Referat Echilibrul Extern Al Unei Economii Nationale

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Echilibrul Extern Al Unei Economii Nationale si de asemenea puteti face Download Referat Echilibrul extern al unei economii nationale

Citeste fragmente din Referat Echilibrul Extern Al Unei Economii Nationale

I. Prezentare general( Lucrarea, ap(rut( (n 1992 la Editura Academiei Române trateaz( modul (n care economia func(ioneaz(, realizând o comparaţie intre sistemul economiei de piaţă (i sistemul economiei de comand(. Este abordat( problema echilibrului extern al unei economii na(ionale, punându-se accent pe realizarea acestuia (ntr-o economie de tipul celor din ţ(rile Europei Centrale (i de Est. Un interes deosebit prezint( modul in care autorul vede (ndep(rtarea deficitelor structurale care exist( (n economiile acestor ((ri si trecerea de la sistemul economiei de comand( la sistemul economiei de pia((. II. Prezentarea lucr(rii i constitutive tind către stabilirea unui echilibru in raporturile economice dintre ele". Sunt prezentate eforturile unor reputa(i economi(ti de a defini echilibrul extern : "Nurkse consider( echilibrul extern ca acea stare dezirabil( a balan(ei de pl((i ce caracterizeaza o utilizare deplin( a resurselor de munc( (n economie. [...] Echilibrul se refera la situa(ia unei balan(e care , (n condi(iile date, poate fi men(inut( f(r( interven(ie. Ceea ce implic( defini(ia de mai sus e nivelul de echilibru al cursului de schimb, adic( nivelul la care, (n lipsa unei interven(ii, cererea de mijloace de plat( este egal( cu oferta." Tot Nurkse lanseaz( ideea c( echilibrul extern nu se "fotografiaz(" , ci se urm(re(te pe o anumit( perioad( de timp. Având (n vedere faptul c( inegalitatea (dezechilibrul) dintre pl((i (i (ncas(ri poate fi transformat( (ntr-o egalitate prin diferite mijloace de control, apare (ntrebarea ce tip de control nu e compatibil cu starea de echilibru : " Dac( un anumit curs de schimb poate fi men(inut numai echilibrul balanţei de pl((i nu e un criteriu suficient pentru aprecierea cursului de schimb la un nivel de echilibru (n prezen(a unor restric(ii comerciale adi(ionale. Este prezentat( no(iunea introdus( de c(tre J. Meade de capital de acomodare - cu rol de compensare, ap(rând pentru c( celelalte elemente ale balan(ei las( un vacuum ce trebuie umplut. Dupa Meade , existen(a mi(c(rilor de capital de acomodare e un criteriu suficient pentru ilustrarea dezechilibrului : "Pentru o economie cu deficit extern, o mi(care de capital compensatoare poate fi privit( ca un semnal de avertizare; ea poate reclama o schimbare a (ntregului curs al politicii economice". Autorul concluzioneaz( c( echilibrul extern care se refer( la starea balan(ei de pl((i ((i are determinarea (n (ntreaga func(ionare a economiei na(ionale, fiind definit ca un concept dinamic care urm(re(te situa(ia (n timp a balan(ei de pl((i , pe fondul evolu(iei generale a economiei na(ionale. (n capitolul 2 sunt prezentate unele mecanisme ale ajust(rii balan(ei de pla(i, (n (ncheierea acestuia prezentându-se modul de elaborare a unor modele monetare la F.M.I. Experien(a (n timp a F.M.I. a dus la formarea unei scheme ample de administrare monetar( care a primit denumirea de "programare financiar(". F.M.I. condi(iona asisten(a financiar( de felul politicii de redresare ini(iate de (ara respectiv(, de limitele de expansiune ale creditului intern. Aten(ia trebuia concentrat( asupra estim(rii cererii previzibile de bani pe baza evalu(rii m(rimii viitoare probabile a P.I.B., a ratei probabile a infla(iei (i pe baza oric(rei alte informa(ii relevante. Prin exercitarea controlului asupra creditului intern, astfel (ncât cre(terea acestuia s( egaleze modificarea estimat( a cererii monetare ar fi posibil( men(inerea situa(iei balan(ei de pla(i neschimbat(.. Datorit( dificult((ilor majore de ordin practic intâlnite de exper(ii F.M.I. in promovarea re(etei lor, cât (i