Referat Referat La Biologie
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Referat La Biologie si de asemenea puteti face
Download Referat Referat la biologieCiteste fragmente din Referat Referat La Biologie
"O lista completa a posibilelor intrebuintari ale terapiei genetice ar
arata ca o enciclopedie a bolilor umane"
(Dr.
Anthony j. Zuccarelli)
Terapia genetica este o noua abordare in tratamentul bolilor cauzate de
modificari ale genelor. Ea este testata in prezent pe pacienti voluntari
in clinici speciale. La inceputul lui septembrie 1999, au fost aprobate
in jur de 400 de clinici in lumea intreaga si peste 3200 de pacienti au
urmat astfel de tratamente. Circa 70% din pacienti sunt in SUA.
Acum cativa ani, s-a pornit un proiect ce avea ca si scop
identificarea fiecarei gene umane. Acesta fiind in mare parte incheiat,
datele arata ca fiecare individ uman are in jur de 30.000 de gene.
Variatiile de structura a genelor unei persoane o definesc pe aceasta ca
individ, influentand inaltimea sau culoarea ochilor, dar si unele boli.
Premizele terapiei genetice sunt bazate pe ideea corectarii bolilor
genetice la nivelul moleculelor de ADN. Terapia genetica are un
potential enorm," spune eticistul Adventist Dr. Anthony J. Zuccarelli,
profesor biochimist la Universitatea Loma Linda California. "Unii prezic
ca aceasta terapie poate deveni la fel de comuna ca si utilizarea
antibioticelor. Bolile ce pot fi tratate prin terapie genetica pot fi de
la bolile infectioase la cancer." Zuccarelli a adaugat ca oricum terapia
genetica a fost criticata ca fiind o incercare de "joaca de-a Dumnezeu."
. "Personal sunt ingrijorat de perspectiva ca aceasta terapie sa se
extinda si asupra aspectelor care nu privesc sanatatea, cum ar fi
chelia, greutatea corporala, dezvoltarea muschilor, culoarea parului,
culoarea pielii si aspectul fizic in general."
Sarcina principala a terapiei genetice este dezvoltarea de metodelor
de a transporta material genetic celulelor corespunzatoare, eficient si
sigur. Aceasta problema devine cu adevarat provocatoare cand gene ce
trebuiesc transportate sunt mari si complexe. Daca genele sunt plasate
intr-un mod optim, ele pot sa persiste pe tot parcursul vietii celulei
si ar putea duce la o potentiala vindecare.
Terapia genetica incearca sa gaseasca strategii viabile de livrare a
genelor. Pentru a reusi acest lucru, s-au dezvoltat "vehicule" de
livrare a genelor, asa numitii vectori, care incapsuleaza genele
terapeutice, pentru a le livra in celule. Multi dintre vectorii curent
folositi sunt versiuni modificate ale unor virusi. Virusii modificati
genetic nu pot sa se inmulteasca in pacient, dar au abilitatea de a
livra materialul genetic. O alta strategie este bazata pe folosirea
vectorilor non-virali in care complexe de ADN, proteice, sau lipide
formeaza particule capabile sa transfere gene.
Pe data de 14 septembrie 1990, la Institutul National de Sanatate
din Bethsda, USA, o fetita de 4 ani a devenit primul om tratat vreodata
cu ajutorul terapiei genetice. Ea suferea de o Imunodeficienta grava.
Aceasta boala este cauzata de un defect al unei singure gene. Ca efecte
ale acestei boli, ar fi faptul ca sistemul imunitar nu lucreaza deloc.
Copii afectati sunt incapabili sa se apere de infectii, si sunt nevoiti
sa traiasca intr-un mediu steril, izolati de restul lumii. Chiar si asa,
viata lor este de obicei scurta. Dupa doi ani de terapie, aceasta fetita
a fost capabila sa mearga la scoala, sa innoate, sa danseze cu familia
si cu prietenii.
