Referat Reglarea Secretiei Pancreatice

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Reglarea Secretiei Pancreatice si de asemenea puteti face Download Referat reglarea secretiei pancreatice

Citeste fragmente din Referat Reglarea Secretiei Pancreatice

REGLAREA SECREŢIEI PANCREATICE Secreţia pancreatică este reglată printr-un mecanism nervos şi umoral. La fel ca la secreţia gastrică se pot distinge trei faze : faza cefalică, faza gastrică, faza intestinală (fig. 1). Stimularea vagilor determină o secreţie similară numită ecbolică, adică săracă ca volum, însă bogată în enzime (fig. 2). Stimulii vizuali sau olfactivi declanşează de asemenea secreţia pancreatică. Faza gastrică. Prin mecanism nervos şi umoral se realizează secreţia pancreatică în cursul distensiei regiunii fundice. Secţionarea vagului o reduce. Secreţia pancreatică se produce la distensia antrului piloric şi după vagotomie prin intervenţia gastrinei. Faza intestinală. Primul hormon intestinal descoperit, care intervine în reglarea secreţiei pancreatice a fost descris în 1902 de Bayliss şi Starling, care au arătat că introducerea unui acid, a unor aminoacizi, acizi graşi şi peptone într-o ansă intestinală denervată, provoacă secreţia paucreatică cu volum mare şi foarte alcalină. Au denumit substanţa stimulatoare ce se eliberează din celulele profunde ale glandelor mucoasei duodenale: secretină. Secretina purificată conţine 27 de aminoacizi, dintre care 14 sunt identici şi în aceeaşi poziţie ca în glucagon, şi are o greutate de 3200-3500. Se pare că hormonul acţionează asupra celulelor epiteliale de la nivelul ductelor intercalare, care secretă apă şi bicarbonat. Secreţia pancreatică provocată de secretină este abundentă şi apoasă, de aceea poartă numele de secreţie hidrelatică. Sucul pancreatic foarte alcalin elaborat prin intervenţia secretinei, contribuie printr-un mecanism de feedback negativ la neutralizarea chimului gastric acid, care-i declanşase secreţia. Eliberarea hormonului are loc în condiţii fiziologice ori de câte ori pH-ul intestinal coboară sub 4,5. Secretina stimulează de asemenea şi secreţia de bicarbonat în căile biliare. Poate produce contracţia sfincterului piloric şi mări secreţia de insulina, după ingerarea de glucide. P R R V Z ^ ` d R T V X Z ^ ` | Þ d † ,i.v. a pancreoziminei iniţiază o secreţie ecbolică, bogată în enzime, redusă în volum. Pancreozimina n-a putut fi separată ca activitate de un alt hormon, colecistokinina şi de aceea se numeşte colecistokinină-pancreozimină, notată prescurtat CCK-PZ. Este formată din 33 aminoacizi. Octapeptidul C-terminal prezintă încă o intensă activitate. Pentapeptidul C terminal este identic cu cel din structura gastrinei. Faza intestinală a secreţiei pancreatice este exclusiv umorală, în cursul secreţiei active, în porţiunea exocrină a pancreasului se eliberează bradikinina, ce favorizează creşterea circulaţiei sanguine. Conţinutul sucului pancreatic în enzime se adaptează regimului alimentar. Glucidele produc creşterea amilazei după 3—5 zile iar cazeina creşterea chimotripsinei. După pancreatectomie, sau ligaturarea canalelor excretoare, animalele pierd din greutate, iar în 5 - 15 săptămîni prezintă o infiltraţie grasă a ficatului. Tulburarea este consecinţa absorbţiei defectuoase a metioninei şi colinei, ca urmare a absenţei proteazelor şi lipazelor pancreatice. Structura normală a ficatului poate fi restabilită prin ingerare de metionină, colină, suc pancreatic sau tripsină cristalină. PAGE PAGE 3 Reglarea nervoasă a secreţiei pancreatice este prezentă în cursul fazei cefalice. La animalele cărora li se administrează un prânz fictiv se produce o secreţie pancreatică, bogată în enzime, însă redusă ca volum. Stimulul ce declanşează secreţia este deglutiţia. Secreţia dispare dacă se secţionează nervii vagi. Fig. 1. Reglarea secreţiei pancreatice (după Knoebel). Fig. 2. Secreţia hidrelatică şi ecbolică a pancreasului, produsă de prezenţa în duoden a acidului clorhidric, lipidelor saponificate şi a peptonelor (după Guyton, 1970). 쥁@