faptului ca , de multe ori, costurile sociale au fost de multe ori prea mari (n raport cu efectele la nivelul balan(ei de pl((i, la (nceputul anilor 80 F.M.I. a devenit din ce (n ce mai preocupat de problemele structurale ale ((rilor (n curs de dezvoltare. Noul tip de programe, având (n vedere cauzele profunde (i de durat( care men(in dificulta(ile (i anomaliile structurale in economii, pornesc de la ideea c( redresarea durabil( a balan(ei de pl((i impune modificarea pe scar( larg( a procesului de alocare a resurselor (n economie. (n partea a doua a lucrarii autorul caut( s( (ntreprind( o analiz( comparativ( a economiilor cu restric(ie pe latura cererii efective (economiile de pia(() (n raport cu economiile cu restric(ie structural( (economiile de comand(). Se porne(te de la ideea c( teoria economic( este (n mod fundamental preocupat( de explicarea a ceea ce e starea de echilibru sau dezechilibru a unui sistem economic, de m(surarea devierilor de la aceast( stare (i a cauzelor (i consecin(elor acestora. Sunt prezentate dou( viziuni care domin( demersurile teoretice privind func(ionarea economiilor de pia((. Prima viziune, definit( prin "corpus-ul de gândire neoclasic(" prive(te economia ca manifestând fluctua(ii de la tendin(a natural( dat( de sporul demografic, cre(terea capacita(ilor de produc(ie, progresul tehnic, fluctua(ii ce se autocorecteaz( (n timp. Devierile de la echilibru s-ar datora numai existen(ei de "zgomot informa(ional" (n sistem care ar perturba coordonarea perfect( a activit((ilor economice pe termen scurt. Cu cât perspectiva (n timp e mai (ndepartat(, cu atât e mai probabil ca economia s( se situeze (n preajma unui a(a-numit "nivel natural de subutilizare a resurselor". A doua viziune prive(te economia ca având tendin(e de stabilizare la un nivel inferior celui marcând o utilizare "deplin(" a resurselor. Este prezentat conceptul lui Keynes de cerere efectiv(, care pune la (ndoial( viziunea neoclasic(. Orientarea keynesian( s-a str(duit s( fundamenteze din punct de vedere teoretic interven(ia public( (n economie, cu ajutorul instrumentelor de dirijare indirect(, cu scopul de sus(inere a cererii efective la un nivel considerat dezirabil sau, altfel spus, de reducere la minimum a cantit((ii de fric(iune din sistem. (n continuare sunt eviden(iate o serie de probleme (n leg(tur( cu evaluarea echilibrelor, dezechilibrelor (i performan(a economiei de comand( (n compara(ie cu economia de pia((. Argumentul central e c( economia de comand( e ineficient( (i c(, datorit( substituirilor (i cump(r(rilor for(ate masive bunastarea consumatorilor e mult redus(. Autorul continu( prin a (ncerca o clarificare a no(iunii de echilibru. (ntr-o prim( accep(ie, cea mai simpl(, echilibrul poate fi definit ca "starea de balan(( (ntre anumite for(e (n cadrul sistemului economic" - lucru ilustrat, de pild(, de egalitatea cerere-ofert( pe o pia((. Dup( accep(ia lui J.Kornai, echilibrul e privit ca o stare "normal(" a sistemului, o stare ce se autoreproduce, "devierile sau chiar for(ele interne opozante se compenseaz( reciproc (i rezultanta lor nu poate (mpinge evolu(ia sistemului de pe un traseu de echilibru". Starea de dezechilibru, dup( promotorii "noii economii", e privit( ca starea (n care anticip(rile nu se realizeaz(, iar planurile agen(ilor economici nu sunt reciproc compatibile. Capitolul patru al lucr(rii se refer( la gradul de exportabilitate al produc(iei. "Exportabilitatea", (n sens larg, e definit( ca masura (n care produc(ia intern( de bunuri (i servicii corespunde standardelor de tehnicitate (i calitate impuse pe pia(a mondial(. Autorul (ncearc( s( ofere o interpretare posibil( a gradului de exportabilitate a produc(iei (n prisma identific(rii unui nivel optim de prelucrare a resurselor materiale primare, care ar asigura eficien(a cea mai (nalt( a schimbului extern, (n condi(iile date din economie. Este prezentat( experien(a exportatorilor japonezi, care