Referat Corav - Mini-joc De Corelare A Activitatilor Unei Intreprinderi

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Corav - Mini-joc De Corelare A Activitatilor Unei Intreprinderi si de asemenea puteti face Download Referat Corav - Mini-joc de Corelare a Activitatilor unei Intreprinderi

Citeste fragmente din Referat Corav - Mini-joc De Corelare A Activitatilor Unei Intreprinderi

CORAV CORELAREA ACTIVITĂŢILOR UNEI ÎNTREPRINDERI I. Prezentarea generală a jocului şi managementul întreprinderii CORAV se poate utiliza cu 3-6 întreprinderi reprezentate prin consiliile de administraţie alcătuite din maximum 5 studenţi sau cursanţi. Fiecare întreprindere fabrică produse destinate în exclusivitate fie pieţei interne, fie pieţei externe, ca urmare a diferenţelor majore dintre cerinţele beneficiarilor de pe cele două pieţe în situaţia simulate prin acest minijoc. Elementele pe care este axat jocul se referă numai la procesele implicate de produsele care se exportă, făcându-se abstracţie de activităţile care se referă la producţia pentru piaţa internă. În consecinţă Consiliile de administraţie ale întreprinderilor simulate îşi concentrează deciziile asupra produselor pentru export, ignorând complet existenţa produselor destinate pieţei interne. Pentru export, fiecare întreprindere poate fabrica maximum trei produse, denumite alfa, beta si gama. Deşi de o mare complexitate, aceste produse se caracterizează printr-un ciclu scurt de producţie - o lună - şi un indice de elasticitate pe piaţă ridicat. În procesul fabricării lui alfa, beta şi gama se utilizează trei materii prime care se procură în exclusivitate din import, pe lângă unele materiale achiziţionate de pe piaţa internă, care nu se specifică încă în mod expres în joc. În vederea achiziţionării materiilor prime, fiecare întreprindere dispune de anumite fonduri, a căror mărime variază în funcţie de numărul unităţilor participante la joc, în modul precizat în tabelul nr. 1. Tabel nr. 1 Numărul întreprinderilor participante Valoarea fondurilor totale disponibile (în mii $) 3 600 4 450 5 350 6 300 Este recomandabil ca organele participative de management ale întreprinderilor din joc să formuleze politici comerciale care să se reflecte atât în obiective, cât şi în deciziile lunare adoptate pentru realizarea acestora. Deci, activitatea managementului fiecărei întreprinderi din joc se concretizează în stabilirea obiectivelor pentru perioada de desfăşurare a jocului: luarea deciziilor lunare privind aprovizionarea, fabricarea şi vânzarea produselor. II. Stabilirea obiectivelor Consiliul de administraţie al fiecărei întreprinderi este necesar să previzioneze desfăşurarea activităţii întreprinderii prin elaborarea planului său semestrial. Având în vedere obiectivele urmărite prin joc, conţinutul şi modul de derulare a acestuia, informaţiile disponibile, se recomandă stabilirea obiectivelor prin intermediul indicatorilor cuprinşi în tabelul nr. 2. Extras din planul întreprinderii Tabel nr. 2 Nr. Crt. Obiective Trimestrul I Trimestrul II Semestru 1. Cifra de afaceri (mii $) 2. Necesar de aprovizionare (mii $) 3. Profit (mii $) Pentru determinarea indicatorilor din tabel se foloseşte metodologia de planificare utilizata în întreprinderile româneşti, evident luând în considerare volumul de informaţii sensibil mai redus de care se dispune în joc. Astfel, cifra de afacere(CA) se calculează cu ajutorul următoarei formule: în care: Qfi = cantitatea de produs (α, β şi γ) care se anticipează ca se va vinde în