Referat Micotoxine

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Micotoxine si de asemenea puteti face Download Referat micotoxine

Citeste fragmente din Referat Micotoxine

Manea Marcel Master II POLUAREA MICOTICA A NUTRETURILOR CA FACTOR DE RISC ASUPRA SANATATII ANIMALELOR SI OMULUI Tematica referatului se înscrie în programul de «clarificare şi de soluţionare rapidă» a unor probleme care s-au constituit într-un proiect de supraveghere a siguranţei consumatorului, oferite de industria alimentară a nutreţurilor. Măsurile prevăzute in acest proiect s-au elaborat sub egida Comisiei Europene pentru Sănătate şi Protecţia consumatorului. Trecerea în mileniul trei acreditează ideea că în agricultură baza puterii a trecut de la sectorul afacerilor la detailist. Acesta se comportă ca şi custode pentru consumatorul care cel mai adesea este amplasat în centrul strategiilor de marketing. Intratrea intr-o era noua a exigenţelor are la baza expresia: «pe masa omului – ajunge ceea ce mănâncă animalele». Reglementările europene actuale au apropiat foarte mult standardele de producţie a nutreţurilor de cele din industria alimentară. Potrivit acestora, intreprinderile producatoare de nutreturi trebuie să se asemene în proporţie tot mai ridicată cu intreprinderile care produc alimente iar nutreţurile trebuie să fie libere de factorii nocivi şi să corespundă celor mai performante condiţii nutriţionale şi igienice. Deci, intr-o Europa dezvoltată, lanţul de nutreţuri trebuie sa devina un lanţ alimentar care se bucura de încrederea consumatorilor. Din pacate, în ultimii ani, aceasta încredere a fost ştirbită ca urmare a poluarii cu : agenţi microbieni, miceti şi micotoxine, organisme modificate genetic, diferiţi aditivi alimentari (antibioticele utilizate ca factori de creştere, hormoni) etc. Increderea consumatorilor se poate restabili doar dacă animalele au asigurate produse alimentare care satisfac condiţiile: • conferă siguranţă nutriţională la animale; • conferă siguranţă omului (conţin numai sortimente naturale, nu au în structură organisme modificate genetic şi nu exercită acţiuni nocive) ; • conferă siguranţă mediului. Acestea duc la concluzia că în condiţii de intesificare a creşterii animalelor este necesar să fie folosite produse alimentare din care rezultă reziduuri neorganice şi emanaţii de gaze mai puţine. Plecând de la considerentele prezentate mai sus, s-au efectuat cercetări cu dorinţa de aliniere la metodologia internaţională cea mai performantă şi de intensificare a cunoaşterii în domeniul nutriţiei si alimentaţiei animalelor domestice. STADIUL ACTUAL AL CUNOASTERII IN DOMENIU. Mucegaiurile care se dezvoltă în alimente pot produce substante otravitoare a caror efecte au fost cunoscute din timpuri străvechi, istoria evocând distrugeri provocate de acestea la om. In literatură sunt citate date conform cărora în natură ar exista un mare număr de micotoxine, din care au fost identificate peste 200 de specii. Practic, nu se cunosc zone pe glob indemne şi se apreciază că 25-60% din cerealele lumii sunt contaminate cu micotoxine cunoscute, produse mai ales de fungi din genurile Aspergillus, Fusarium, Penicillium. Raspandirea diferitelor specii de fungi, precum şi concentraţia în micotoxine a hranei este influenţată de condiţiile pedo-climatice. O situaţie precisă a distribuţiei geografice a micotoxinelor a fost făcută într-un studiu prezentat în 1977, la prima conferinţă despre micotoxine a Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), Organizaţiei pentru Sănătate Mondială (WHO) şi Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). Aceasta a arătat că în alimentele şi nutreţurile contaminate natural cu fungi se găsesc în concentraţii mari doar şapte micotoxine: aflatoxina, ochratoxina A, patulina, zearalenona, tricotecenele, citrinina şi acidul penicilic. Distributia