au dovedit o versatilitate ie(it( din comun (n politica de cre(tere a variet((ii produselor (i de ameliorare continu( a calit((ii acestora. Partea a treia a lucr(rii - " Realizarea echilibrului extern (ntr-o economie cu deficit de performan(( structural" - prezint( o importan(( deosebit( având in vedere situa(ia actual( din (ara noastr(. Autorul relev( faptul c( economiile de comand( erau predestinate s( intre (ntr-o rela(ie de dependen(( tot mai accentuat( fa(( de spa(iile dezvoltate, s(-(i creeze (i s(-(i reproduc( constant dezechilibre externe ca urmare a deficitului lor de performan(( (n cre(tere. (n economiile de comand( dezechilibrele de performan(( aveau cauze structurale - care pot fi puse (n rela(ie cu o politic( economic( defectuas(, cu un mod de func(ionare lipsit de eficien((, de viabilitate. (n aceast( parte a lucr(rii se ajunge la distinc(ia cheie pe care o face autorul (ntre o ajustare for(at( a balan(ei de pl((i (i o ajustare fundamental(, care (ncearc( s( elimine cauzele generatoare ale unui masiv deficit structural de performan((. (n viziunea autorului, ajustarea fundamental( (n cazul economiei de comand( echivaleaz( cu transformarea sistemului, cu o schimbare a logicii sale de func(ionare (i (nl(turarea restric(iei structurale de ofert(. O asemenea transformare e un proces dificil, complicat (i complex care antreneaz( ansamblul societ((ii (i care se (ntinde pe o perioad( de timp nu u(or de definit. Autorul afirm( c( " transformarea sistemului totalitar al economiei de comand(, trecerea la sistemul economiei de pia(( reprezint( marea aventur( socio-economic( (i politic( a acestui sfâr(it de secol". Echilibrul extern exprim( si depinde de calitatea func(ion(rii economiei. Cu cât e mai deficient( func(ionarea economiei, cu atât mai mult realizarea echilibrului balan(ei de pl((i e rezultatul utiliz(rii mecanismelor de control direct al fluxurilor economice externe. Se mai reaminte(te c( echilibrul balan(ei de pl((i nu se refer( la un moment dat, ci e o stare ce cuprinde o perioad( de timp ce include fluctua(ii simetrice ale condi(iilor activit((ii economice. Balan(a pl((ilor curente are semnifica(ie imediat( pentru venitul na(ional disponibil deoarece se refer( la fluxurile economice externe reale (de bunuri (i servicii). Aceast( balan(( d( m(sura puterii competitive a economiei na(ionale si, pe termen lung, orienteaz( mi(carea cursului de schimb al monedei na(ionale. Autorul (mparte dezechilibrele externe dintr-o economie (n dezechilibre conjuncturale (i dezechilibre structurale. (n condi(ii normale dezechilibrele conjuncturale sunt eliminate f(r( a implica procese de ajustare. Nu acela(i lucru se poate spune despre dezechilibrele structurale, care exprim( incapacitatea economiei de a sus(ine un echilibru pe termen lung al balan(ei de pl((i, atunci când are loc o utilizare deplin( a resurselor interne. (nl(turarea dezechilibrelor structurale presupune ajust(ri ale politicii economice sau ajustarea mecanismului de func(ionare a economiei. Mai departe sunt prezentate m(surile necesare pentru corectarea dezechilibrelor externe structurale. Autorul face o distinc(ie (ntre ajust(rile propriu-zise si cvasi-ajust(ri. Ajust(rile propriu-zise privesc corectarea fundamental( a dezechilibrelor, ceea ce, (n termeni foarte generali, semnific( aducerea consumului intern productiv (i neproductiv la nivelul produc(iei interne (n condi(iile manifest(rii st(rii de echilibru intern. Deci ajustarea fundamental( se realizeaz( prin modificarea modului de ac(iune al factorilor care determin( cererea (i oferta (n economie. A doua categorie de m(suri, cvasi-ajust(rile, sunt (mp(r(ite la rândul lor (n dou( categorii : - m(suri de control direct al fluxurilor economice externe, ce urm(resc asigurarea unui echilibru (ntre intr(rile (i ie(irile de active reale (i financiare - finan(area extern( a deficitului. De(i, (n anumite circumstan(e, cvasi-ajust(rile pot