Referat Farmacodependenta La Cocaine

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Farmacodependenta La Cocaine si de asemenea puteti face Download Referat Farmacodependenta la cocaine

Citeste fragmente din Referat Farmacodependenta La Cocaine

Farmacodependenta la cocaine. Droguri > Opiacee Opiacee: opiu, morfină, codeină & heroină Opiul este un stupefiant obţinut din seminţele plantei de mac. Opiul a fost folosit de-a lungul secolelor mai ales ca somnifer, în scopuri medicinale (în principal ca anestezic) dar şi în scopuri recreaţionale (pentru inducerea unor stări de bine, de relaxare). În secolul 19, în Europa, laudanum (un amestec de opiu cu alcool) era una dintre cele mai ieftine şi uşor accesibile băuturi (mai ieftină decât berea sau vinul) în rândul celor din păturile sociale mai sărace. Principalele componente ale opiului sunt codeina şi morfina - două substanţe folosite şi în practica medicală, având un efect foarte puternic de calmare a durerilor. Abuzul de codeină şi morfină duce la dependenţă, de aceea ambele produse sunt trecute pe lista substanţelor interzise, putând fi utilizate doar sub supraveghere medicală. Heroina este un derivat al opiului, obţinut la sfârşitul secolului 19 prin sintetizarea morfinei. Produsă de compania Bayer Pharmaceuticals, heroina a fost exportată în 1898 în 23 de ţări din lume şi folosită în tratamentul afecţiunilor respiratorii. La scurt timp, compania a încetat producerea ei întrucât medicii şi farmaciştii au observat că mulţi dintre pacienţii lor consumau cantităţi mari de medicamente pentru tuse care conţineau heroină. Consum. Opiumul în general se fumează, morfina se poate injecta, iar codeina se ingerează (cel mai adesea este conţinută în alte produse farmaceutice). În Europa de Vest şi în Statele Unite ale Americii, priza (tras pe nas) a devenit cea mai frecventă metodă de consum a heroinei. Priza este preferată injectării, datorită riscurilor de sănătate asociate folosirii de ace şi seringi. În România, injectarea este în continuare cea mai frecventă cale de administrare a heroinei, punându-i pe consumatori (mai ales pe cei care folosesc seringi şi ace în comun cu alţi consumatori) în pericolul de a contracta diverse boli şi mai ales infecţie cu HIV, hepatita B şi C. Heroina mai poate fi şi fumată sau ingerată. Efecte fiziologice ale opiaceelor. Consumatorii de heroină pot trăi următoarele efecte: Modificări ale ritmului şi volumului de respiraţie Încetinirea capacităţilor de mişcare şi de coordonare a activităţii muşchilor Relaxarea stomacului şi a muşchilor intestinali Reducerea secreţiilor (salivă, suc gastric etc.) şi a proceselor de digestie -1- Reducerea ovulaţiei şi absenţa menstruaţiei. Efecte psihologice ale opiaceelor. Opiaceele au o structură similară cu cea a endorfinelor naturale - substanţe produse de către creier, care au un efect de diminuare şi inhibare a senzaţiilor de durere. Consumul de opiacee duce la alterarea producţiei de endorfine de către creier, reduce percepţia durerii, reduce anxietatea, inhibă activitatea sistemului respirator şi reduce activitatea zonelor creierului responsabile cu emoţiile. Acest tip de inhibare a comportamentelor emoţionale şi motivaţionale ale creierului explică următoarele situaţii trăite de către consumatorii de heroină: "Anestezia emoţională" - apare la persoanele dependente de heroină. Indiferenţa faţă de lumea înconjurătoare, detaşare perceptivă si indiferenţă afectivă. Primul moment de plăcere, numit şi flash ("strafulgerare" engl.) este urmat de o stare de satisfacţie, de încetinire a gândurilor, a gesturilor şi a acţiunilor, care sfârşeşte într-o stare de somnolenţă. Abuzul de opiacee: toleranţă şi dependenţă Cele mai importante probleme asociate