Referat Comunicare Interpersonala

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Comunicare Interpersonala si de asemenea puteti face Download Referat Comunicare Interpersonala

Citeste fragmente din Referat Comunicare Interpersonala

11. 10. 2000 Comunicarea interpersonala nu este orice comunicare intre persoane umane. Persoana = unica = determinata genetic si social In comunicare, la primul contact nu se comunica cu persoana, ci cu tipologia persoaneui respective = comunicare impersonala Comunicarea: Intrapersonala Baza constiintei Prima diferenta intre om si animal Impersonala Cu statutul, rolul care revine unei persoane Intersectia campurilor de cunoastere intre cele 2 P este foarte redusa Inerpersonala Cu individul interlocutor, cu o P Diatica De grup Publica De Masa Ideologic si stiintific, in ultima vreme s-a vorbit foarte putin despre persoana, mai mult despre grup, masa 18.10.2000 Personalism: curent filizofic care se inspira din viziunea crestina a persoanei. Charles Renauvier (1815-1903): persoana e realitatea cea mai autentica a lumii. Kirkegard (preceda personalismul): filizofia anterioara nu aborda probleme de interes general; intereseaza mai ales problemele ce afecteaza persoana, relatiile interpersonale, comunicarea, incapacitatea ideolectului de a transmite emotii (ideolect=limbajul folosit de un anumit indivit la un anumit moment) Lucien Leterthoniere: Fixeaxa coordonatele unui personalism crestin care este respins de papalitate. Directia sa i-a nemultumit atat pe teologi cat si pe filozofi. A avut trei maestri: Sf. Augustun Pascal Maurice Braudel(crestinismul este un mod de viata, nu de gandire, loc in care actiunea si ratiunea se intalnesc; ratiunea si credinta trebuie sa existe in raport cu realitatea Personalismul trebuie sa fie o analiza a substantei umane, un umanism filozofic, analiza a comportamentului, a realitatii umane. Considera persoana ca aspirand deopotriva catre autonomie si comuniune, pe care le realizeaza prin inteligenta si vointa. Jean Lacroix, Emanuel Mounier: filozofia, pentru a nu se transforma in ideologie, trebuie sa fie o analiza cinstita a problemelor omului ( devine personalizata Mounier: Spiritul nu inseamna relatie, si orice relatie traita si interiorizata, cu valoare. Nu exista civilizatie si cultura umana care sa nu fie orientata metafizic Adevarata opresiune se afla in sufletele noastre. P=subiect autocreator care nu se opune colectivitatii, ci individului (=unitate aritmetica a societatii, unitate minimala fara personalitate. Exista tot atatea lumi cate sunt perceptiile individuale asupra ei ( cu fiecare om dispare o lume. P nu e data, se obtine prin efortul de personalizare, prin deschidere, prin opunerea fata de individ. Deschiderea trebuie facuta catre: Comunicate Lume/univers Transcendent societatea ideala nu urmaresce confortul, si dragostea, justitia si creatia. Personalismul: practica orientata catre construirea persoanei Personalismul energetic: C-tin Radulescu Motru: sinteza intre personalismul francez si energitismul lui Oswalt. Conceptul de persoana e unul strict european In spatiul industrial: PERSOANA=EU+INTERIORITATE In spatiul traditional: 2 antiprincipii de individuatie: Omul nu este o unitate, ci un ansamblu de roluri autonome Omul se defineste prin contact si comuniune cu natura 25. 10. 