perioada luată în considerare; Pvi = preţul unitar pentru produsele i. Cantitatea de produs α, β şi γ se determina în funcţie de resursele financiare alocate fiecărei întreprinderi de preţurile unitare ale materiilor prime care se vor importa, de structura producţiei pentru care se optează, de politica firmei, de profitul unitar anticipat, etc. Preţurile unitare de vânzare ale produselor finite se pot anticipa având în vedere procedura de determinare a lor descrisa în paragraful referitor la vânzarea produselor. Necesarul de aprovizionat (Na) se determină pe baza următoarei relaţii: n = norma de consum din materiile prime; pj = preţul unitar al materiilor prime Preţul unitar al materiilor prime se determină pe baza procedurii descrise în paragraful referitor la aprovizionare. Profitul(P) se calculează cu ajutorul următoarei formule: P = CA - (1 + 0,15) x Cmp, în care: Cmp = cheltuieli cu materiile prime consumate pentru fabricarea producţiei vândute şi încasate (1 + 0,15) = coeficient de majorare a cheltuielilor cu materiile prime prin care se iau în considerare şi celelalte cheltuieli necesare pentru fabricarea producţiei marfă. De reţinut că Cmp este egal cu Na dacă întreaga cantitate de materii prime a fost utilizată pentru obţinerea producţiei marfă sau mai mici dacă mai există materii prime neconsumate în stoc, sau produse nevândute. Deşi minijocul aparent nu-i complicat, experienţa demonstrează că, de regulă, este foarte dificil să se elaboreze obiectivele numai baza studierii prezentării jocului. De aceea se recomandă ca participanţii la joc să realizeze 1-2 runde experimentale pentru a înţelege mai bine caracteristicile şi dinamica jocului, după care se trece la fundamentarea obiectivelor şi deciziilor de realizare a acestora. III. DESFĂŞURAREA JOCULUI A. Decizii de aprovizionare Managementul fiecărei întreprinderi consulta situaţia preţurilor materiilor prime existente pe piaţa internaţională (vezi tabelul nr. 3) la începutul perioadei simulate, pentru a cunoaşte preţurile iniţiale. În funcţie de obiective şi de nivelurile preţurilor iniţiale, care sunt aproximative, fiecare Consiliu de administraţie stabileşte ofertele pentru materiile prime pe care le înscrie în tabelul cu deciziile comerciale lunare. Concret, se decid atât cantitatea de materii prime A, B şi C care vor fi achiziţionate, cât şi preţul pe tonă pe care întreprinderea este dispusă să-l plătească: (vezi tabelul nr. 4). In determinarea nivelului preţului pe tonă, conducerea fiecărei întreprinderi trebuie să ţină cont de tabelul cu relaţiile de ajustare prezentat în tabelul nr. 5, care sunt stabilite având în vedere raporturile dintre cerere şi oferta pe piaţa internaţională, pentru parametrii specifici jocului. Tabel nr.3 Nr. Crt. Materiile prime Preţuri unitare de aprovizionare (mii $) Preţuri unitare minime din luna: I II III IV V VI 1. A 40 2. B 30 3. C 20 Tabel nr. 4 Decizii comerciale lunare Luna Materia primă Aprovizionare Comenzi Tone Mii $/ Tona Valoarea totală a comenzilor acceptate (mii $) Produs finit Vânzare Oferta Bucăţi Mii $/tonă Val. producţiei marfă vândută şi încasată (CA) I. A B C Total Alfa Beta Gamma Total II. A B C Total Alfa Beta Gamma Total III A B C Total Alfa Beta Gamma Total Tabel nr. 5 Relaţiile de ajustare a preţurilor de aprovizionare Tone de materie primă comandate Valoarea de ajustarea preţurilor de aprovizionare iniţiale per tonă (mii $) 1 2 –10 –9 –8 –7 –6 –5 –4 –3 –2 –1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Preţul unitar pe