Referat STRESUL PROFESIONAL LA ASISTENTELE MEDICALE

Mai jos puteti citi fragmente din Referat STRESUL PROFESIONAL LA ASISTENTELE MEDICALE si de asemenea puteti face Download Referat STRESUL PROFESIONAL LA ASISTENTELE MEDICALE

Citeste fragmente din Referat STRESUL PROFESIONAL LA ASISTENTELE MEDICALE

STRESUL PROFESIONAL LA ASISTENTELE MEDICALE Emil Doru Steopan – asistent medical     Cuvinte cheie: stres ocupaţional, asistentă medicală (AM), coping, suport social, satisfacţia în muncă   Acest studiu este un prim pas în evaluarea stresului ocupaţional în cadrul aceleaşi categorii profesionale - asistenta medicală (AM) şi a modului în care: În cadrul aceleiaşi profesii, specificitatea locului de muncă duce la diferenţiere în perceperea nivelului de stres psihic şi a stresorilor responsabili de acesta. Caracteristicile mediului de lucru influenţează satisfacţia în muncă şi modul de a selecta strategiile de coping, cu efect asupra perceperii stresului. S-a lucrat cu indicatorul stresului ocupaţional O.S.I., pe un lot de 75 de asistente medicale, 25 dintre ele lucrând în secţie de chirurgie – terapie intensivă, 25 în secţie de laborator, iar 25 în secţie de medicală internă. Prelucrările statistice asupra datelor (t test, care a permis evidenţierea diferenţelor semnificative a mediilor obţinute de cele trei loturi şi ecuaţia de regresie), au permis formularea concluziilor următoare: Stresorul interfaţa muncă / familie este mai acut pentru asistentele medicale care lucrează în tură. (diferenţa semnificativă între scorurile obţinute de lotul asistentelor medicale de laborator şi cel al asistentelor din secţia de medicală de t = - 1,656 la p = 0,01; iar pentru asistentele care lucrează într-un singur schimb şi asistentele ce lucrează în ture, am obţinut t = + 1,764 la p = 0,1, semnificativ). Pentru asistentele medicale terapie intensivă climatul organizaţional este un veritabil stres (t test semnificativ: t = - 3,116 la p = 0,01 la comparaţia cu asistentele de laborator sau cu cele din medicală t = - 2,629 la p = 0,02). Relaţiile interpersonale sunt mai importante pentru asistentele care lucrează în echipă (Comparând mediile obţinute de AM din secţia de laborator şi cele ale AM de terapie s-a obţinut la p = 0,1, t = - 1,687.) Pentru AM de laborator comparativ cu AM de medicală internă avem o diferenţă semnificativă la această variabila: ”supraîncărcarea/solicitări mari din partea slujbei” iar t = - 1,751 şi p = 0,1, ceea ce arată că în secţia de medicală internă cerinţele psihologice şi fizice din partea slujbei sunt percepute de AM ca fiind mai solicitante, obositoare (datele corelează cu datele culese în urma interviului şi a observaţiei). Am comparat lotul de AM de laborator cu cele din secţia de chirurgie şi am obţinut t = - 2,602 la p = 0,02, deci mediul de muncă în chirurgie este mult mai solicitant, AM fiind efectiv înecată într-o mare de sarcini cărora trebuie să le facă faţă. : ă (t = - 2,262 la p = 0,1) demonstrează că AM de chirurgie resimt în mai mare măsură oboseala psihică decăt AM de laborator. Comparând mediile obţinute la scala de satisfacţie pentru munca însăţi între secţia de laborator şi cea de medicală internă am obţinut t semnificativ t = - 2,591 la p = 0,01. Deci AM de medicală manifestă un grad mai mare de satisfacţie decât AM de laborator. Între lotul de AM de laborator şi AM de terapie intensivă am găsit diferenţă semnificativă între mediile obţinute la scalele satisfacţia pentru munca însăşi şi satisfacţia pentru munca în organizaţie. AM de terapie intensivă fiind atât de solicitate de munca pe care o desfăşoară, sunt motivate de aceasta, găsind satisfacţie intrinsecă în muncă, spre deosebire de AM de laborator care manifestă satisfacţii pentru munca în organizaţie. Am selecţionat subiecţii în două loturi: un grup care lucrează în ture şi un grup care lucrează într-un singur schimb, comparând apoi mediile celor două grupuri “obţinute la scala de satisfacţie intrinsecă a muncii. (Diferenţa între medii este semnificativă t = 2,767 la p = 0,010). DISCUŢII: Rezultatele obţinute par paradoxale: asistentele medicale de terapie intensivă lucrează în mediu cu cele mai multe solicitări psihice şi fizice, percep aceste solicitări ca fiind surse de tensiune şi manifestă simptome de oboseală fizică şi psihică, şi cu toate acestea este lotul la care s-a găsit un nivel mare de satisfacţie în muncă (comparativ cu AM din celelalte secţii). Calculând ecuaţiile de regresie pentru variabilele implicate în studiu s-a pus în legătură “satisfacţia în muncă” cu sursele de tensiune de la locul de muncă (climatul organizaţional, aprecierea în cadrul colectivului, supraîncărcarea) şi valorile pe care le promovează individul – orientarea pe termen lung în cadrul organizaţiei; dar şi stresul perceput de acesta, respectiv starea de oboseală pe care o resimte, precum şi mecanismul de coping cu care se face faţă stresului.. Pentru lotul cercetat, satisfacţia în munca intrinsecă are predictori anumite surse de tensiune de la locul de muncă: climatul organizaţional, supraîncărcarea muncii, aprecierea în cadrul colectivului, valorile pe care le promovează individul, dar şi nivelul de stres perceput de subiect şi nivelul de control prin care subiectul îşi poate reduce starea de stres. Pentru asistenta medicală din secţia de chirurgie – terapie intensivă are mai mare importanţă suportul social decât pentru asistentele din celelalte secţii. Rezultate asemănătoare am obţinut când am comparat grupul de AM din secţie de laborator cu AM din secţie de chirurgie şi respectiv din secţia de medicală. Nu se constată diferenţe între secţia de chirurgie şi cea de medicală, dar nu putem afirma că doar munca în ture face să fie perceput suportul social şi relaţiile interpersonale ca puternic moderator al stresului sau veritabil stresor. Adoptarea suportului social ca mecanism de coping e dictată şi de cerinţele locului de muncă, respectiv munca în ture şi e legată şi de interfaţa serviciu / casă . Acest studiu poate fi punct de plecare pentru un program de management al stresului. 쥁@