Referat Hiperplazia Medicamentoasa

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Hiperplazia Medicamentoasa si de asemenea puteti face Download Referat Hiperplazia medicamentoasa

Citeste fragmente din Referat Hiperplazia Medicamentoasa

HIPERPLAZIA MEDICAMENTOASA Riscul de aparitie a efectelor adverse postmedicamentoase influenteaza orice decizie de a prescrie, si, in final, de a consuma medicamente. Adultii care accepta tratamentul medicamentos sunt constienti de posibilitatea efectelor adverse, chiar daca nu cunosc cu certitudine caror pericole anume se expun. Copiii, totusi, sunt expusi la multe dintre aceleasi medicamente ca si adultii, insa fara a fi luat o decizie in acest sens, ceea ce duce la conceptul de considerare a copiilor drept “martori nevinovati” (“innocent bystanders”).  Copiii primesc medicamente nu numai conform indicatiilor terapeutice adecvate, ci si din motive nemedicale. Intr-un studiu, peste 90% dintre copiii dusi la medic au primit prescriptii cu cel putin un medicament.  Consumul de medicamente la copii este asociat cu un profil unic al efectelor adverse, care trebuie sa fie cunoscut de catre clinician. Reactiile adverse postmedicamentoase, sau efectele nedorite ce apar in conditiile unei utilizari adecvate a medicamentelor, pot fi clasificate dupa sistemul propus de Smidt si Queen. Efectele secundare sunt efecte farmacologice previzibile, inevitabile. Ele sunt in general dependente de doza. Intoleranta este un raspuns excesiv la dozele normale de medicamente. Reactiile alergice sunt raspunsuri imune, confirmate sau suspectate. Reactiile idiosincrazice sunt reactii rare si uneori severe, care nu sunt legate de efectele farmacologice cunoscute ale medicamentelor si au la baza o posibila susceptibilitate genetica. Esecul terapeutic, supradozarea si abuzul de medicamente nu sunt considerate efecte adverse postmedicamentoase. Efecte adverse postmedicamentoase somatice Inainte si dupa nastere, copiii in crestere prezinta o sensibilitate acuta la dereglarile, potential definitive, in dezvoltarea lor somatica si functionala. Efectele medicamentelor asupra dezvoltarii somatice sunt bine documentate. Displazia emailului dentar, hipoplazia si leziunile osoase sunt rezultatul expunerii la tetraciclina, incepand din al doilea trimestru de sarcina si pana la varsta de 8 ani. Tratamentul cu desferoxamina in beta-talasemie, inainte de supraincarcarea cu fier indusa prin transfuzii, este asociat cu anomalii osoase vizibile radiologic, displazie osoasa16 si statura mica dupa varsta de 6 ani.31 Hiperostoza corticala reversibila, largirea suturilor craniene, edemul tesuturilor moi si obstructia canalului de evacuare gastrica au fost asociate cu perfuziile de lunga durata cu prostaglandina E. Unele medicamente sunt asociate cu o incidenta mai crescuta a anomaliilor la copii. De exemplu, hiperplazia gingivala indusa de fenitoin apare mai frecvent la copii si adolescenti decat la adulti. Exista multe cauze ale hiperplaziei gingivale.In mare parte, igiena orala corespunzatoare este suficienta pentru a avea o gingie normala,sanatoasa.In unele situatii,de altfel, hiperplazia gingivala este indusa de medicamente sau poate fi o manifestare a unei anomalii genetice.In cazul celei din urma,poate exista ca o anomalie izolata sau parte dintr-un sindrom. Daca tratamentul orthodontic este necesar la pacientii cu Hiperplazie gingivala, atat aspectul orthodontic cat si cel periodontal trebuie luat in considerare. Fibromatoza gingivala ereditara a fost tratata periodontal prin indepartarea excesului gingival utilizand gingivectomii. Dupa o perioada tratamentul orthodontic a debutat cu dispozitive fixe. Controalele periodontale lunare au fost menite sa controleze inflamatia gingivala.Dupa tratamentul ortodontic , se instituie oprirea permanenta, urmata iar de o gingivectomie completa atat la nivelul maxilarului cat si mandibulei.Una din cele mai importante chei pentru un tratament efficient la pacientii cu hiperplazie este cooperarea dintre periodontist si ortodontist. INTRODUCERE Gingivita este cea mai comuna reactie inflamatorie a gingiei si este cauzata de coloniile de bacterii de pe suprafata dintelui si invazia imediat urmatoare a microorganismelor in santul gingival. Tesutul gingival este edematous,moale la consistenta,si poate sangera atunci cand e usor atins.In unele conditii patologice, gingivita cauzata de acumularea de placa bacteriana poate fi mai grava.O arie mai extinsa a gingivitei eritematoasa poate fi de exemplu frecvent