2000 Maurice Lendhardt – persoana nu este sudata, ci alcatuita din elemente sociale, roluri, pozitii în societate. Roger Bastide – 2 principii de antitindividuatie: Pluralitatea elementelor persoanei Fuziunea relativa a opersoanei cu mediul Individuatie = persistenta unei stari psihice pe o perioada lunga de timp Ipoteza Sapir – Whorf: oamenii percep realitatea prin intermediul limbii vorbite. Ch. Morris – pentru prima oara defineste termenul Communication (comunicare+comunicatie) Marcel Griaule, Germaine Dietrlen – în Mali, omul este format din 16 componente: corp si 15 forme de spirit Carl Joung – 5 arhetipuri individuale: sinele eul persona umbra (partea anti-conformista) animus/anima (arhetipul contrasexual) Cultura Samo (Burkina Fasso): 9 elemente ale omului, din care doar dublul este nemuritor, erant dupa moarte pâna îsi gaseste locul într-un copac. Celelalte sunt Corpul, umbra, caldura, destinul, sudoarea, suflul, viata, vândirea. Cultura Gourmantache (Burkina Fasso): destinul este prestabilit, înscris în placenta si poate fi modificat doar de mama însarcianta. Numele este identitatea persoanei, nu o simpla eticheta, iar schimbarea lui este una de fond (vezi Baltagul – Nechifor=Nicheforos) Egiptul antic: persoana este compusa din trup, nume, spirit (care dupa moarte coboara în câmpiile ofrandelor) si forta vitala, strâns asociata cu trupul. De aceea se practica îbalsamarea, pentru a pastra forta vitala a trupului (pâna la reîncarnare?) Canaci (Malaezia): omul are o multime de nume, determinate de realtiile sale cu familia, societatea, elementele naturii etc. 1.11.2000 PERSONALITATEA DEF: Macrosistemul invariantilor informationali si operationali definitorii pentru subiect. Conceptul este foarte legat de istoria comunitatii. Psihologia se ocupa de personalitate si nu de persoana, deoarece aceasta din urma ar fi prea specifica pentru a constitui obiectul unei stiinte. 4 Caracteristici: Individualitatea (=omul este indivizibil) în conditii de mediu identice, supusu unor stimuli identici, doi indivizi nu vor reactiona la fel. Se pune în evidenta prin baterii de teste Autonomia (=actioneaza dupa legi proprii) pentru individ este mai importanta parerea pe care el si-o face despre realitate decâr realitate însasi. Societatea nu este o retea de relatii între persoane, si o retea între indivizi si parerile pe care ei le au despre alti indivizi. “El” nu este o persoana, si un obiect în comunicarea dintre singurele persoane existente, Tu si Eu. Parerea se formeaza în primul minut si jumatate de contact. Comunicarea: - 35% verbala, 65% non-verbala; - 55% mimico-gestuala, 38% vocala non-verbala, 7% verbala Consistenta / Stabilitatea trasaturilor de caracter teatrul grec are 66 de masti, reprezentând tipuri umane G. Allport: 2-3 trasaturi crusiale, câteva centrale si mii de trasaturi secundare Behaviorismul: comportamentul este determinat de circumstante, nu de caracterul persoanei Mischel: regul este inconsistenta H. J. Eysenck: demonstreaza existenta tipologiei umane, a consistentei caracterului uman Specificitatea motivatiilor motivele= stimuli interni care îndreapta spre actiune animale (homeostatice) = tendinta sistemului de a reveni la un echilibru anterior umane (autotelice) urmaresc un scop, cu pretul unui dezechilibru sau sacrificiu actual. recent: toate motivele urmaresc adaptarea la mediu Claude Bernard: exista un mediu estern si un mediu intern=> adaptarea poate fi facuta la oricare dintre ele. Spiritul de sacrificiu e o adaptare la mediul intern, la valorile proprii. Personalitatea: H.S. Sullivan: modelul de durata al situatiilor periodice inerpersoanel ce caracterizeaza viata umana G.H. Mead, T. Parsons: set de rezolutii si valori interiorizate Cattell: ceea ce permite sa se prezica ce va face individul într-o situatie determinata. IDENTITATEA PERSONALA 1950: E. Erikson 1970: se pune problema identitatii colective Dimensiunile identitatii personale: în sens restrâns: continuitatea persoanei – ne percepem pe noi însine ca fiind aceeasi persoana de-a lungul vietii în sens larg: identificarea, separarea de ceilalti prin sistemul