micotoxinelor în diferite zone ale globului se caracterizează prin următoarele: – în regiunile reci (Canada, nordul SUA şi majoritatea ţărilor europene) domină aflatoxinele (excepţie fac produsele de import provenite din ţările calde) dar foarte importante sunt: vomitoxina, zearalenona, ochratoxina, DAS, toxina T-2 şi toxina HT-2; – în sudul şi centrul Europei, unde se cultivă porumb (Suedia, Austria, Ungaria), domină fusariotoxinele (vomitoxina, zearelona, toxina T-2); – în nordul Europei (Danemarca, Polonia) pe primul loc se afla ochratoxina A; – în regiunile calde şi umede din America Latină, Asia, Africa şi anumite zone din Australia, mai răspândite sunt aflatoxinele. Micotoxinele din nutreţuri produc la animale tulburări cu manifestări diverse, de la reducerea consumului şi a bioconversiei hranei la imbolnaviri de gravitate variabila, până la moarte, simptomatologia fiind mai mult sau mai puţin caracteristică. Astfel, mucegaiul roz al stiuletelui de porumb produce vomitoxină denumită şi „factorul de refuz al hranei”, la care sunt sensibile mai ales porcinele, zearalenona duce la tulburări de reproducţie la vacile de lapte şi la porci (mamite, atrofie ovariana), ochratoxina induce leziuni renale, iar fumonisina determină tulburări nervoase la cal, toxina T-2 provoaca leziuni bucale la păsări, iar alcaloizii din Secale cornutum determină modificări ale sistemului nervos şi necroza extremităţilor. Micotoxinele reduc rezistenţa organismului faţă de alţi factori patogeni. Micotoxinele din nutreţuri sau metaboliţii lor se transferă în carnea, laptele, ouăle şi alte produse ale organismului animal, existând un important potenţial de acţiune asupra sănătăţii umane. Legislatia care reglementeaza si stipuleaza nivelele maxime admise la diferite micotoxine, difera. Astfel, in SUA există o legislaţie pusă la dispoziţia agenţiilor sanitare, care realizeaza controlul de calitate al alimentelor. În Europa de Vest restricţiile sunt mai severe dar acestea se referă doar la anumite sortimente. In putine locuri din Europa, legislatia stabileste nivelul maxim de micotoxine admis in alimente. De exemplu, in Danemarca este stabilit nivelul maxim de ochratoxină admis în carnea de porc. Astfel, la valorile de 10-15 ppb în ficat sau rinichi, acestea se confiscă iar daca valorile depasesc 25 ppb se confiscă întreaga carcasă. Ochratoxina ajunge In lapte, mai ales, din cerealele contaminate. Ca urmare, WHO (OMS) a propus ca limita admisă de ochratoxină A în cereale şi produsele derivate din ele să, nu depăşească 5 ppb. Aceasta a fost adoptată şi de Danemarca şi Suedia. Astazi, tot mai mult, problema micotoxinelor din nutreţuri şi alimente este abordată nu numai prin prisma profilaxiei infestării şi dezvoltării fungilor, ci şi prin cea a reducerii efectelor dăunătoare a micotoxinelor din hrana contaminată (inclusiv intensificarea răspunsului imun al organismului). Modul acesta de a privi lucrurile pleacă de la modificările nutriţionale datorate micotoxinelor. Absorbite din lumenul intestinal, acestea sunt duse la ficat prin circulaţia portală. În procesul de detoxificare hepatică au loc reacţii de oxido-reducere care folosesc glutationa. Glutationa (formată din metionină şi cistină) pune la dispoziţie metionina. Ca urmare, epuizarea metioninei se repercutează asupra creşterii şi, în general, asupra eficienţei utilizarii nutreţului. Dar exista nenumarate date care arata că in ciuda rezultatelor pozitive obtinute în domeniul cercetării micotoxinelor din hrană, mai sunt inca multe necunoscute. In permanenta, sunt descoperite noi micotoxine dar limitarea efectelor acestora şi a cantităţilor de reziduuri in produsele animalelor ridică răspunderi tot mai mari biotehnologiilor responsabile de protecţia consumatorilor. OBIECTIVELE CERCETARII Cercetarile efectuate au avut obiectivele : - Estimarea distribuţiei