Este foarte incurajator gandul ca terapia genetica se foloseste in
dezvoltarea tratamentelor pentru diverse boli cum ar fi: cancer, boli
cardiovasculare si SIDA. In prezent, doar cateva boli genetice pot fi
vindecate si doar simptomele sunt tratate. Genele mutante nu sunt
distruse de tratament. Una dintre cele mai cunoscute tratamente este
injectarea de insulina pacientilor suferind de diabet. Aceasta terapie
are succes si totodata nu este nici prea scumpa.
In ultimul timp se incearca gasirea unui tratament pentru Parkinson
si Alzheimer cu ajutorul terapiei genetice. Problema care apare ar fi
gasirea unei metode de a introduce gene in creier, deoarece acesta este
protejat de potentialele substante periculoase din sange de catre
jonctiunile stramte dintre celule capilare. Doar moloculele recunoscute
au permisiunea de a trece, deci pentru a introduce gene in creier,
cercetatorii vor fi nevoiti ori sa le injecteze prin gauri perforate in
creier, sau prin administrarea intravenoasa a acestora impreuna cu
drogurile ce distrug aceasta bariera. Recent, William Pardridge si
Ningya Shi de la Universitatea din California Scoala de Medicina din Los
Angeles, au gasit o cale de a "pacali" aceasta bariera astfel ca genele
terapeutice sa fie lasate sa treaca, dar creierul sa fie protejat de
catre substantele periculoase. Cercetatorii intai impacheteaza gena
intr-o sfera, numita lipozom. Mai apoi acest pachet este legat de un
anticorp, care spune celulei sa lase pachetul sa intre. Cand cei doi
cercetatori au injectat in sangele unui soarece pachete continand o
anumita gena, au gasit proteina elaborata de acea gena in creierul
acestuia. Deja se preconizeaza faptul ca in viitorul apropiat, aceasta
metoda se va folosi si la oameni.
Un alt experiment reusit a fost acela in care, cu ajutorul terapiei
genice s-a tratat o anumita forma de orbire. Astfel, intr-o demonstratie
a puterii terapiei genetice, un caine ce a mostenit o forma rara de
orbire si-a recuperat vederea. Acesta ar putea fi un pas important
pentru tratamentul bolilor oftalmologice la om. Cainele din experiment
avea boala numita Amauroza Congenitala Leber (ACL), care duce la
degradarea tesutului de pe retina, sensibil. De asemenea aceasta boala o
intalnim si la oameni. Cei ce sufera de aceasta boala isi pierd vederea
in copilarie. Cauza acestei boli, poate fi o mutatie in una dintre cele
trei gene cunoscute. Defecte ale altor gene necunoscute inca provoaca de
asemenea aceasta boala. Cainele din studiu a avut un defect al genei ce
sintetizeaza proteina RPE65, care ajuta la crearea unui pigment necesar
pentru vederea normala. Cercetatorii au preluctrat o copie a genei
intr-un adenovirus si mai apoi l-au injectat direct in retina ochiului
drept a trei caini. Rezultalul a fost o ridicare mare a activitatii
electrice si a functiilor pupilei in ochiul drept. Momentul culminant a
fost atunci cand cainii au fost nevoiti sa treaca de cursa cu obstacole.
Animalele au fost capabile sa ocoleasca obiectele. Fara tratament,
cainii se loveau de fiecare obiect intalnit in cale. Pana acum, nu s-au
vazut efecte secundare sau raspunsuri puternice ale sistemului imunitar
la tratament. Cercetatorii sunt increzatori, spunand ca s-ar putea
ajunge la un tratament pentru ACL la oameni. Inca nu se stie daca acest
tratament ar avea efect la oamenii in varsta a caror retina s-ar putea
sa fie deteriorata.
