Referat Motivatia3
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Motivatia3 si de asemenea puteti face
Download Referat Motivatia3Citeste fragmente din Referat Motivatia3
Motivatia
Caracterizare si definitie
Omul desfasoara multe activitati: mananca, se joaca, invata,
colectioneaza lucrari de arta, isi agreseaza semenii, ii ajuta, etc. O
trasatura comuna acestor activitati este motivatia, fiind primul lor
element cronologic.
A cunoaste motivatia unei persoane echivaleaza cu gasirea raspunsului
la intrebarea ,,de ce’’ inteprinde o activitate. Raspunsul este
dificil, deoarece cauzele declansatoare sunt multiple si nu se pot
reduce la stimulii externi. Activitatea, reactiile sunt declansate si de
cauze interne; ansamblul lor a fost numit motivatie de la latinescul
motivus (care pune in miscare). Pentru unii psihologi, motivul este
numele generic al oricarei componente a motivatiei fiind definit ca
fenomen psihic ce declanseaza, directioneaza si sustine energetic
activitatea. Componentele sistemului motivational sunt numeroase,
variaza ca origine, mod de satisfacere si functii, clasificarea si
explicarea lor fiind controversate. Cei mai multi psihologi accepta azi
ca motivatia umana include trebuinte, tendinte, intentii, dorinte,
motive, interese, aspiratii, convingeri.
Pentru descrierea motivatiei s-au utilizat in psihologie metafore
construite pe baza unor notiuni imprumutate din fizica.
Motivatia actioneaza ca un camp de forte (Kurt Lewin) in care se afla
atat subiectul cat si obiectele, persoanele, activitatile. Pentru a
caracteriza o componenta a motivatiei s-a folosit conceptul de vector
care poseda in fizica: marime, directie si sens. Analog vectorilor
fizici, vectorii-motivatiei sunt caracterizati prin intensitate,
directie si sens, proprietati care pot fi masurate prin anumite metode
psihologice. Directia si sensul unui vector exprima atractia,
aproprierea sau evitarea sau respingerea. Intensitatea lui, se regaseste
in forta de apropiere sau respingere. Intre motivatiile active la un
moment dat, ca si intre fortele fizice, pot exista relatii diverse, dar
mult mai complexe.
Rolul motivatiei
Motivatia este esentiala in activitatea psihica si in dezvoltarea
personalitatii:
este primul element cronologic al oricarei activitati, cauza ei interna;
semnalizeaza deficituri fiziologice si psihologice (ex: foamea
semnalizeaza scaderea procentului de zahar din sanga sub o anumita
limita, in vreme ce trebuinta de afiliere este semnalizata de
sentimentul de singuratate);
selecteaza si declanseaza activitatile corespunzatoare propriei
satisfaceri si le sustine energetic (trebuinta de afirmare a unui elev
declanseaza activitati de invatare, participare la concursuri);
contibuie, prin repetarea unor activitati si evitarea altora, la
formarea si consolidarea unor insusiri ale personalitatii (interesul
pentru muzica favorizeaza capacitatea de executie a unei lucrairi
muzicale).
La randul ei, personalitatea matura functioneaza ca un filtru pentru
anumite motive: cele conforme orientarii ei generale sunt retinute, cele
contrare sunt respinse
Sistemul motivational
Componentele sistemului motivational sunt numeroase, variaza ca origine,
mod de satisfacere si functii. Asa cum s-a afirmat, motivatia umana
include trebuinte, motive, interese, convingeri, tendinte, intentii,
dorinte, aspitarii
1.Tendintele sunt componente ale motivatiei care semnalizeaza o stare de
dezechilibru fiziologic sau psihologic. Ele sunt traite ca stari de
agitatie, alerta interioara, tensiune. Din numeroasele clasificari ale
trebuintelor mai utila in explicarea diferentelor de comportament dintre
indivizi, pare cea realizata de A. Maslow, psiholog american, numita si
piramida trebuintelor (1954)
Ulterior in 1970 el a mai adaugat trei trepte:
trebuite cognitive: a sti, a intelege, a invata, a descoperi;
trebuinte estetice: de ordine, de simetrie, puritate, frumos,
respuingere
trebuinte de concordanta: acord intre cunoastere, afectivitare, actiune
Psihologul american clasifica trebuintele si astfel:
a. Trebuinte inferioare prezente la om si la animale, dar satisfacute
de primul diferit si trebuinte superioare specifice omului si plasate
spre varful piramidei.
b. Trebuinte homeostazice si trebuinte de crestere. Homeostazia este o
notiune imprumutata din fiziologie si care denumeste tendinta
organismului de a mentine constanti parametrii mediului intern, asa cum
un termostat mentine temperatura intr-un congelator. Prin extensiune,
s-a utilizat termometrul si pentru relatia dintre persoana si mediu.
Trebuintele homeostazice explica doar activitatea de adaptare.
Trebuintele de crestere nu urmaresc mentinerea starii date, ci atingerea
unor parametrii superiori, ce presupun perfentionarea.