fungilor în nutreţuri provenite din ferme de creştere a animalelor şi de producţie a nutreţurilor situate  în zonele Transilvaniei: gradul de contaminare şi incidenţa speciilor dominante, in corelatie aprecierea caracterelor organoleptice şi de laborator) ; – Studii epidemiologice care să pună în evidenţă repercusiunile consumului de nutreturi mucegaite asupra sănătăţii şi producţiei animalelor ; – Cercetari experimentale pe animale hranite cu nutreturi mucegaite natural pentru cunoasterea modificărilor induse in starea de sanatate si productie a acestora ; - Determinarea continutului in diferite micotoxine a nutreturilor cercetate şi a unor factori indicatori ai poluarii micotoxicologice ; - Abordarea şi imbunatatirea unor metode de investigaţie şi apreciere a conţinutului hranei în micotoxine. Obiectivele cercetarilor au fost abordate pe parcursul a trei etape anuale. Cercetarile au vizat urmatoarele: I. Aprecierea calităţii nutreţurilor corelata cu importanţa acesteia în protecţia sănătăţii animalelor şi omului. I.1. Rezultatele investigatiilor privitoare la calitatea unor nutreturi provenite din ferme in care s-au inregistrat tulburari in starea de sanatate a animalelor Material si metode de lucru S-au cercetat un numar insemnat de probe. Din acestea, prezentam calitatea a 20 probe de nutreturi diferite, care au fost prelevate din ferme situate in zona centrala de vest a Romaniei. Recoltarea si formarea probelor s-a efectuat respectand normativele in vigoare. S-au determinat: : structura (proporţia de participare a diferitelor componente, prezenţa de corpi străini etc.), culoare, miros, senzaţia palpatorie; - compoziţia chimică brută: conţinutul în apă şi substanţe volatile, respectiv, în substanţă uscată (MS sau SU) prin uscare la 103±2°C; materii azotate totale (MAT sau PB) prin metoda Kjeldahl (Nx6,25); celuloză (CB) prin hidroliză succesivă (fierbere în soluţie 1,25% de acid sulfuric, apoi in hidroxid de sodiu) şi separarea sărurilor minerale după calcinare la temperatura de 550°C; cenuşa brută (CB sau MM) – prin calcinare la 550°C şi substanţe extractive neazotate (SEN sau EN) - calculate prin diferenţă; - prospeţimea proteinelor: conţinutul în baze uşor hidrolizabile (amoniac liber) - prin distilare şi colectarea amoniacului în soluţie de acid sulfuric; - prospeţimea grăsimilor: indicele de aciditate (I.A. exprimat in mg KOH/g grăsime); La nutreţurile care au prezentat modificări organoleptice s-au efectuat examene: - bacteriologice: NTG sau numărul total de germeni aerobi mezofili; - micologice: număr de fungi (UFC/g) şi identificarea speciilor. S-a folosit metodologia standardizată (singura modificare a vizat prima diluţie decimală: 5 g probă în 45 ml apă distilată în care s-a adăugat emulgator – Tween 80). Rezultate obţinute si discutia lor În tabelul 1 este prezentată compoziţia chimică brută a nutreţurilor cercetate.  Tabel 1 COMPOZIŢIA CHIMICĂ BRUTĂ (% MS) A NUTREŢURILOR CERCETATE Nr crt. Secificare nutret SU (MS) Proteina ină broiler 88,77 23,72 4,00 1,71 64,55 6,02 10 NC - g(ini ou( 85,32 12,42 4,89 4,81 74,12 3,76 11 NC - g(ini ou( 85,77 17,52 5,06 2,65 68,51 6,26 12 NC - g(ini ou( 86,46 18,77 6,32 1,52 68,41 4,98 13 NC - pui, g(ini broiler 83,70 20,05 4,62 3,62 65,38 6,33 14 Amestec concentrate 82,71 14,46 3,19 6,66 71,42 4,27 15 F(in( gr(u 86,34 13,66 3,31 1,71 80,13 1,19 16 F(in( porumb 82,84 9,67 5,03 2,73 80,51 2,06 17 Şrot soia 84,57 47,65 4,91 6,81 30,48 10,15 18 Porumb pastă 49,37 9,90 5,05 6,66 73,55 4,86 19 Porumb însilozat 22,59 9,87 5,71 19,17 53,74 11,51 20 Sfeclă furajer( 11,93 6,29 1,59 11,23 76,45 4,44 Din analiza datelor a rezultat că: - la majoritatea nutreţurilor cercetate umiditatea a fost crescută sau foarte crescută, faţă de limitele normale; - nivelul proteic, atât la fânul de leguminoase cat si la unele fanuri naturale, a fost scăzut. La