Un nou tratament pentru diabetici apare la orizont, datorita
cercetarilor in domeniu terapiei genetice. O echipa de cercetatori de la
“University of Californiaâ€Â-San Francisco sub conducerea Dr. Ira
Goldfine au anuntat in numarul din 24 noiembrie a revistei Nature
Medicine insertia in glandele salivare ale sobolanilor a genei care
produce insulina, reusind cu succes sa trateze diabetul la aceste
animale si realizand acelasi lucru cu gena care codifica hormonul de
crestere, ceea ce trezeste noi sperante de tratament prin aceasta metoda
a diabetului, nanismului hipofizar, chiar a unor forme de cancer sau a
altor afectiuni, cum ar fi hemofilia. Printr-un cateter introdus in
ductul salivar, cercetatorii au injectat solutie salina continand genele
umane care controleaza productia de insulina in pancreas, utilizandu-se
atat ADN ca atare, cat si ADN combinat cu lipide, care se pare ca este
relativ mai eficient. 20% din produsul acestor gene este deversata in
circulatia generala, afirma Goldfine, astfel ca la animalele a caror
celule beta pancreatice au fost distruse, insulina produsa de aceste
gene a dus la normalizarea nivelului glucozei sangvine pentru
aproximativ o saptamana, ceea ce la om echivaleaza cu o luna. Goldfine
spera ca prin aceasta metoda se vor putea elimina injectiile cu
insulina, prin introducerea acestei solutii genetice fie in pancreas,
fie in glandele salivare.
O terapie genetica impotriva hemofiliei, testata pentru prima data
la om, a permis demonstrarea faptului ca acest tratament este sigur si
ca poate imbunatati starea de sanatate a pacientilor, se arata intr-un
studiu aparut in revista New England Journal of Medicine (NEJM), citata
de AFP. Acest tratament este sigur, nici un raspuns imunitar nu s-a
declansat la bolnavi si nici un pacient nu a prezentat efecte secundare
dupa ce a primit celule modificate genetic, a precizat profesorul David
Roth, de la spitalul Beth Israel Deaconess. Testele au fost realizate pe
sase persoane suferind de hemofilie A, o forma grava a bolii. Ele au
urmarit sa arate ca tratamentul nu este nociv si ca imbunatateste starea
pacientilor. Intr-adevar, in urma tratamentului, pacientii au prezentat
mai putine sangerari spontane, unul dintre riscurile cele mai mari in
cazul acestei boli. Cercetatorii au folosit chiar celule ale
pacientilor, modificate genetic pentru exprimarea factorului VIII, de
coagulare, care lipseste congenital in cazul hemofililor. La patru
dintre ei, noteaza autorii articolului, nivelul factorului VIII a
crescut in plasma sanguina dupa inocularea celulelor modificate in
tesuturile grase ale abdomenului. Cresterea nivelului factorului VIII in
sange a permis scaderea sangerarilor si reducerea cantitatii de proteina
necesara pentru a opri hemoragiile.
O terapie pe baza genetica s-a dovedit a fi eficienta in lupta
impotriva cancerului. Produsul injectat direct in tumorile maligne
determina diminuarea sau chiar disparitia acestora. Studiul, publicat in
revista britanica â€ÂNature Medicineâ€Â, este o incurajare la adresa
celor care cred ca acest tip de tratamente vor putea fi folosite pentru
anihilarea mai multor feluri de cancer. In cadrul acestui experiment, 30
de englezi si de americani ce sufereau de cancer la git sau cap au fost
tratati cu un virus rece, modificat, numit ONYX-015. Acesta actioneaza
numai asupra celulelor canceroase, distrugindu-le. Acest nou tratament
se aplica in combinatie cu cel clasic de chimioterapie, iar rezultatele
obtinute sint mult mai bune decit cele rezultate in cazul tratamentului
standard.
Conform datelor puse la dispozitie de catre specialisti, tumorile
s-au diminuat in cazul a 25 din cei 30 de pacienti, doar la 17% dintre
acestia metastazele canceroase progresind. Mai mult, in cazul a opt
dintre pacienti, tumoarea a disparut complet. Acest lucru reprezinta o
imbunatatire fata de precedentele teste, cind, folosindu-se numai
terapia bazata pe injectarea virusului rece, tumorile dispareau, insa
reapareau imediat dupa incetarea tratamentului.