care îl poate oferi nu trebuie sa fie mai mare decât preţul limită minim calculat potrivit procedurii din tabelul nr.5 pe baza ipotezei ca respectiva unitate ar fi fost singura care a comandat materia prima în luna respectivă. ¨ ¶ ¸ b d gd Æ ; Æ $ Æ Æ Æ Æ ; Æ ; › $ Æ ጆ $ Æ kd½ ጆ $ Æ ጆ 옍 ᄀ얄ሂ桤怀얄愂̤”欀㽤 ጆ ̀Ĥ옍 $ Æ ̀Ĥ옍 $ Æ ̀Ĥ옍 $ Æ 摧⏈š ਀&䘋ကu oricare din cele 3 materii prime. Cantitatea totală a materiilor prime comandate lunar nu poate depăşi limitele inserate în tabelul 6. Tabel nr.6 Numărul întreprinderilor participante Cantitatea maximă de materii prime care poate fi comandată de o întreprindere (in tone) 3 - 4 12 5 9 6 7 După ce conducerile tuturor întreprinderilor participante la joc au înregistrat deciziile de aprovizionare, cantităţile comandate pe fiecare fel de materie primă sunt comunicate în scris cadrului didactic care asigura coordonarea jocului. Acesta le totalizează si pentru determinarea preţului unitar minim, utilizează relaţiile de ajustare prezentate în tabelul nr. 5 prin care se asigura aplicarea politicii stabilite de organele de preţuri din ţara noastră, în condiţiile raportărilor cerere-oferta de pe piaţa internaţională simulată în joc. Preţurile unitare minime se aduc la cunoştinţa tuturor participanţilor. Aceste preţuri se determina prin ajustarea preţului unitar iniţial, în funcţie de cantitatea totala din fiecare materie prima comandata, de întreprinderile participante la joc. După ce s-au adus la cunoştinţa preţurile unitare minime, fiecare Consiliu de administraţie determina comenzile care sunt satisfăcute ţinând seama de nivelul minim al preţurilor unitare stabilite pe piaţa internaţională, în funcţie de raporturile dintre cerere si oferta. Mai concret, comenzile al căror preţ este mai mare sau egal cu preţul minim unitar se satisfac de către furnizori. în schimb, comenzile ale căror preţuri unitare sunt mai mici decât preţul minim unitar nu sunt onorate. In cazul în care valoarea comenzilor unei întreprinderi depăşesc valoarea fondurilor disponibile, atunci nici una din comenzi nu se onorează. Se penalizează astfel lipsa de corelare a valorii comenzilor cu mărimea fondurilor disponibile pentru asigurarea aprovizionării firmei respective. In luna curenta preţurile unitare minime ale lunii precedente se consideră preţuri iniţiale, asupra lor se aplică valorile de stare pentru determinarea preţurilor unitare ale lunii respective. De reţinut ca preţul unitar minim nu poate fi niciodată mai mic de 1000S/tona, chiar daca din aplicarea relaţiilor de ajustare rezulta un preţ unitar minim mai mic, în calcul se ia 1000$/tona. B. Deciziile de fabricare a produselor finite Cantitatea de produse ce urmează a se fabrica în fiecare luna se stabileşte în funcţie de patru elemente: obiectivele cuprinse în programul de producţie; cantităţile de materii prime disponibile; c) normele de consum prevăzute pentru fiecare din cele trei produse, prezentate în tabelul următor: d) deciziile care se anticipează ca vor fi luate de celelalte întreprinderi., După cum se observă din examinarea datelor din tabelul nr. 7 pentru fabricarea fiecărui produs se utilizează 3 tone de diferite materii prime. În cazul în care nu se dispune de cantităţile necesare dintr-o materie primă pentru fabricarea unui produs aceasta se poate înlocui cu o alta materie primă calitativ superioară. Substituirea de materii prime admise în joc sunt următoarele: in locul materiei prime B se poate utiliza materia prima A; în locul materiei prime C se poate utiliza materia primă