Referat Pediatrie - Curs 36

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Pediatrie - Curs 36 si de asemenea puteti face Download Referat Pediatrie - Curs 36

Citeste fragmente din Referat Pediatrie - Curs 36

Curs 36 Pediatrie Stopul respirator şi circulator -particularităţi la copil: -este rar,cu excepţia nou-născutului->complicaţii corelate cu naşterea -primitiv este stopul respirator -şansa resuscitării eficiente este mai mare -etiologia stopului respirator: -aspiraţie de corp străin -laringită severă esp.epiglotită -bronhopneumopatii cu insuficienţă respiratorie severă -boli ale SNC->encefalită,meningită,hemoragie->lezarea centrilor respiratori -intoxicaţii cu deprimante ale SNC şi CO -perturbări metabolice severe->hipoglicemie,hipocalcemie -submersia -electrocutarea -etiologia stopului circulator: -şoc -tulburări metabolice grave->hipoxie,hipercapnie,acidoză,hiperpotasemie -intoxicaţie cu CO,insectofungicide organofosforice,medicamente (cardiotonice,aminofilină, clorpromazină,diazepam) -tehnici de investigaţie şi tratament->puncţie lombară,bronhoscopie,intubaţie traheală -intervenţii chirurgicale esp.pe abdomen -fiziopatologie: -şoc respirator + circulator->hipoxie->metabolism în anaerobioză->deficit în producerea de energie + acidoză metabolică -vulnerabilitate mare la hipoxie->miocard,creier efectele hipoxiei asupra miocardului -↓ capacitatea de contracţie -favorizează apariţia tulburărilor de ritm -oprirea activităţii eficiente a cordului->fibrilaţie ventriculară,disociaţie electromecanică,asistolie efectele hipoxiei asupra creierului -↓ perfuziei cerebrale->hipertensiune intracraniană,tumefacţia endoteliului vascular -agregarea elementelor figurate în vase -tratamentul stopului respirator + circulator: resuscitarea cardio-respiratorie (terapia de bază) -tehnica depinde de numărul de resuscitatori (1 sau 2) şi de situaţie diagnosticarea->foarte rapidă -absenţa mişcărilor respiratorii -absenţa pulsului la arterele mari -pupile dilatate şi areactive -copilul zace inert -tegumente palid cianotice poziţionarea victimei şi solicitarea de ajutor->poziţie de decubit dorsal,pe un plan dur precizări -cauza stopului -prezenţa sau absenţa şocului -timpul scurs de la declanşarea stopului restabilirea permeabilităţii căilor aeriene -cauzele obstrucţiei: -flectarea coloanei verticale -deplasarea mandibulei posterior->deplasarea bazei limbii ce vine în contact cu peretele posterior al faringelui -glotă flască -manevre de degajare: -deflectarea extremităţii cefalice -ridicarea mandibulei şi împingerea anterior -verificarea existenţei mişcărilor ventilatorii spontane ventilaţia artificială (VA) -poziţie->deflectarea capului -resuscitatorul expiră în căile aeriene ale victimei -se apreciază permeabilitatea căilor respiratorii: -nu există rezistenţă la flux->4 insuflaţii succesive -obstrucţia căilor aeriene->tentative de repermeabilizare: -repoziţionarea extremităţii cefalice -manevre de îndepărtare a unui eventual corp străin->manevra Heimlich -frecvenţa: -sugar->20 insuflaţii/minut -copil mic->15 insuflaţii/minut -copil mare->8-12 insuflaţii/minut aprecierea circulaţiei -tehnica->se palpează arterele carotide (copil mare) sau artera humerală sau artera femurală (sugar,copil mic) -puls perceptibil->VA -puls imperceptibil->VA + MCE masaj cardiac extern (MCE) copil mare -plan dur -reperarea locului de elecţie->imediat deasupra apendicelui xifoid -tehnica apăsării->poziţia mâinii,umerilor,deplasarea peretelui toracic (3.5-5 cm), raport apăsare/relaxare (1/1) sugar + copil mic -particularităţi->poziţia cordului,grosimea peretelui toracic ↓,frecvenţă ↑ -reperarea locului de elecţie->imediat sub linia intermamelonară -tehnica apăsării -frecvenţa: -sugar->100/minut -copil mic->80/minut -copil mare->60/minut -situaţii în funcţie de numărul celor care acordă ajutor: 1 resuscitator -copil mare->2 insuflaţii la 15 compresiuni -sugar->1 insuflaţie la 15 compresiuni 2 resuscitatori -un resuscitator ventilează şi controlează pulsul -celălalt resuscitator efectuează MCE -evaluarea eficienţei manevrelor de resuscitare->după 4 cicluri insuflaţii/compresiuni se verifică: -prezenţa pulsului spontan la arterele mari -diametrele pupilare -reflexul fotomotor -complicaţiile resuscitării cardio-respiratorii: -rupturi costale -rupturi hepatice -distensie gastrică->insuflarea aerului în stomac -transportul: -se face usu.după restabilirea funcţiilor circulatorie şi respiratorie -dacă aceste funcţii nu sunt restabilite->continuarea manevrelor de resuscitare în timpul transportului cu pauze de maxim câteva zeci de secunde terapia definitivă (terapia avansată) menţinerea unei ventilaţii eficiente oxigeno-terapie -motivarea administrării -modalităţi de administrare->canulă nazală,mască menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii superioare -pipă orofaringiană Guedel -IOT -traheostomie -aspiraţia secreţiilor protezarea respiraţiei->balon extensibil Ambu sau Ruben monitorizarea activităţii electrice a cordului şi terapie antiaritmică -necesitatea monitorizării->hipoxia poate determina aritmii -căi de administrare->i.v.,intratraheal şi de excepţie intracardiac -terapia tulburărilor de ritm: -asistolie->adrenalină 10 μg/kg/doză bolus sau 0.1 μg/kg/minut PEV -disociaţie electromecanică->CaCl2 10-30 mg/kg lent i.v. -fibrilaţie ventriculară->defibrilare -tahicardie ventriculară->lidocaină 1-3 mg/kg/h PEV -bradicardie severă: -izoproterenol 0.1-1 μg/kg/minut PEV -atropină 10-20 μg/kg -stabilizarea activităţii cordului->dopamină 1-5 μg/kg/minut;poate ↑ până la 20 μg/kg/minut abord venos periferic sau pe cale intraosoasă -măsurarea PVC -administrarea medicaţiei antiaritmice -corectarea acidozei->1-3 mEq/kg/doză bicarbonat -reechilibrare volemică reanimare cerebrală -↓ debitului sanguin cerebral->oprire circulatorie,edem cerebral acut,hipervâscozitatea sângelui -terapia edemului cerebral acut->↓ presiunii intracraniene: -ridicarea extremităţii cefalice -restricţie hidrică -hiperventilaţie controlată->PaCo2 = 20-30 mmHg->vasoconstricţie cerebrală -osmoterapie->manitol,glicerol -fenobarbital 20 mg/kg->limitarea leziunilor cerebrale postanoxice 쥁