examenul organoleptic al fânurilor de leguminoase, s-a evidentiat un grad de scuturătură ridicat şi prezenţa de multe tulpini lignificate, caractere ce explica reducerea continutului in proteine; - nivelul proteic al nutreţurilor combinate şi compuse (amestecuri de concentrate) a fost ,de asemenea, scăzut. La animalele hranite cu ratii formate din aceste nutreturi s-a obtinut rezultate productive nesatisfăcătoare. Acestea s-au corelat cu datele obtinute la ancheta epidemiologica care au evidentiat o incidenţa crescută a cazurilor de morbiditate şi mortalitate; - modificările de compoziţie chimică s-au asociat cu valori ale indicatorilor chimici şi/sau mico-bacteriologici de calitate peste limitele normale (tabel 2); - multe rădăcini au fost mucegăite şi au prezentat zone intens alterate. Tabel 2 VALORILE INDICATORILOR DE CALITATE LA NUTREŢURILE CERCETATE Nr. crt. Nr. proba Specificare nutret Bacterii mil/g UCF mil/g. Alte determinari si observatii 0 1 2 3 4 5 1 1 Fân leguminoase – 21,2 tulpini lignificate, calitate mediocră 2 2 Fân leguminoase – 142,4 tulpini lignificate, calitate mediocră 3 3 Fân leguminoase – 128,8 calitate mediocră 4 5 Fân natural (oi) – – tulpini lignificate, scuturătură mare 5 7 Gozuri – – seminţe de plante toxice 6 10 N.C. găini ouă 9,70 0,42 7 13 N.C. pui broiler 6,20 4,80 NH3 = 22,75 mg% I.A. = 51,18 mg KOH /g grăsime 8 14 Ameste Concentrate 10,20 12,08 NH3 = 25,41 mg% I.A. = 234 mg KOH/g grăsime 9 17 Şrot soia 1,24 3,30 NH3 = 39,69 mg% I.A. = 26,63 mg KOH /g grăsime 10 19 Porumb însilozat aciditate totală: 168,3 grade; conţinut (%) în acizi: lactic = 1,52; ac. acetic = 1,01; ac. butiric = 0,52; pH = 3,5 11 20 Sfeclă furajeră Corpi străini: mult pământ Grad mare de mucegăire - creşterea marcanta a conţinutului în amoniac liber, la nutreţurile concentrate, demonstrează că proteinele din acestea au atins un grad avansat de descompunere, rezultând baze uşor hidrolizabile; - indicele de aciditate a grăsimii mult mărit, la aceleaşi nutreţuri, confirmă că şi acestea au suferit procese de alterare. In asemenea condiţii, cu siguranta, şi vitaminele liposolubile (mai ales vitamina E) au fost supuse unor procese de inactivare; - la modificările chimice ale nutreturilor se adaugă o încărcătură bacteriană şi micotică foarte însemnată. Miceţii cu incidenţa cea mai crescută au aparţinut genurilor: Aspergillus (A. flavus, A. ochraceus, A. niger), Penicillium, Mucor, Rhizopus (R. nigricans, R. stolonifer); - porumbul însilozat a prezentat modificări de culoare şi miros. Determinările chimice de calitate au pus in evidenţa: pH-ul scăzut şi un conţinut mare de acid acetic, precum şi de acid butiric; - la sfecla furajeră s-a constatat poluarea cu mult pământ. Coroborarea rezultatelor investigaţiilor efectuate, a relevat că în activitatea de producere, conservare şi manipulare a nutreţurilor studiate, au existat nenumărate abateri de la normele tehnologice. La cele prezentate, se adauga constatarea că în multe cazuri, cand probele au fost trimise la laborator prin delegat, ambalarea lor era necorespunzătoare, iar buletinele de expediţie erau întocmite,de multe ori, superficial şi incorect. Concluzii şi propuneri 1. S-a apreciat, prin metodologie complexă, calitatea unui număr de 20 de probe de nutreţuri provenite din unităţi de creştere în care s-au înregistrat tulburări în sănătatea şi producţia animalelor. 2. Majoritatea nutreţurilor au prezentat modificări organoleptice şi chimice, asociate cu o încărcătură ridicata de fungi şi bacterii, valorile fiind mult crescute fata de normele admise de legislaţie. Acestea au putut fi luate in considerare, fiind socotite drept cauze ale rezultatelor productive reduse obţinute de la animale. 