facilita un proces de corectare fundamental( a deficitului structural, ajustarea propriu-zis( e inevitabil( atunci când se dore(te cre(terea eficien(ei economice (i a capacit((ii de performan(( a economiei na(ionale. Autorul ia (n discu(ie situa(ia din economiile est-europene : " (n ultimele dou( decenii, economiile est europene au fost confruntate, (n rela(iile economice externe cu o serie de fenomene nefavorabile care au afectat balan(ele lor de pl((i; avem (n vedere recesiunea economic(, cre(terea dobânzilor pe pia(a interna(ional( a capitalului (i deteriorarea raportului de schimb al ((rilor mai mici in rela(iile comerciale cu fosta URSS. (ns( problema central( a evolu(iei economiilor est-europene (i, implicit a ajust(rii dezechilibrelor externe, e generat( de mecanismele de func(ionare ale acestor economii. (n condi(iile in care aceste ((ri posed( structuri productive industriale, au o popula(ie activ( cu grad relativ (nalt de calificare profesional(, au importante capabilit((i (tiin(ifice si tehnologice, ele nu valorific( (n mod adecvat poten(ialul lor de performan((. Acest deficit de performan((, ce are o natur( structural(, a fost (i este frecvent semnalat (n literatura de specialitate din aceste ((ri (i a avut ca efect principal procesul (n desfa(urare, de transformare a sistemului economic (i a politicii na(ionael pentru crearea unor economii de pia(( viabile. Realizarea unei dezvolt(ri economice autentice, pe baza mecanismelor economiei de pia(( ar (nsemna o cre(tere radical( din punct de vedere calitativ al performan(ei generale.[...] O dezvoltare performant( e condi(ionat( de modificarea modelului de ac(iune a factorilor care determin( produc(ia (i cererea, ea ducând la folosirea resurselor latente din economie (i la schimbarea modului de ajustare a balan(ei de pl((i." (n continuare se (ncearc( g(sirea r(spunsului la (ntrebarea : care sunt impedimentele (n calea unei ajust(ri fundamentale ? Autorul consider( c(, (n primul rând, intervine factorul iner(ie care ((i g(se(te determinarea (n modul tradi(ional de func(ionare al economiei. Iner(ia e de natur( conceputal(, comportamental( (i material(. Astfel, mecanismului construit, ce opereaz(, (i corespinde o structur( de interese statornicite : "Structurarea intereselor (n societate (n raport cu existen(a grupurilor sociale ce au atitudini diferite fa(( de schimbarea social( - grupurile se disting prin pozi(ia de(inut( de membrii lor (n sistemul ierarhic de conducere a economiei" , (i, implicit, de comportamente ale agen(ilor economici care nu corespund exigen(elor trecerii la un mod de evolu(ie intensiv( a economiei. Autorul aduce (n discu(ie, (n al doilea rând factorul cost. Ajustarea fundamental( a economiei are o serie de costuri inevitabile, (n plan economic (i social, care sunt mai vizibile (n perioada imediat( ini(ierii procesului. Pe de alt( parte, cu cât e amânat mai mult procesul de ajustare fundamental(, cu atât devin mai mari costurile men(inerii modului tradi(ional de fuc(ionare a economiei. Al treilea factor luat (n considerare de autor este factorul timp - ajustarea fundamental( necesit( timp pentru a fi efectuat(, (i, (n consecin((, efectele sale se cuvin a fi evaluate (ntr-o perspectiv( mai larg(. Capitolul (apte al lucr(rii prezint( unele reflec(ii ale autorului cu privire la "schimbarea institu(ional( (n teoria (i practica economic(". (n opinia autorului, ideea modelarii schimbarii institutionale are o importanta deosebita pentru conditiile prezente, modelarea schimbarii structurilor functionale ale economiei avand nevoie nu atat de experiment conceptual, cat mai ales de identificarea cailor si modalitatilor de introducere sau restaurare a normalitatii ca stare generatoare de progres economic, in sensul crearii conditiilor pentru functionarea adecvata a legilor economice, a institutiilor ce asigura o productivitate cat mai mare a societatii, autorul afirmand ca ceea ce s-a