Referat Adolescent
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Adolescent si de asemenea puteti face
Download Referat AdolescentCiteste fragmente din Referat Adolescent
ADOLESCENTUL SI SOCIETATEA
Omul a fost creat pentru a convietui într-o comunitate, alãturi de
alti oameni si în acest scop el este indiscutabil legat si afectat de
relatiile ce se stabilesc între cei deopotrivã cu el. Socieatea în
care acesta îsi desfãsoarã activitatea îi oferã sau mai bine zis
trebuie sã-i ofere cadrul propice de manifestare a personalitãtii cît
si aprecierea muncii pe care o face, bineînteles, într-un scop
benefic. Lumea în care trãim este importantã nu numai în ideea cã
este spatiul în care vietuim, ea trebuie sã exprime dorinta noastrã
de a progresa si de a urca pe scara umanitãtii. Cei ce vor asigura mai
departe continuitatea efortului si a gîndirii umane sunt adolescenti de
azi, oamenii de mâine.
Adolescentul este copilul-adult ce cautã senzatii si emotii puternice.
El încearcã sã depãseascã limitele pe care adulti le impun,
adeseori tocmai din dorinta de a nu se supune lor, cãci ideea e sã
trãiesti cât mai diferit si mai presus de ceilalti. Experienta propie
este dovada ceea mai puternicã si mai convingãtoare, care tine loc de
întrebãrile fãrã rãspuns la care adulti, în general, nu se
sinchisesc sã caute solutii. Tânãrul adolescent simte însã si
dorinta de-a se retrage în sine ca la semnalul unei voci interioare mai
presus de vointã. Aceste momente sunt mai intense decãt escapadele
dese din cotidian. Ele presupun lupta între diferitele emotii ce-l
încearcã, momemte de rãscruce în conturarea modului de a gãndi si
de a actiona.
Relatiile cu cei din jurul sãu sunt în mare parte rezultate ale
educatiei însusite în copilãrie si nu depind foarte mult, asa cum se
crede, de calitatea de adolescent. Este drept cã tineri sunt impulsivi
si usor influentabili, dar valoarea lor constã în puterea de a
diferentia binele de rãu si de a se corecta atunci cãnd au gresit;
acest lucru este posibil doar în contextul unei bune educatii morale
insuflate de familie.
Pãrinti se dovedesc de multe ori a fi fãrã rãbdare si refuzã sã-i
asculte si ce-i mai important sã-i înteleagã. Frica de a comunica cu
cei cãrora le datoreazã viata poate fi în egalã mãsurã atribuitã
si tinerilor. La prima confruntare de opinii legãturile cu familia tind
sã se rãceascã si se distanteazã, ca mai târziu sã dea frîu liber
unor emotii si dorinte fatã de niste oameni mai mult sau mai putin
interesati sã valorifice frustrarea lor.
Pe fondul unor astfel de probleme pãrintii înceteazã sã mai fie
modelele ideale din copilãrie. Afectivitatea copiilor lor este
acumulatã astfel pentru prieteni, care sunt adesea alesi
întâmplãtor. Relatiile cu acestia sunt intense si profunde. Simpatia
si admiratia capãtã forme si trãsãturi asemãnãtoarea cu ale
dragostei, sentiment foarte stimulator pentru adolescenti, cãci el
presupune dãruire, apropiere si împãrtãsire a dorintelor, visurilor.
Prietenii adevãrati sunt conditia necesarã “împlinirii†unui
adolescent. Scopul lor e sã-si împãrtãseascã unul altuia
experientele si sã gãseascã un echilibru permanent în cel în care
are încredere si speranta cã va gãsi rãspunsul la întrebãrile ce-l
frãmântã. Ideea e sã gãsesti completarea lipsurilor pe care le ai
si nici de cum imitare; în acest caz nu se mai poate vorbi despre
prietenie ci despre un sentiment de inferioritate.
Uneori “edificiul†este mult prea fragil si se destramã vizibil sub
influenta invidiei si a trãdãrii sau doar pentru cã prietenul
respectiv “nu mai prezintã interesâ€Â. ÃŽnsã existã si un alt gen
de prieteni a cãror influentã te marcheazã negativ. Naivitatea, poate
chiar dorinta de-a pãrea altcineva în ochii celorlalti, plaseazã
adolescentul într-un anturaj dubios de care este greu sã te desprinzi
mai târziu. Viciile cum sunt drogurile sau bãutura, huliganismul si
dezordinea, sunt “principii†de bazã în astfel de grupuri.
Începutul este pus pretextual pe seama curiozitãtii. Pasul urmãtor
este dependenta.
Societatea secolului nostru pune un accent mare pe aceste probleme.
Manifestãrile negative sunt trecãtoare însã au urmãri grave.
Adolescentul este, fãrã sã fie un copil, în formare din toate
punctele de vedere. Corpul suportã ultimele schimbãri de definire, iar
caracterul se cristalizeazã ca urmare a influentelor din exterior si a
educatiei.
Adolescenta, desi este o perioadã tulbure si plinã de frãmântãri,
reprezintã vârsta inteligentei nonconformiste, a marii sinceritãti.
Imaginatia, puterea de creatie si perspicacitatea ating forme maxime.
Idealurile de viata si pregãtirea profesionalã încep sã capete
contur si dispar în mod evident pasiunile vechi din copilãrie, si de
ce nu chiar interesul pentru scoalã.
Problema orientãrii profesionale se pune diferit în functie de
capacitãtile intelectuale ale tânãrului si de dorinta profilãrii pe
un anumit domeniu de activitate. Pentru unii tineri viitorul profesional
este un subiect central, clar si în acest scop ei acordã un interes
deosebit materiilor scolare corelate cu viitoarea profesie. Un alt gen
de tineri adolescenti nu au fixatã o profesie anume sau sunt
influentati de pãrinti si apropiati. Pentru ceilalti viitorul nu este
proiectat în nici un fel.
Odatã cu perioada adolescentei se terminã si prima mare etapã a
vietii omului, etapã de crestere si de formare a personalitãtii si
conduitei. O etapã de mare sensibilitate moralã, o perioadã de
romantism si spontaneietate, de poezie. Frãmântãri, iluzii,
nelinisti….adolescenti…
ì¥Â`