gasite la subiectii cu diabet necontolat. In perioada pubertatii si sarcinii,hiperplazia tesutului gingival poate fi datorata igienei orale deficitare,nutritiei inadecvate,sau stimularii sistemice hormonale. Cresterea exagerata a gingiei se intalneste la peste 50% dintre persoanele carora li se administreaza FENITOINA (DILANTIN). In ultimii ani, lista medicamentelor provocatoare de cresteri exagerate ale gingiei s-a extins.Tesuturile gingivale sunt afectate prin diferite mecanisme.Intotdeauna, hiperplazia implica marginea gingivala cu extindere in papila inter-dentara.Leziunea poate implica si spatiile proximale, si poate deveni intr-atat de extinsa incat dintii sunt deplasati si coroana lor acoperita. Depasiri gingivale sunt intalnite si in discrazii sangvine.Aceasta forma a displaziei gingivale a fost intalnita in leucemia monocitara,limfocitara si mielocitara.Tesuturile gingivale sunt marite, edematous, moi la atingere,cu o tendinta usoara de sangerare. Trombocitopenia si trombocitipatia pot deasemenea cauza hipertrofie gingivala si sangerare spontana. In unele conditii,hipertrofia gingivala poate progresa rapid spre boli periodontale distructive,ca rezultat al alterarii raspunsului imun al gingiei la placa bacteriana. O hipertrofie usor progresiva a gingiei maxilare si mandibulare este o forma de Hiperplazie gingivala fibroasa idiopatica.In mod caracteristic, masiva crestere a gingiei acopera suprafata dintelui si deplaseaza dintele , si in timp ce cauza bolii este necunoscuta se pare ca exista o predispozitie genetica. Majoritatea hiperplaziilor idiopatice sunt probabil cauzate de o tulburare genetica , si de aceea nu ar trebui numite idiopatice, intrucat cauza e reprezentata de o “tulburare genetica”. . CARACTERISTICELE DIAGNOSTICULUI IN STADIUL INCIPIENT INAINTEA INCEPERII TRATAMENTULUI ORTODONTIC: 1.Exceptand cresterea exagerata (hiprtrofia) ereditara, pacientul are o stare generala buna 2.O ocuzie asimetrica molara de jumatate de unitate , ocluzie distala la dreapta si ocluzie neutral la stanga , overbite si overjet marite. 3.Eruptia suprapusa a incisivilor mandibulari , malpozitia incisivilor laterali superiori 4.Nu sunt observate probleme functionale TRATAMENT Fibromatoza gingivala pronuntata s-a instalat la varsta de 7 ani , acoperind complet planurile ocluzale ale dintilor prezenti. Pacientul a fost sfatuit sa astepte o eventuala dezvoltare dentara si instruit sa-si mentina o buna igiena orala. Pentru ca pacientul nu a avut probleme medicale , nu au fost efectuate nici un fel de teste suplimentare pentru a exclude alte posibilitati de hipertrofie gingivala. La varsta de 9 ani si 9 luni , incisivii temporari inferiori au fost extrasi pentru a facilita emergenta incisivilor permanenti. Pacientul a fost urmarit an de an si la varsta de 12 ani si 10 luni primul molar temporar maxilar drept si primul molar temporar inferior au fost extrasi.La varsta de 13 ani si 7 luni , caninii temporari inferiori au fost extrasi urmand la 7 luni extractia molarilor temporari superiori secunzi si a molarului temporar inferior secund. CONCLUZIE Au fost obtinute o buna si estetica ocluzie in urma unui tratament ce a durat 2 ani si jumatate. Recurenta cresterii gingivale exagerate a fost datorata igienei orale corespunzatoare, obtinuta in urma examinarilor lunare si instruirilor pentru igiena orala. Dupa tratament sunt necesare reveniri periodice la controale stomatologice pentru aevalua igiena orala si stabilitatea tratamentului orthodontic si periodontal. DILANTIN (FENITOINA) Medicament folosit in tratarea acceselor de epilepsie. Poate provoca inghitirea gingiei(hiperplazia gingivala),in special la persoanele care nu-si periaza dintii in mod regulat. Imaginea de mai jos arata faptul ca amestecul dintre o igiena orala deficitara si Dilantin poate afecta gingia pacienului. O mai buna igiena orala ar fi redus cresterea exagerata a gingiei. Un numar limtat de alte medicamente poate cauza , deasemenea, aceasta problema , dar cu extindere mai redusa. Aceste medicamente includ antihipertensive si blocante de canale de calciu (Cardizem), pilule anticonceptionale si inlocuitori de hormone(Progestrogen) , agenti imunosupresori ca cyclosporine. In general acest tip de hipertrofie gingivala poate fi prevenita de o buna igiena, dar odata aparuta , singura modalitate de eliminare este prin indepartarea chirurgicala a tesutului in exces, procedura numita GINGIVECTOMIE. dilantin hiperplazie           Hiperplazie fibroasa Comentariu Dilantinul are o reactie