consumului sau abuzului de opiacee sunt reprezentate de toleranţa şi dependenţa provocate de aceste substanţe. Toleranţa este fenomenul biologic de adaptare a corpului la prezenţa substanţelor toxice. Din cauza acestui fenomen, aceeaşi doză (aceeaşi cantitate) produce efecte din ce mai slabe la un consumator de la o administrare la alta a drogului. Cu timpul, creşterea toleranţei îi forţează pe consumatori să crească doza pentru a obţine aceleaşi efecte. Această situaţie duce în final la dependenţă. Sevrajul reprezintă o condiţie patologică direct legată de dependenţa de opiacee, care apare atunci când consumatorul dependent renunţă la dozele lui obişnuite. Dacă dependenţa este puternică, sevrajul se poate manifesta în forme foarte violente. Senzaţiile pe care consumatorii le experimentează atunci când sunt în sevraj, sunt exact opusul acelora pe care le simt când sunt sub efectul opiaceelor. În timpul sevrajului, la consumatorul de opiacee pot apărea: anxietate iritabilitate lăcrimare abundentă secreţii nazale abundente -2- tremur muscular senzaţia de "piele de găină". Supradoza cu opiacee. Cea mai gravă afecţiune cauzată de supradoza cu opiacee este insuficienţa respiratorie, care poate să ducă imediat la moarte prin sufocare. Insuficienţa cardiacă severă - cauzată tot de supradoză - poate duce la alterări semnificative ale proceselor de schimb de lichide între sistemul circulator şi ţesuturi. În acest caz, se poate instala edemul (adică acumularea în exces a lichidului în golurile dintre celule) mai ales în zona plămânilor şi a creierului. Moartea în urma supradozei este de cele mai multe ori cauzată de edemul cerebral acut. Multe decese în rândul consumatorilor sunt provocate de intoxicaţii cauzate de impurităţile (alte substanţe) conţinute în heroina vândută pe stradă. Sfaturi pentru cazurile de supradoză. Sunaţi imediat la salvare şi în timp ce aşteptaţi ambulanţa acordaţi primul ajutor Verificaţi dacă persoana are în apropiere seringi, ace şi alte obiecte folosite la administrarea unei injecţii Vorbiţi cu persoana care a luat supradoză, încercaţi să vă daţi seama dacă mai este conştientă Verificaţi dacă mai respiră şi verificaţi pulsul ꐓ„ꐔ„摧正ᔀDacă persoana este inconştientă dar totuşi respiră regulat, aşezaţi-o pe o parte pentru a preveni sufocarea cu propria vomă Dacă persoana nu mai respiră, verificaţi-i gura şi îndepărtaţi impurităţile, aşezaţi-o pe spate şi începeţi respiraţia gură la gură, protejându-vă gura cu o batistă sau cu un şerveţel. Capul persoanei care a suferit o supradoză trebuie dat pe spate, iar nările trebuie să fie închise. Probleme patologice asociate indirect cu consumul de opiacee În afară de HIV/SIDA, consumul şi dependenţa de droguri şi în particular consumul de heroină injectabilă (prin utilizarea în comun cu alte persoane a acelor şi seringilor) poate să determine apariţia unor probleme grave ale funcţiilor sistemului imunitar. Acesta este unul dintre motivele pentru care persoanele dependente contractează des diverse infecţii care sunt responsabile de multe boli tipice consumatorilor de heroina, cum ar fi: Septicemie (infecţie generalizată la nivelul întregului organism) -3- Pneumonie Infecţii osoase şi la nivelul articulaţiilor Inflamaţii ale vaselor de sânge Infecţii la nivelul rinichilor Hepatită virală, toxoplasmoză, citomegalovirus Abcese, leziuni ale pielii şi dureri musculare. Droguri > Cocaina Cocaina este o substanţă stupefiantă care creează o dependenţă puternică, acţionând direct asupra creierului. Cocaina pură a fost extrasă din frunzele plantei coca la mijlocul secolului 19; la începutul secolului 20 era deja folosită ca ingredient în majoritatea produselor farmaceutice destinate tratării diverselor boli. În