Referat Au Biotehnologiile Aplicabilitate In Acvacultura

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Au Biotehnologiile Aplicabilitate In Acvacultura si de asemenea puteti face Download Referat Au biotehnologiile aplicabilitate in acvacultura

Citeste fragmente din Referat Au Biotehnologiile Aplicabilitate In Acvacultura

Au biotehnologiile aplicabilitate în acvacultură? Adrian GROZEA Având în vedere progresele realizate în domeniul biotehnologiilor în ultimele 4 decenii se poate spune că acvacultura secolului XXI este de neconceput fără acestea. Nevoia de ameliorare genetică a peştilor în sensul obţinerii rapide a unei cantităţi cât mai mari de carne cu costuri cât mai reduse, a dus la evaluarea căilor prin care acest deziderat să fie atins. Una dintre aceste căi este cea biotehnologică. În anii ’60 au fost realizate numeroase cercetări de reproducere selectivă a crapului comun în Israel, acestea stând la baza numeroaselor programe de ameliorare a altor specii de peşti, în special salmonide şi somn american. Acest tip de activităţi au fost urmate de cercetări de genetică moleculară realizate la multe specii de interes pentru acvacultură. În anii ’70, a fost dezvoltată tehnica inversiunii sexuale la peştele tilapia, care au avut apoi o largă aplicabilitate în tehnologiile de obţinere şi creştere a populaţiilor monosex. Anii ’80 au fost marcaţi de dezvoltarea ingineriei genetice cu aplicabilitate în acvacultură. S-a realizat transgeneza la carasul argintiu, medaka, păstrăvul curcubeu şi apoi la somnul de canal. Chourrout, a obţinut primii tetraploizi viabili la păstrăvul curcubeu, iar Thorgaard a dezvoltat linii clonă la aceeaşi specie. Noile biotehnologii, cum ar fi inversiunea sexuală şi poliploidia indusă artificial, au început să aibă un impact major în acvacultura primilor ani ai deceniului trecut. De asemenea unele companii au început să comercializeze peşti transgenici cu un ritm de creştere şi o putere de conversie a hranei de excepţie. Impulsionaţi de presiunile exercitate de organizaţiile de protecţie a mediului numeroşi cercetători au dezvoltat tehnici de obţinere a unor peşti transgenici triploizi, care sunt sterili şi chiar dacă ajung în apele naturale nu ifluenţează negativ populaţiile locale de peşti. Creşterea unor peşti cu însuşiri bio-productive superioare obţinute pe căi biotehnologice, constituie o cale sigură şi ieftină de eficientizare a producţiei. O cale simplă şi foarte eficientă de sporire a producţiei de carne de peşte cu un efort financiar minim este creşterea în fermele de producţie a populaţiilor monosex. J L Š Œ ¼ ¾ Ä Æ . 0 8 : b d ® ² æ è Ä Jduce la o sporire a producţiei cu 10-20% faţă de creşterea populaţiei mixte. Pentru aceasta, trebuie obţinuţi neomasculi (indivizi cu sexul genetic femel dar cu fenotip de masculi) prin inversiune sexuală, iar spermatozoizii acestora fecundând ovulele femelelor „normale” va duce la obţinerea unei descendenţe de sex femel. Multe din biotehnologiile aplicate în acvacultură par neverosimile, dar spre deosebire de animalele terestre, peştii şi nevertebratele de interes pentru acvacultură au o plasticitate genetică mai mare. Astfel, multe căi de ameliorare genetică ce implică biotehnologii mai mult sau mai puţin laborioase, ce nu pot fi utilizate la animalele terestre, îşi găsesc aplicabilitate la cele acvatice. În perioada 21-24 noiembrie, 2004 s-a desfăşurat în Ungaria, la Szarvas, prima întâlnire de constituire a NACEE (Network of Aquaculture Centers in Central-Eastern Europe). Cu această ocazie, Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii din Timişoara, prin Specializarea de „Piscicultură, Acvacultură şi Prelucrarea peştelui” a devenit membră a acestei reţele. În cadrul reţelei, 13 din cele 19 ţări care aparţin acestei regiuni sunt reprezentate prin 24 de instituţii cu activităţi de educaţie, cercetare sau dezvoltare în domeniul acvaculturii. Din ţara noastră, funcţionează în prezent în cadrul reţelei 3 centre, dintre care două la Galaţi (persoane de contact: dr. ing. Nicolae Dimulescu şi prof. dr. Victor Cristea) şi unul la Timişoara (persoana de contact conf. dr. Adrian Grozea). Activităţile reţelei sunt coordonate de Institutul de Cercetări pentru Pescuit, Acvacultură şi Irigaţii (HAKI) din Ungaria. Principalele obiective ale reţelei sunt: transferul de informaţii relevante pentru dezvoltarea acvaculturii din zonă; schimb de tineri cercetători; iniţierea unor programe de cercetare, educaţie şi practică în domeniu; îmbunătăţirea legăturilor dintre ştiinţă şi practică prin acordarea unei atenţii deosebite întreprinderilor mici şi mijlocii precum şi asociaţiilor profesionale etc. Următoarea întâlnire a directorilor centrelor de cercetări din reţea se va desfăşura între 5-9 septembrie în Astrahan (Rusia). 쥁`