de sentimente, reprezentari care il singularizeaza Componentele identitatii personale: Continuitatea în timp si spatiu integrarea în individ a rolurilor pe care acesta le joaca de-a lungul vietii Diferentierea cognitiva si afectiva fata de ceilalti Dedublarea interna, dialogul interior, autoanaliza (=baza constiintei) Unicitatea realitatea biologica dar si sentimentul ca orice persoana este incomparabila cu alta. Creativitatea, capacitatea de a contribui la cristalizarea identitatii persoanle (în sens larg), sau manifestarea activa în viata (în sens restrâns) Autovalorizarea siguranta de sine influenteaza direct capacitatea de persuasiune se recomanda o atitudine pozitiva fata de sine si fata de ceilalti fiecare îsi doreste sa fie “primul inter pares” ( tendinta de a arata celor din grup ca exceleaza în cultivarea valorilor grupului. 8.11.2000 Identitatea personala este o structura foarte dinamica. “Constanta sinelui nu consta de fapt în a mentine o identitate, ci în a sustine o tensiune dialectica si în a stapâni crizele periodice”. 3 etape ale formarii identitatii personale: Individuatia primara (0-3 ani) copilul învata sa îsi perceapa realitatea persoanla aparitia surâsului = copilul începe sa recunoasca entitati asemanatoare lui (zâmbeste altor persoane) angoasa lunii a 8-a: recunoaste strainii si plânge la vederea lor (-recunoasterea identitatii colective: contrapune familia restului lumii) “nu”: initial îi imita pe ceilalti care îi interzic diverse lucruri, apoi descopera forta de impunere a propriei vointe prin “nu” “eu”: în jur de 3 ani. pâna la acest moment copiii vorbesc despre sine ca tespre terti. apoi se individualizeaza. acest prag este pus în legatura cu recunoasterea în oglinda (fenomen mult mai târziu la gemenii monozigoti) Identificarea categorizanta (3 ani – pubertate) prin contact cu alte medii grupuri: de apartenenta – aceeasi categorie de referinta – aspiratia de a intra în alt grup pericol pentru identizare (= formarea identitatii proprii) prin comportamentul gregar individul se poate afirma prin fapte, creativitate, dar nu în aceasta perioada a vietii Primul individ al istoriei: Amenhotep IV (Amenofis, Ahnaton), faraon (1364-1347îen): îsi schimba numele în urma reformei monoteiste pe care o instituie: cultul lui Aton, yeu solar. este primul individ pentru ca încalca toate normele comportamentale impuse faraonilor sotia sa: Nefertiti Identificarea personalizanta (pubertate - …) persoana începe sa refuze identificarile infantile si modelele familiale exacerbare a orgoliului, la început fara justificare ( criza de identitate resping si accepta diferite lucruri fara argumente serioase, sunt extremisti, intoleranti, rigizi Pierre Tag: identitatea este istoria cavalcadei identificarilor pe care le desfaci si le refaci necontenit si care pot fi prilejuri de disfuncsii numite crize de personalitate. Modelul individului uman J.S. Bois: “Omul este un organism electrochimic, automiscator, simtitor si gânditor aflat într.o permanenta conexiune cu ambientul sau spatio-temporal.” Henri Bergson: “Noi suntem o acumulare de trecut” Trebuie sa existe un echilibru între trecut, prezent si viitor. În realitate, nici trecutul, nici viitorul nu exista (deja, respectiv înca) În cadrul sistemului din desen, debalansarea poate aparea în cadrul raportului TPV (una dintre “roti” sa predomine), sau în cadrul raportului XABC. Comunicarea interpersonala. Schema generala Shannon, Weaver Paradoxul comunicarii: comunicarea trebuie sa transmita mesaje, dar mesajele nu sunt transmisibile ca atare, ci prin transformarea lor în semnale. M1 e întotdeauna diferit de M2, din cauza: sursei de zgomot diferentei dintre codul de transmisie si cel de receptie 22.11.2000 