adversa care determina fibroblastii sa sintetizeze collagen rezultand o Hiperplazie non-inflamatorie.Tratamentul consta in gingivectomie pentru a indeparta cresterea exagerata.Alte medicamente care au acelasi efct sunt cyclosporinele si blocantele canalelor de calciu, de exemplu:nifedipina. Acest pacient ,in urma unui tratament de 6 saptamani a suferit indepartarea chirurgicala a tesutului gingival in exces. In timp ce pacientul beneficiaza in continuare de tratament stomatologic, estetica a fost imbunatatita si pacientul a fost multumit de rezultat.Exista o sansa ca afectiunea sa recidiveze , intrucat pacientul continua tratamentul cu Dilantin. Ulceratiile mucoasei orale cauzate de medicatia blocanta a canalelor de calciu Blocantele canalelor calciului au ca actiune scaderea fortei de contractie a miocardului ce reduce necesarul de oxigen al acestuia. Sunt larg utilizate in tratamentele afectiunilor cardio-vasculare ca: angina, hipertensiunea arteriala si aritmia supraventriculara precum si in alte afectiuni: cardiomiopatia hipertrofica, migrena, sindromul Raynaud si ateroscleroza. Cercetand literatura medicala stomatologica s-au gasit extrem de putine cazuri de pacienti cu ulceratii orale induse de medicatia blocanta a canalelor calciului (CCBs) in ciuda utilizarii foarte frecvente a acesteia.Totusi, ea abunda in cazuri de hiperplazie gingivala indusa de tratamentul cu CCBs - in speta Nifedipin. Acesta produce hipertrofie gingivala cu cea mai mare frecventa dar, desigur, sunt si alte substante implicate. Cauza exacta a acestei hiperplazii nu e clar inteleasa, o corelare insa intre igiena orala defectuoasa si susceptibilitatea crescuta a anumitor persoane de a face hiperplazie gingivala exista in mod cert. Cauzele ulceratiilor orale sunt diverse, sunt extrem de frecvente, cele mai multe fiind rezultatul traumelor mecanice , infectiilor sau sunt localizari orale ale unor afectiuni imunologice generale (ulceratia aftoasa), afectiuni dermatologice intrinseci (pemfigus, lupus eritematos); mai pot avea si cauze iatrogene. Medicii stomatologi trebuie sa poata recunoaste si identifica manifestarile orale ale afectiunilor generale. In cazul utilizarii CCBs, s-a observat la anumite persoane prezenta unor ulceratii rezistente la tratament iar cauzele nu au putut fi rapid identificate. Obtinerea unei anamneze ce include o lista detaliata a medicamentelor luate de pacient e extrem de importanta pentru precizarea unui diagnostic corect . Diagnosticul poate fi precizat pe baza datelor clinice si a biopsiei si se completeaza cu teste alergice sau testarea sensibilitatii la unele medicamente. Trebuie luata in considerare in cazul pacientilor expusi factorilor de risc si cu leziuni persistente si posibilitatea transformarii maligne a acestora. De aceea, orice ulceratie orala a carei cauza nu a fost identificata necesita continuarea efortului pentru precizarea diagnosticului si tratarea pana la vindecarea leziunilor. Medicamentele cunoscute sa cauzeze eruptii medicamentoase si reactii lichenoide Medicamente asociate ulceratiile orale Cele mai raspandite medicamente ce produc ulceratii orale sunt agentii chimioterapici, antineoplazici de tipul: cyclosporina, methotrexate si doxorubicin. Medicatia antiinflamatoare nesteroidiana ca: piroxicam, indometacin, iburofen au fost implicate in special in aparitia eruptiilor lichenoide. Acestea seamana de obicei cu un lichen plan tipic dar adesea poate determina aparitia ulceratiilor. Diagnosticul in ulceratiile induse de medicamente se pune pe expresia clinica si raspunsul la tratament. Clinic aceste ulceratii sunt adesea de dimensiuni mari, izolate, situate pe marginile limbii si au un halou alb leucokeratozic; nu se vindeca luni si chiar ani, in ciuda terapiei variate la care e supus ( medicamente, chirurgie cu laser). BIBLIOGRAFIE: 1 Shafer WG, Hine MK, Levy BM. A Textbook of Oral Pathology, 4th edn. Philadelphia: WB Saunders, 1983: 760–800. 2 Behjat KHM, Gier RE. Common and less common gingival overgrowth conditions. J Periodontol 1995; 56: 46–48. 3 Katsikeris N, Angelopoulos E, Angelopoulos AP. Peripheral giant cell granuloma: clinicopathological study of 224 new cases and review of 95 reported cases. Int J Oral and Maxillofac Surg 1988; 17(2): 94–99 4 Vally IM, Altini M. Fibromatoses of the oral and paraoral soft tissues and jaws. Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol 1990; 69: 191–198. 5 Wood NK, Goaz PW. Differential Diagnosis of Oral Lesions, 4th edn. St Louis: CV Mosby, 1991: 166. 쥁@