Doctorul French Anderson, seful catedrei de medicina genetica din
cadrul Universitatii â€ÂSouthern California†din Los Angeles, a
declarat ca acest experiment reprezinta cel mai mare succes inregistrat
pina acum in lupta cu tumorile canceroase. â€ÂONYX-015 poate face
diferenta dintre celulele infestate si cele sanatoase, astfel incit,
prin chimioterapie, sa fie distruse numai cele bolnaveâ€Â, a precizat
acesta. Este cunoscut faptul ca intre 45 si 70% dintre tumorile situate
la nivelul gitului sau capului produc mutatii ale genei p53, care in mod
normal ajuta organismul sa lupte impotriva cancerului. Exista si efecte
secundare, unii pacienti acuzand simptome similare celei ale gripei,
inclusiv stari febrile, senzatii de slabiciune si frisoane. Acest
tratament este diferit de celelalte terapii pe baza genetica prin faptul
ca nu se cauta inlocuirea unei gene afectate cu o copie functionabila
din celule, ci virusul se stabilizeaza in celula bolnava si actioneaza
pentru a o distruge. Doctorul Mary Berrington, om de stiinta ce
participa la Campania de Cercetare a Cancerului, a declarat ca
rezultatele obtinute sint â€Âfoarte promitatoareâ€Â. â€ÂEste o abordare
interesanta aceasta prin care se foloseste virusul pentru a omori celula
- unul dintre aspectele pozitive este acela ca s-a depasit problema de a
ajunge la fiecare celula cancerigena si de a o trata - virusul face pur
si simplu ce este mai bine, adica le infecteazaâ€Â, a mai spus doctorul
Mary Berrington. Tumorile cancerigene din zona capului si a gitului sint
tintele aflate in atentia cercetatorilor care experimenteaza aceasta
terapie genetica. Aceasta deoarece proximitatea lor pe suprafata pielii
determina o injectare mai facila a tratamentului direct in tumoare.
Pentru a ajunge la tumori mai putin accesibile - sau pentru a trata
cancerul care poate fi oriunde in corp - este necesara o doza mult mai
mare de asemenea terapie sau tratamentele ar trebui ajustate in asa fel
incit virusul sa poata fi capabil sa gaseasca celule bolnave oriunde
s-ar afla acestea in organism. Exista indoieli majore cu privire la
administrarea unor doze mari ale virusului, insa experimentele continua
pentru a stabili o eficienta cit mai sigura acestui tratament.
In toti acesti ani de cercetare au fost si esecuri, iar unul dintre cele
mai cutremuratoare a fost moartea tanarului de 18 ani Jesse Gelsinger,
provocata de un tratament genetic experimental. Acesta a murit dupa ce i
se injectase un adenovirus ce era programat sa transporte o gena, cu
scopul de a trata o afectiune a ficatului. Acest incident a socat pe
toti cei implicati in domeniu, iar incercarile similare au fost imediat
oprite. Modul in care acest tanar a murit i-a luat pe cercetatori prin
surprindere. In timp ce inflamarea ficatului a fost considerata un efect
secundar de asteptat, Gelsinger a murit din cauza unei reactii
inflamatorii raspandita in tot corpul. La o analizare mai atenta, s-a
observat ca sangele acestuia continea un nivel ridicat de IL-6, o
proteina ce raspandeste inflamatia. Acum Wilson si colegii sai au facut
cateva experimente pe soareci si maimute, pentru a intelege mai bine ce
se intamplase. Ei au observat ca la ambele animale, virusul injectat a
parasit ficatul si s-a raspandit in splina, ganglioni limfatici si
maduva osoasa. Asa ca cel putin una dintre aceste gazde nedorite a
contribuit la aparitia inflamatiei. Celulele din splina soarecelui,
tratate cu adenovirusul modificat, produc proteina IL-6 in doar cateva
ore. Cercetatorii cred ca alterand virusii care transporta genele in asa
fel incat sa interactioneze mai putin cu celulele care produc proteina
IL-6, ar putea face terapia multa mai sigura. Doctorul Savio Woo a spus:
"Cu toti trebuie sa invatam multe din cazul acestui pacient".
Se spera ca in viitor, terapia genetica sa ajunga intr-un asemenea
stadiu, incat, pentru a trata boli ca SIDA, cancerul, Parkinson etc sa
fie de ajuns sa luam pastila potrivita.
ì¥Â`