prezent, deţinerea, utilizarea sau comercializarea cocainei sunt ilegale, cu o singură excepţie: medicii o pot folosi ca anestezic în timpul unor intervenţii chirurgicale la ochi sau la gât. Pe stradă. Pe stradă, cocaina se vinde în general sub formă de pudră albă, fină sau granulată. Dealerii însă o amestecă cel mai adesea cu diferite alte substanţe inerte (ex.: pudră de talc, zahăr pudră, faină etc.) sau chiar active (amfetamine, substanţe anestezice etc.). Din această cauză, într-o doză de cocaină doar 50 - 60% sunt de cocaină pură, iar efectele şi toxicitatea dozei sunt foarte diferite de cele ale cocainei pure. Consum. "Priza" este cea mai des folosită metodă de administrare a cocainei. Trasă pe nas ("prizată"), cocaina este absorbită rapid prin mucoasa nazală provocând cele mai intense şi îndelungate efecte (cu durata de 15 - 30 minute). Prin mestecarea frunzelor de coca, absorbţia substanţei active se face mai lent, iar efectele nu sunt prea intense dar sunt persistente. Cocaina poate fi de asemenea injectată, această metodă fiind mai rar folosită şi mai periculoasă. Substanţa injectată trece direct în sânge, este total absorbită şi efectele apar într-un timp foarte scurt (10 - 20 minute). Cocaina poate fi şi fumată - tipurile de cocaină care de obicei se fumează fiind denumite freebase şi crack. Ajunsă în plămâni, cocaina se absoarbe foarte repede în sânge, are efecte imediate dar pentru o perioadă scurtă (5 - 10minute). Rush/Down/Crash. -4- Prizarea cocainei are un efect foarte rapid. Substanţa ajunge la creier în doar câteva secunde şi provoacă o plăcere scurtă dar intensă (rush, în engleză). Euforia (high în engl.) care urmează după rush dispare în aproximativ 30 de minute, lăsând consumatorul într-o stare de anxietate, depresie şi irascibilitate, aşa numita stare down (engl.) care pe mulţi îi încurajează să mai ia o doză. Din acest motiv prizarea cocainei poate duce foarte uşor la dependenţă. Pentru cei care utilizează cocaina în mod frecvent, starea de rău fizic şi psihic (down) de după administrare devine din ce in ce mai insuportabilă şi generează depresie, stare de epuizare, iritabilitate şi mai ales o dorinţă incontrolabilă de a lua încă o doză de cocaină. Starea ulterioară satisfacerii acestei dorinţe se numeşte crash (engl.) Efecte imediate. Cocaina este un anestezic local. Luată în doze mici, cocaina provoacă o stare de euforie, stimulează senzaţiile de percepţie (mai ales auz şi simţ tactil), dă sentimente de putere fizică şi de îmbunătăţire a abilităţilor mentale, înlătură senzaţiile de somn şi foame. În acelaşi timp însă, ea provoacă tahicardie, creşterea temperaturii corpului şi a presiunii arteriale, vasoconstrictie. Efectele psihologice sunt şi ele foarte variate, depinzând de starea de spirit a utilizatorului şi de aşteptările sale legate de consumul de cocaină. O persoană poate simţi doar o simplă stare de agitaţie, în timp ce alta poate dobândi un sentiment de putere absolută. Efecte pe termen lung. Cu fiecare nouă doză, consumatorul caută - dar nu reuşeşte - să retrăiască senzaţiile pe care i le-a oferit doza anterioară. Astfel, consumul pe termen lung naşte dependenţă şi provoacă iritabilitate şi schimbări bruşte de dispoziţie, paranoia sau halucinaţii auditive. Consumul în doze din ce în ce mai mari creşte toleranţa consumatorului faţă de starea de high (euforie) dar creşte şi sensibilitatea lui faţă de efectul anestezic al cocainei. În astfel de momente, pot surveni decese accidentale, funcţia anestezică a cocainei putând provoca consumatorului un stop respirator şi de aici un stop cardiac. -5- Bibliografie: 1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003 3.www.umfcv.ro/ro/Invatamant 4.www.ana.gov.ro/rom/dictionardroguri.htm - 13k 쥁@