comerciale; şi regimul care se aplică produselor originare din cele 16 ţări semnatare ale Protocolului privind negocierile comerciale între ţări în curs de dezvoltare. Faţă de regimul rezervat produselor originare din ţările cu care avem încheiate acorduri comerciale, pentru unele produse deficitare s-au aprobat scutiri sau reduceri de taxe vamale, după caz. Este vorba de anumite produse agroalimentare strict necesare consumului populaţiei, diverse bunuri poentru investiţii. Facilităţile vamale aprobate au avut caracter temporar, ele aplicându-se numai în anul 1992, după care s-a revenit la normal. În urma intrării în vigoare a Acordului de asociere a ţării noastre la Comunităţile Europene, România a început să acorde anumite concesii tarifare – scutiri, reduceri graduale sau consolidări de taxe vamale – la produsele importate din Piaţa Comună, în schimbul concesiilor de aceeaşi natură primite din partea acestora. La acestea se adaugă înlăturarea restricţiilor cantitative la o serie de porduse. Măsuri similare au fost luate în urma intrării în vigoare a Acordului de comerţ liber încheiat de statele membre ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb cu România: părţile contractante au convenit să-şi acorde reciproc concesii tarifare până la completa eliminare a taxelor vamale şi a altor taxe cu efect echivalent, prevăzută pentru finele anului 2002. la încheierea negocierilor cu statele interesate, vor fi perfectate şi alte acorduri de cooperare cu caracter regional sau subregional, cu efecte benefice pentru comerţul internaţional. 5. Regimuri vamale speciale În toate ţările sunt instituite regimuri vamale speciale menite să ocrotească şi să faciliteze comerţul internaţional. Se cunosc patru astfel de regimuri, şi anume: regimul vamal de suspensiv, cel de scutire, de restituire de taxe vamale şi de perfecţionare. Regimul vamal suspensiv presupune suspendarea pe o perioadă determinată a aplicării taxelor vamale. Mărfurile importate şi introduse în antrepozitele vamale beneficiază de suspendarea aplicării taxelor vamale pe baza autorizaţiei de antrepozitare eliberate de administraţia vamală. În unele ţări, antrepozitele sunt o alternativă la zonele sau porturile libere.taxele vamale calculate în mpmentul antrepozitării devin exigibile în momentul indigenării mărfurilor respective. Regimul vamal de scutire 쥁