3. Având în vedere că tehnica alimentară şi calitatea diferitelor sortimente de nutreţuri sunt esenţiale pentru obţinerea de alimente sănătoase, modificările calitative ale hranei animalelor, care a fost cercetata, au generat temeri că produsele acestora pot contine substante transferatedin nutreturi, care pot constitui un pericol pentru siguranţa alimentară a populaţiei umane. 4. Numeroasele deficienţe existente în practicile de producere a nutreţurilor şi de nutriţie şi alimentaţie a animalelor din perioada actuală, in tara noastra, ne indreptatesc sa insistam asupra nevoilor de îmbunătăţire a: - instruirii personalului care răspunde de igiena alimentaţiei animalelor; - normelor legislative referitoare la siguranţa hranei şi aliniere la legislaţia UE; - metodologiei de control a calităţii nutreţurilor (cu implementarea HACCP) şi de aplicare a sancţiunilor severe în cazul constatării unor fraude sau abateri de la normele legislative. Totodată, am facut propunerea de antrenare a tuturor cercetătorilor din învăţământ şi unităţile de profil la practicarea unor strategii uniforme de apreciere a calităţii nutreţurilor şi a tehnologiilor nutriţionale. I.2. Cercetari privitoare la calitatea unor nutreturi corelata cu infestarea micotica si cu impactul asupra sanatatii rumegatoarelor, din ferme situate in centrul Banatului Material si metode de lucru S-au efectuat anchete epizootologice in ferme unde s-au inregistrat cazuri de morbiditate si reducere a productiilor la taurine. Totodata s-au recoltat probe de nutreturi in vederea analizelor de laborator. In laborator s-a determinat: - compozitia chimica bruta, prin analizele conventionale (Weende); - incarcatura cu miceti si identificarea speciilor cu incidenta crescuta. Pentru aceasta s-au facut insamantari in mediu Sabouraud solid, incorporind cite 1 ml din dilutiile 1/10.000 respectiv 1/100.000. S-au incubat la 24°C, facand citirile dupa 3 zile (pentru micetii de suprafata), respectiv, dupa 5 zile (pentru coloniile din profunzime). Rezultatul a fost exprimat in UFC (unitati formatoare de colonii de miceti) per gram nutret, numarul acestora fiind reprezentat de media dintre numerele citite la cele doua dilutii. La viteii morti, proveniti din aceste ferme de productie, s-a efectuat examen necropsic morfologic si histologic (la probe prelevate din organe). Rezultate obţinute si discutia lor Rezultatele investigatiilor epidemiologice au relevat, ca si in alte cazuri, o legatura directa intre incidenta imbolnavirilor la animale, reducerea productiei si calitatea nutritiei si alimentatiei acestora. Datele obtinute in cecertarile de laborator sunt prezentate in tabelul 3. Tabel 3 CONTINUTUL IN SUBSTANTA USCATA (in %) A NUTRETURILOR CORELAT CU INCARCATURA MICOTICA Nr. crt. Specificare nutret Subst. uscata UFC (mil/g) Specii de miceti dominanti ¦ h h h h h h h h h h h h h h h h h h h h h h h h h h h h h h h h h h h h h h h h h h Fusarium, Aspergillus 5 Orz 78,08 4,8 Aspergillus, Fusarium 6 Amestec de concentrate 82,71 6,96 Aspergillus, Fusarium, drojdii, alterare puternica 7 Soia boabe 84,57 3,0 Aspergillus, Penicillium 8 Fan de leguminoase 77,97 10,2 Fusarium, Mucor, Penicillium – fan intens lignificat 9 Fan natural 89,01 15,2 Idem proba 8 10 Paie de grau 82,85 - Intens mucegaite Fig.1. Imagini de culturi de miceti din probele cercetate (fungi dominanti: Aspergillus niger, Penicillin sp., Fusarium sp.) Majoritatea micetilor care s-au dezvoltat in furajele cercetate fac parte din grupa fungilor cu potential micotoxigen (fig.1). In afara de micotoxine, in masa nutretului infestat rezulta produsi de degradare a substratului organic care maresc potentialul patogen al hranei. Ca urmare, se poate considera ca tulburarile de reproductie care au existat in efectivele de bovine studiate, au fost cauzate de hranirea cu furaje infestate, fiind cunoscuta influenta care o exercita micotoxinele asupra organelor genitale, asupra ficatului dar si a altor tesuturi si organe. Desi nu s-au efectuat cercetari asupra produselor alimentare exista premiza ca laptele si alte produse provenite de la animale, pot transfera substantele toxice la om, cu consecinte la fel de periculoase. Concluzii 1. Ancheta epidemiologica efectuata in diferite ferme de bovine din Banat, a dus la constatarea ca tulburarile de sanatate si productie inregistrate la animale, s-au corelat cu o calitate slaba a nutreturilor si cu o hranire defectuoasa. 