Bruiajul Auto-bruiajul : afecteaza R: creierul prelucreaza mai multe informatii decât un E poate sa produca ( fuga a gândurilor (a auzi ( a asculta) 4 activitati de comunicare: scris citit se învata didactic vorbit nu se învata, dar ocupa cel mai mult timp (42%) ascultat Limba: pseudocod: exista abateri de la regula identitatii dintre mesaj = semn nu exista doi indivizi care sa vorbeasca acelasi idiolect Diferenta dintre idiolecte rezulta din experienta individuasa de învatare a limbii. Fiecare semn are o denotatie si mai multe conotatii, acestea din urma fiind diferite pentru fiecare individ. Redundanta morfologica: cu cât e >, comunicarea e mai sigura si bruiajul <, chiar daca economia textului e afectata. Teoriile Comunicarii: T. Actionale (ale tintei) ex.: T. Shannon Weaver ale glontului magic ale acului hipodermic in retorica antica E ( M ( R Daca E este suficient de persuasiv, va determina schimbari în R T. Interactionale ale ping-pong-ului E/R ( M ( R/E Rolurile sunt alternate T. Tranzactionale legate de axiomele comunicarii ale scolii de la Palo Alto (non comunicarea este imposibila) comunicarea este simultana în ambele sensuri procesul este simetric E&R ( M ( R&E 29.11.2000 Schema generala a comunicarii inerpersonale Exista si auto-feedback: ajustarea comunicarii in functie de propriile observatii (cand noi insine vorbim, ne dam seama de anumite lucruri si incercam sa le corectam) – daca suntem ragusiti, ne dregem glasul. C1 si C2 = campurile de competenta ale E&R si R&E. Mesajul trebuie sa apartine intersectiei C1 cu C2, altfel comunicarea va esua. La inceput orice comunicare este impersonala, nu interpersonala (nu cunoastem nimic despre interlocutor, despre statutul lui). Comunicarea va functiona cu atat mai bine cu cat intersectia sintre C1 si C2 este mai mare. Contextul: 4 dimensiuni: C. Spatial: cadrul fizic care influenteaza comunicarea C.Temporal: nu kla orice ora se comunica la fel. C.Social: conteaz acine sunt persoanele participante de comunicare. C. Psihologic: starile, trairile celor care iau parte la comunicare Sociolingvistica pune accentul pe diversitatea modalitatilor de comunicare Idiolect = mod propriu de vorbire a unui individ, la un moment dat Sociolect = mod propriu de vorbire a unui grup la un moment dat Situatia de comunicare: 3 parametrii care determina profilul sit de com Locul = continuitate spatiala Momentul = continuitate temporala Relatia de rol E-R = continuitate sociala si psihologica In cadrul idiolectului exista mai multe registre de comunicare. Alegerea acestor registre depinde de situatia de comunicare, care poate fi: Congruenta (presupune o armonie intre 1,2,3) Incongruenta (disonanta, ceva nu se potriveste) Fishman: sociolingvist american Loc: credincios se intalneste cu preotul la meci: incongruenta de loc pentru spovedanie ( se schimba registrul ( confersatie intre doi prieteni Moment: convocarea secretarei in miez de noapte de catre sef presupune o schimbare se registru Rol: in acelasi loc si moment, imdediat dupa ce s-au certat, intre doi indragostiti se verifica o incongruenta de rol Modelul - Bruce Westley, Malcom McLean Jr.: X este inaccesibil simturilor noastre, ne adresam lui Y pentru ca ii este asemanator. Concluziile asupra lui B se extrapoleaza asupra lui X Y trebuie sa respecte anumite conditii pentru a fi model: Adecvare – asemanator lui X cel putin dintr-un punct de vedere semnificativ Eterogenitatea – sa nu fie identic cu X, sa fie suficient de deosebit de X Eficienta - datele de iesire ale cercetarii trebuie sa fie diferite de datele de intrare Relevanta – rezultatelor obtinute in studierea lui Y pentru cunoasdterea lui X Independenta lui Y in raport cu X, care sa permita ca B sa devina model si pentru un Z, W, T, etc. Gate-keeper – schema este valabila si pentru comunicarea de masa Convergenta psihologica = informatiile sunt transmise de la senzori la creier trecand prin diferite etaje; fiecare etaj solutioneaza problemele pentru care este inzestrat, restul le trimite la etajele superioare, astfel incat la cortex ajung numai cele foarte complexe si importante. Divergenta psihologica = cortexul trimite straturilor inferioare o comanda, care, pe parcursul drumului ei catre organe, este imbogatita la fiecare nivel. 