B. Tabel nr. 7 Nr. Crt. Produsul Norma de consum din materii prime (t/buc) A B C 1. Alfa 2 1 0 2. Beta 1 1 1 3. Gamma 0 1 2 Cantităţile fabricate de fiecare întreprindere se comunica în scris coordonatorului jocului. C. Decizii de vânzare a produselor finite Ultima categorie de decizii luate de Consiliul de administraţie al fiecărei întreprinderi intr-o luna se refera la cantitatea produselor ce se vor vinde şi la preţul lor. Aceste decizii se bazează pe obiectivele cuprinse în planul fiecărei firme, pe cantităţile de produse fabricate şi, desigur, pe rezultatele previziunii evoluţiei preţurilor pe piaţa externa. Având în vedere aceste elemente, fiecare Consiliu de administraţie decide cate unitatea din fiecare produs se vând în luna respectivă. Evident, nu se vor putea oferi spre vânzare mai multe produse decât sunt deja fabricate. Stabilirea preţului mediu pentru produsele alfa, beta si gama efectuează de o manieră similară determinării preţului unitar minimal al comenzilor de materii prime. Relaţiile de ajustare stabilite iau în considerare raporturile cerere - oferta de pe piaţa simulata în joc, evident pentru condiţiile specifice jocului, regăsite în tabelul 8, Preţurile unitare de vânzare iniţial se găsesc în tabelul 9. Pornind de la preţurile unitare de vânzare iniţiale, fiecare Consiliu de administraţie determina preţul unitar la care accepta sa-si vândă produsele sale. De exemplu, dacă o întreprindere a fabricat şi vrea sa vândă 5 bucăţi din produsul alfa, preţul limită maxim pe care îl poate cere este de 141000$/bucata.. Cantităţile si preţurile unitare astfel stabilite sunt comunicate în scris coordonatorului jocului. Acesta le inserează în vederea determinării preţului limita maxim la care se pot vinde produsele pe piaţa. In funcţie de cantităţile totale din fiecare fel de produs oferit spre vânzare de întreprinderile din joc si de relaţiile de ajustare se stabilesc preţurile maxime la care se vând produsele pe piaţa externă simulată. Tabel nr. 8 - Relaţii de ajustare a preţurilor de vânzare a produselor finite Cantitatea de produse finite vândute (în bucăţi) Valoarea de ajustare a preţurilor de import iniţiale (mii $ bucata) 11 9 7 5 3 1 –1 –3 –5 –7 –9 –11 –13 –15 –17 –19 –21 Situaţia preţurilor produselor finite Nr. Crt. Produse finite Preţuri unitare de vânzare iniţiale (mii $) Preţuri unitare maxime din luna: I II III IV V VI 1. Alfa 140 2. Beta 115 3. Gamma 90 Pe baza acestor preţuri de vânzare se determină de către Consiliul de Administraţie al fiecărei întreprinderi care din produsele oferite au fost vândute. Se vând produsele al căror preţ individual a fost mai mic sau egal cu preţul unitar maxim al produselor din luna respectivă. Fireşte, produsele cu preţul unitar mai mare decât preţul maxim de vânzare existent pe piaţă nu se vor vinde. Acestea urmează să fie oferite din nou spre vânzare pe piaţa externă în lunile următoare. Coordonatorul jocului ţine evidenţa produselor vândute de fiecare întreprindere. Dacă se constată că o firmă a oferit spre vânzare dintr-un produs mai mult decât are disponibil, atunci se anulează vânzarea produselor, iar cantităţile respective nu se iau în considerare la stabilirea preţului unitar maxim. Acestea vor putea fi oferite din nou spre vânzare în lunile următoare. În acelaşi mod decurge vânzarea producţiei pe piaţa externă în fiecare luna, cu menţiunea ca preţul de vânzare unitar care se ajustează în vederea determinării preţului maxim este preţul unitar maxim al lunii precedente. PAGE PAGE 4 쥁`