2. Investigatiile efectuate la probele de nutreturi prelevate din fermele respective, au evidentiat o poluare micotica insemnata cu specii de fungi care au potential toxigen crescut. 3. Rezultatele obtinute confirma faptul ca modificarile morfologice si histologice decelate la examenul necropsic al viteilor, sunt un semn evident al actiunii micotoxinelor acumulate in masa furajulor degradate, asupra animalelor care le-au consumat. 4. Consecintele grave ale consumului de furaje poluate micotoxicologic atat la om cit si la animale ne indeamna sa facem pasi rapizi inspre solutii noi de producere si stocare a furajelor, astfel prevenind dezvoltarea de fungi toxigeni in masa acestora. II.1.Cercetări asupra conţinutului în ergosterol şi zearalenonă la porumbul provenit din culturi de pe raza judeţelor Timis şi Arad. Material si metode de lucru Au fost prelevate, la întâmplare, 70 de probe de porumb din recolta anilor 2001 şi 2002 din unitati agricole de pe raza a două judeţe din Banat (Timis si Arad) în luna octombrie 2002. La toate probele s-au efectuat analize, determinindu-se conţinutul în zearalenonă si ergosterol, cel din urma fiind socotit ca şi indicator al poluarii fungice. Determinarile s-au facut prin separare cromatografica cu ajutorul HPLC. Rezultate obtinute, discutii si concluzii Ergosterolul determinat in probele de porumb a avut valori cuprinse intre 0,2 – 72 mg/kg graunte, cu o valoare medie de 4,3 şi un conţinut median de 1,8 mg/ kg. MULLER şi col., consideră că probele de porumb cu o valoare a ergosterolului de până la 2,8 mg/ kg au o calitate comerciala corespunzatoare. Raportand la aceasta valoare, probele de porumb din Banat, s-a constatat ca acestea indeplinesc criteriul de calitate in proportie de 67 %. Pe de alta parte, alti autori (Schnürer şi Jonsson) propun o ierarhizare a calităţii cerealelor în funcţie de conţinutul în ergosterol. Conform acesteia, nutreturile cu un conţinut în ergosterol de până la 6 mg/kg pot intră în hrana animalelor, cele cu un conţinut de peste 15 mg/kg fiind improprii consumului. Dupa acesti autori, ar insemna ca din totalul de 70 probe de porumb analizate, 90% au fost corespunzătoare consumului animalelor, iar 3% trebuie eliminate. Zearalenona a fost detectată în 54% din probele analizate, si a avut valori cuprinse între 4 şi 2250 µg / kg, cu un conţinut mediu de 326 µg / kg şi o valoare mediană de 73 µg / kg. Curtui şi colab., care au analizat probe de porumb provenite din vestul României au detectat zearalenona în 13% din probe, cu un conţinut median de 250 µg / kg şi o valoare maxima de 1200 µg / kg . Î In comparaţie cu celelalte ţări europene, s-a constatat că la probele de porumb provenit din din România, s-a găsit un grad înalt de contaminare cu zearalenonă. De exemplu, Lew şi colab. au găsit un conţinut de zearalenonă cuprins între 40 şi 90 de µg / kg la probele recoltate in Austria, între anii 1996-1998,cu o valoare maximă a zearalenonei ce nu depăşea 340 µg / kg (tabel 4). Tabel 4 CONTINUTUL IN ERGOSTEROL SI ZEARALENONA A PROBELOR DE PORUMB PROVENITE DIN BANAT Specificare recolta Specificare indicator Zearalenonă (µg/kg) Ergosterol (mg/kg) Total probe (2001-2002) Nr. probelor 70 70 % probelor pozitive 54 100 Min şi max prob poz. 4-2250 0,2-72 Media prob poz. 326 4,3 Val mediana a prob poz 73 1,8 Recolta 2001 Nr. probelor 35 35 % probelor pozitive 83 100 Min şi max prob poz. 4-2250 0,2-72 Media prob poz. 