intamplat in ultimii 25 de ani in Romania a fost o forma particulara de manifestare a anomaliei institutionale de ansamblu pe care o reprezinta sistemul economiei de comanda. La originea performantelor economice diferite ale societatilor nationale se afla calitatea structurilor functionale ale economiei, a politicilor economice, "socurile" provenite din mediul extern si dotarea initiala cu resurse, inclusiv zestrea culturala. Dintre factorii enumerati mai sus, autorul considera esential modul de functionare a economiei, sarcina cea mai dificila in schimbarea institutionala din fostele economii de comanda fiind considerata cea a transformarii sistemului birocratic-administrativ, sistem avand vicii structurale ce-i imprima o rationalitate "antieconomica" intr-un sistem economic viabil. In continuare sunt enumerate cateva probleme considerate fundamentale pentru viabilitatea unei economii : alocarea eficienta a resurselor, remunerarea corespunzatoare a factorilor de productie si stimularea manifestarii spiritului intreprinzator, probleme care nu-si pot gasi o solutionare adecvata in afara procesului pietei. In al doilea rand e subliniat faptul ca, oricare ar fi modul de coordonare al interactiunii agentilor economici (control ierarhic sau relatii de piata), acestia sunt motivati in actiunile lor, in principal, de interese proprii, autonomia decizionala a agentilor si inovatia ca ingredient esential al progesului economic fiind socotite necesare din perspectiva realizarii eficientei economice. E relevat faptul ca "schimbarile intentionate, de eliminare a unui deficit de performanta pot viza componente ale politicii economice, intregul mix al acesteia , portiuni sau ansamblul structurilor functionale ale economiei (cazul reformei sistemului economiei de comanda). Exista o dependenta intre anvergura modificarilor programate si complexitatea, ca si dificultatea procesului de tranzitie, cu cat anvergula fiind mai mare, cu atat impactul acesteia asupra societatii fiind mai puternic si e probabil ca tranzitia sa fie mai anevoioasa". De aici autorul evidentiaza aparitia unei dileme teoretice, manifestata indeosebi in planul actiunii practice. Astfel , daca programul de reforma este excesiv de gradual, efectele dorite pot fi foarte slabe, procesul fiind pasibil de impotmolire. Pe de alta parte, daca schimbarea initiata e prea abrupta, consecintele imediate negative pot fi disruptive, stoparea procesului parand, cel putin temporar, inevitabila. Autorul ridica intrebarea urmatoare : ce provoaca reforma, sau ce grabeste momentul declansarii unui proces de schimbare ? Pentru sistemele nationale relativ inchise, dinamica lor interna e privita ca factor hotarator. Cu cat un sistem e mai integrat in spatiul mondial, cu atat concurenta altor economii nationale e mai puternica, presiunea catre schimbare e mai mare.  X Z ’ ” œ ž ð ò ô ö a sarcina in crearea unei teorii a schimbarii institutionale nu e considerata cea a precizarii modelului de structura functionala performanta , ci mai mult cea a conceptualizarii drumului de parcurs, a realiz tranzitiei tinand cont de limitele cunoasterii pe care o posedam si de incertitudinea din viata sociala. In orice caz, concluzioneaza autorul, un program ce isi propune transfor-marea economiei de comanda intr-o economie de piata trebuie sa afecteze toate componentele structurii functionale a economiei : mecanismul de alocare a resurselor si, in cadrul acestiuia formarea preturilor (care e, in opinia autorului, cheia de bolta a reformei privita strict ca interes economic), crearea retelelor interconectate de tranzactii, a pietelor pentru toti factorii de productie, structura drepturilor de proprietate (privatizarea), structurile de concentrare si centralizare a productiei (demonopolizarea), structurile interactiunii cu exteriorul, suprastructura juridica. Problema echilibrului extern al unei economii nationale PAGE www.referate.narod.ru 쥁`