6.12.2000 Fereastra lui Johari ZONA DESCHISA E+ R+ ZONA ASCUNSA E+ R- ZONA OARBA E- R+ ZONA NECUNOSCUTA E- Confidentele unui individ atrag dupa sine destainuiri din partea colocutorului despre zona ascunsa a acelui individ. Confidentele constituie esentialul comunicarii G. Egan: History = biografia externa a individului, date la care poate avea oricine acces Story = trairi, emotii. Fac obiectul confidentelor cu valoare comunicativa reala, ducand la castigarea increderii colocutorului. Foloasele autodezvaluirii: imbunatatirea comunicarii autocunoasterea eliberarea ed sentimentul de vinovatie economisirea de energie psihica (necesara pentru a ascunde) Dezavantajele autodezvaluirii: autocunoasterea pedeapsa efectul de ani-halou incalcarea modelului de macho (non-comunicativ)  Parametrii care influenteaza autodezvaluire: sexul varsta (17-50 ani>) rasa (albii sunt mai comunicativi) valenta (ne expunem mai usor aspectele pozitive decat pe cele negative) numarul participantilor (ideal 1-1) Conditiile comunicarii eficiente: Franchetea, deschiderea a declaratiei a reactiei fata de celalalt Empatia Disponibilitatea de a-l sustine pe interlocutor (supportivness) Pozitivitatea fata de interlocutor, subiect si propria persoana Egalitatea celor doi parteneri (greu de atins) intre statuturi sociale intre timpii de comunicare  Analiza Tranzactionala Eric Bearne: in noi coexista mai multe personaje (egostari) P: parinte Tipul apodictic (sententios): critic, traditional, evaluativ, stie-tot Tipul ocrotitor, tandru A: adult Ia lucrurile asa cum sunt, cu realism, fara prejudecati, analitic, observator, incearca sa afle cat mai multe despre subiect, negociaza, decide in functie de informatiile detinute. C: copil Natural: egoist, nonconformist, razvratit, volitiv Adaptat: social, conformist, ritualist, docil Personajele din fiecare dintre noi pot fi : Sociale: conformist, pro-social, ritualist Volitive: egoist, nonconformist, individualist Masca: simularea unuia dintre cele doua personaje 13.12.2000 Analiza tranzactionala: Tranzactia complementara: simetrica (A – A) asimetrica (P – C) Tranzactia incrucisata P P A 1 A 2 C C Tranzactii camuflate Comunicarea se desfasoara pe doua planuri: - aparent de profunzime P P A A C C Demonstreaza pasiunea omului petnru scenarii: culturale (moda, comportament) familiale (prima fiica se marita prima) psihologice (cele maio puternice. Se formeaza inainte de trei ani) Thomas Harris: defineste Pozitiile de Viata: I am not OK, You are OK nemultumit de situatia proprie pune starea lui pe seama celorlalti, care s-au afirmat prin metode colaterale slaba comunicare interpersonala complexe de inefrioritate lipsa de incredere I am not OK, You are not OK mizantropi, dezgstati de lume inclinatie spre suicid I am OK, You are OK infumurati, increzuti, snobi comunicare deficitara exacerbat, poate duce la paranoia I am OK, You are not OK atitudine pozitiva, deschisa incredere in sine respect pentru ceilalti Perceptia interpersonala: Legata de judecati perceptive in legatura cu ceilalti Statice, legate de: Trasaturi permanente (sex, rasa, temperament) Relatii interpersonale stabile (fata de parinti) In functie de o anumita