Cunoasterea ierarhiei trebuintelor sete utila in explicarea
comportamentelor deoarece:
diferite trepte apar pe rand in funtie de dezvoltare psihica, prima
cuprinzand trebuinte dezvotandu-se in copilarie, adolescenta sau mai
tarziu
intensitatea trebuintelor scade de la baza spre varf;
o trebuinta superioara nu se satisface decat daca n-au fost satisfacute
intr-o oarecare masura, cele inferioare ei, (este dificil pentru un
profesor sa activeze trebuinta de a sti a unui elev daca cele de hrana
si adapost nu sunt satisfacute);
cu cat o trebuinta este mai inalta, cu atat este mai caracteristica
pentu om.
Dupa criteriul genezei, psihologii diferentiaza trebuintele primare,
innascute, care tind sa se manifeste la toti indivizii, in toate
timpurile si trebuinte secundare dobandite numai de unii indivizi. S-a
presupus ca trebuintele secundare se dezvolta din cele primare, dar dupa
formare funcioneaza independent de ele. Satisfacerea trebuintelor
fiziologice ale unui sugar este asociata cu aprobarea mamei. Treptat,
aprobarea adultilor este folosita pentru a sustine invatarea mersului
sau a vorbirii. Copilul devenit elev invata la inceput pentru a face
placere parintilor, apoi este absorbit de studiu. La preadolescenti
fumatul sau consumul de alcool sunt initial activitati realizate pentru
satisfacerea nevoii de afilierea la grupul de egali si apoi devin
obisnuinte. In funcie de oferta comrciala sau culturala apar trebuinte
noi care sunt doar mijloace pentru satisfacerea unor trebuinte devin
ulterior motive ale altor activitati. De exemplu automobilul a fost la
inceput un mijloc pentru satisfacerea trebuintei de confort, dar a
devenit treptat un motiv pentru ore de lucru suplimentate din care sa se
castige mai mult. Astfel, aria trebuintelor uname este in continua
diferentiere si extindere, determinand aparitia unor comportamente
anterioare cat si fata de etapele instoriei trecute. Nesatisfacerea
trebuintelor duce la stingerea lor.
Este posibila si aparitia unor anomalii in satisfacera trebuintelor
primare: astfel persoanele cu bulimie nevrotica (pofta de mancare
exagerata) desi isi satisfac nevoia de hrana, continua sa manance; s-a
observat ca acest comportament insoteste de multe ori carentele afective
, prin supraalimentare, subiectul compensandu-si nevoia de dragoste. La
polul opus, anorexia mentala (lipsa poftei de mancare) se presupune ca
ar fi deretminata de un conflict cu anturajul, in special cu mama.
Daca in calea satisfacerii unei trebuinte exista un obstacol, apare o
stare de incordare numita frustrare. Raspunsurile la frustare sunt
diferite, cel mai frecvent fiind agresivitatea. Frustarea este un
fenomen inevitabil in viata psihica; cand este moderata, ea are efecte
benefice asupra dezvoltarii personalitatii. Astfel imposibilitatea
indeplinirii iubirii datorita diferentelor de statut poate determina o
munca indarjita pentru a urca in ierarhia sociala. Datorita caracterului
inevitabil al fustrarii, personaluitatiile echilibrate poseda toleranta
la frustare, suportand, in a numite limite, stari de tensiune intensa
fara a dezvolta comortamente patologice. In legatura cu trebuinta ,
circula si alte notiunu mai vag definite.
Dorinta este trebuinta constientizata
Tendinta (impulsul sau propensiunea) este trebuinta aflata in starte de
exicitabilitate accentuata care determina o portiune spre miscare,
actiune spontana
Intentia este tendinta cu un grad superior de alaborare mentala,
orientata spre un scop.
Valenta este forta de atractie sau de respingere exercitata de lucruri,
persoane, activitati (obiecte psihologice) asupra unui subiect, rezulta
din interactia proprietatilor obiectelor cu trebuinte le subiectului;
este pozitiva cand proportiile obiectului corespund unei trebuinte; este
negatica in caz contrar, determinand respingerea.
2.Motivele sunt trebuinte atat de puternice incat determina, declanseaza
actiunile, activitatiile prin care se satisfac. Ele poseda doua segmente
corespunzatoare functiilor motivatiei:
segmentul energizant, forta cu care este declansata si sustinuta
activitatea (aspectul orientativ – directional)
Vectorii-motive nu exista izolati ci formeaza grupuri sau constlatii de
motive. Intr-o constelatie relatiile dintre motive sunt analog celor
dintre fortele fizice:
motive diferite pot avea aceeasi directie si acelasi sens, energia lor
cumulandu-se; un elev invata pentru a primi o nota mare, pentru ca
doreste sa se afirme in grup sau pentru ca este interesat de un domeniu;
motivele pot avea orientari diferite, fiecare vizand realizarea altei
activitati; poti dori sa vizionezi un spectacol sau sa mergi in
excursie la munte. Uneori aceste activitati se ordoneaza in timp,
satisfacandu-se succesiv; cand nu este trait pe plan subiectiv ca o
stare de tensiune foarte puternica, care se cere inlaturata.
Cea mai buna sistematizare a conflictelor este si azi considerata cea a
lui Kurt Lewin (1931) El diferentiaza:
conflicte de apropiere – apropiere
conflicte de evitare – evitare
conflicte de apropiere – evitare
. .
ì¥Â