situatie (conduce bine) Dinamice, situationale, de moment Regulile perceptiei interpersonale: R. Bazate pe experienta: oamenii mai in varsta au o mai buna perceptie interpersonala R. Stabilite prin analogie: foarte putin realiste si pertinente R. De autoritate, manifestate prin ierarhie, sfaturi Parametrii care influenteaza calitatea perceptiei: Varsta + Sexul: F+, B- Inteligenta: autobruiaj -, complexitate cognitiva + Popularitatea, sociabilitatea – (in realitate o persoana care cunoaste oamenii nu este deschisa cu toata lumea Antrenamentul – Caracteristicile ed personalitate + (barbatul dinamic va intelege barbatii, barbatul introvertit va intelege femeile) Prejudecati perceptive – Primacy & Regency: enumerarea = ierarhie Profetii care se autoimplinesc Accentuarea perceptiva: perceptiile sunt influentate de subiectivitate si de contextul psihologic Tipologia implicita a persoanei: fiecare isi creaza tipare umane care includ anumite caracteristici asociate: jovial, spiritual=gras Consistenta: coerenta, logica diferitelor trasaturi (impusa, nu reala) Simpatia trebuie sa fie reciproca Prietenii mei trebuie sa se placa intre ei Stereotipizarea, rezultata din perceperea oamenilor ca unitati ale unei categorii. 10.01.2001 Perceptia Interpersonala Prejudecati ale interactiunii: Polarizarea: atitudinea maniheista (alb/negru) religia Maniheista (Mani): crestinismul are doi zei, unul rau, al Vechiului Testament, si unui bun, al Noului Testament ( omul trebuie sa il satisfaca pe zeul bun, trebuie sa se purifice prin asceza si sa se edzbareze de materialitate judecarea lumii in extreme Perceptia statica: neacceptarea evolutiei lumii, a indivizilor animalele nu concep evolutia in timp (acvariu compartimentat) Confuzia dintre fapte si inferente Faptele: lucruri observabile pe baza carora se produc deductii, inferente Judecata poate fi facuta pe baza faptelor, dar si pe baza deductiilor, a doua categorie nefiind la efl de justificata Faptele: afirmatii de tip faptic; pot fi facute doar de observator, dupa observare; au referire numai la trecut si prezent Inferentele: afirmatii ce pot fi facute de oricine oricand, si extinse prin halou; sunt neverificabile; fac referire la trecut, prezent si viitor Suficienta nimeni nu poate sti totul despre un anumit subiect tendinta este de a crede contrariul Orientarea intensionala tendinta de a trata lucrurile nu in concretetea lor, ci prin ceea ce se spune despre ele, prin definitia care le caracterizeaza (o pictura este apreciata pentru ca are un anumit autor, nu pentru valoarea ei reala) orientarea catre eticheta, nu catre produs Nediscriminarea investirea unui individ cu caracteristicile clasei din care face parte, chiar daca el nu le are. A vedea in copac padurea, nu copacul Atractia personala este determinata ed: Atractivitatea caracteristicile apreciate depind de la R la R variaza dupa moda poate fi definita de situatie Proximitatea sunt mai atragatori oamenii care sunt mai aproape sindromul simplei expuneri: e suficient sa vezi o persoana/lucru de mai multe ori pentru a ajunge sa iti placa Consolidarea - sunt mai atragatori cei care contribuie la consolidarea parerii despre propria persoana, prin laude sau pareri asemenatoare Similaritatea - ne simtim atrasi de persoanele care semana cu noi. Complementaritatea (extremele se atrag) - un student se poate intelege cu un profesor agrsiv, dar nu se casatoreste cu o femeie agresiva. Cautam persoane cu trasaturi pe care noi nu le avem. Young: in fiecare barbat exista o Anima, iar in fiecare femeie un Animus ( complementaritatea structurii psihice 17.01.2001 Credibilitatea inerpersonala: Poate fi studiata in doua feluri: - Sa studiezi comportamentul personalitatilor persuasive - Sa faci experimente in conditii controlate Depinde de datele initiale aflatre inainte de contactul cu cineva. Problematica C este foarte veche, inca de la Aristotel Existau trei factori de care depindea: Simt (o parere usor acceptata) Caracterul moral (daca stim ca o persoana nu are caracter moral) Bunavointa (un orator trebuie sa se arate bine intentionat, vorbeste pentru a-i ajuta si sprijini pe ascultatori) 3 Etape ale procesului obtinerii C: Etapa initiala: cineva cu care avem un prim contact are deja o credibilitate initiala, pentru ca stim de la altcineva ceva despre el. Rol important au titlurile academice. Derivata: dupa de o observam, discutam cu persoana respectiva. Un om care-si pierde credibilitatea in politica va face apel la caracterul moral. Terminala: rezultatul a 1 si 2 la sfarsitul unei interactiuni cu cineva. Factorii de care depinde credibilitatea: Competenta (( halou) Caracterul: daca stim ca cineva n-a mintit niciodata, avem incredere in el. Intentia: nu acordam incredere oricui, fiindca ne temem ca exista un dedesupt al spuselorsale. Credem mai putin vanzatorul care isi lauda marfa, decat pe cineva din afara Tipul de personalitate: sunt mai credibili cei care sunt prietenosi, dinamici; personalitatile mai apropiate de noi ca fire ni se par mai credibile. Optimismul: un om optimist emai credibil C nu este o calitate intrinseca a cuiva, adica cineva e crezut de toata lumea. C sta si in perceptia noastra, in felul in care noi vedem lucrurile. In noi insine – C intrapersonala: are nivel ridicat sau scazut C inerpersonala depinde de C intrapersonala Kinezica Ray Birdwhistell – intemeietor 1944, profesor de sociologie, membru al Colegiului invizibil de la Palo Alto K = comunicare prin gesturi si expresie faciala Schizofrenia = scindarea personalitatii (2 personalitati in conflict) S. Dobandita = boala a grupului social, nu a individului ( e necesara terapia de grup. Dubla constrangere = supunereea individului unei injoctiuni O persoana solicitata din mai multe directii devine schizofrenica Societatea: Higher class Upper higher Lower higher Middle class Upper middle Lower middle Lowerclass Upper lower Lower lower - Fiecare categorie are gesturi, limbaj, mentalitate proprie cultura se asuma prin imitarea grupului social din care facem parte Clasificarea gesturilor: Kineme = gesturi fara semnificatie Kinemorfeme = elemente cu semnificatie Eckman & Friesen Emblemele: gesturi substitutive prin cuvinte (OK, lbj surdomutilor) Distanta Zgomot Ec. De cuvinte Neconcordanta lingv. Pantomima Interdictia de a vorbi Mima: antichitatea latina forma actuala: Jean Gaspard Debureau (Fr. sec 19) (Pierrot: strict gestual nu mimic. 1895 – apare cinematografuul care are nevoie de pantomima timp de 30 ani 1927 – Filmul sonor face ca pantomima sa se intoarca pe scena Ilustratorii: Insotesc cuvintele pentru al le completa sensul (nu sunt identice cu cuvintele) Uneori sunt redundanti Bastoane: gesturi verticale folosite pentru a sublinia cuvintele X A C B B C A X B C A X T V P X= totalitatea activităţilor electrochimice ale organismului uman A= mişcările autonome ale organelor (conştiente sau nu) B= totalitatea dorinţelor, sentimentelor, temerilor, spetanţelor (afectivitatea) C= totalitatea activitaţilor care presupun acţiuni simbolice (analiza, sinteză, limbaj etc.) P= mediul, spaţiul cultural, social, temporal prezent T= mediul, spaţiul cultural, social, temporal trecut V= mediul, spaţiul cultural, social, temporal viitor INTERDEPENDENTE Interdependente S T C R D B S S M2 M1 B E & R Competenţă Performanţă R & E Competenţă Performanţă M B Efect Efect M AF AF B R&E Perf/Comp R&E Perf/Comp FEED-BACK C2 C1 CONTEXT Confidente vis destainuiri Acte ratate 쥁