416 6,4 Val mediana a prob poz 135 2 Recolta 2002 Nr. probelor 35 35 % probelor pozitive 26 100 Min şi max prob poz. 4-192 0,2-9,7 Media prob poz. 36 2,1 Val mediana a prob poz 10 1,7 După directivele Ministerului pentru Agricultura, Nutriţie şi Protecţia consumatorului German, conţinutul în zearalenonă din hrana porcilor nu trebuie să depăşească 250 mg/kg, iar din cea a vacilor, 500 mg/kg. Valorile prevazute pentru animalele tinere sunt chiar mai mici. Luand ca referinta aceste normative, se constata ca 11% din probele de porumb analizate de noi sunt improprii consumului porcilor. Daca se compara datele obtinute la porumbul cultivat in cei doi ani: 2001 si 2002 (tabel 4), se constata ca nivelul ergosterolului ca si cel al zearalenonei a fost mai ridicat la probele din anul 2001. Aceasta se poate explica ca fiind consecinta precipitatiilor crescute in anul 2001. Astfel, pe parcursul lunilor aprilie-octombrie precipitatiile au fost de 520 mm/mp in anul 2001 si de 405 mm/mp in anul 2002. II.2. Cercetari privitoare la degradarea zearalenonei in rumen, prin experimente “in vitro” Zearalenona (ZON), micotoxina nesteroida estrogenica este produsa de diferite specii de Fusarium. Este implicata in numeroase micotoxicoze, in special la porc, la care produce efecte estrogenice cu repercusiuni asupra reproductiei. La rumegatoare, se pare ca, efectele sunt mult mai reduse, aceasta fiind degradata de catre flora si fauna ruminala. Pentru evaluarea efectulu care il are mediul ruminal asupra zearalenonei s-au efectuat cercetari prin digestie artificiala. Cercetarile au fost efectuate la Institutul de Nutritie din Universitatea Hohenheim, Stuttgart, Germania. Material si metode de lucru S-a folosit lichid ruminal prelevat de la vaci da rasa Friza, fistulizate si zearalenona dizolvata in metanol. Pentru a avea relevanta, digestia arificiata s-a repetat de cite 4 ori la o recoltare de lichid din sacul dorsal, respectiv din sacul ventral al rumenului. Incubarea mediului cu adaos de micotoxina, s-a efectuat dupa metoda folosita la Institutul de Nutritie al Universitatii Hohenheim (dupa Steingass & Mencke, 1986) Zearalenona si produsii de metabolism, respectiv α si β zearalenolul au fost determinati prin cromatografie lichida de inalta performanta (HPLC). Rezultate obtinute si concluzii Rezultatele obtinute au aratat ca rumegatoarele sunt capabile ca sa degradeze micotoxina, gratie nisei ruminale populata cu microorganisme (bacterii si infuzori). Totodata, s-a constatat ca activitatea de detoxificare din sacul rumenal dorsal este mai intensa decit cea din sacul ventral. Cercetari experimentale privitoare la efectul nutreturilor poluate natural cu miceti, asupra sanatatii si productiei animalelor. Material si metode S-a folosit grau si porumb infestat natural cu miceti din genul Fusarium. III.1. In prima varianta experimentala s-a utilizat griu mucegait. Cercetarile s-au desfasurat pe pui broiler de gaina in varsta de 1-50 zile, grupati in lot martor si experimental, de cate 10 capete fiecare. Puii din lotul experimental au fost hraniti cu nutret combinat in care s-a incorporat grau mucegait, cu o proportie de participare de 8 %. S-a urmarit: - evolutia sporului mediu saptamanal; - consumul specific; - digestibilitatea proteinei. Aceasta a fost determinata pe un lot de pui in perioada cuprinsa intre 42-50 de zile, urmand metodologia clasica de determinare a digestibilitatii (separarea azotului uric din dejectii facandu-se prin precipitare cu acid fosfowolframic, dupa metoda Stotz); - valoarea biologica a azotului, exprimata prin coeficentul de valorificare metabolica (azot retinut in organism raportat la azotul ingerat si la azotul digestibil). Rezultate, discutii si concluzii Rezultatele cercetarilor au evidentiat urmatoarele: - dezvoltarea corporala a fost mai reduse la lotul experimental, care a fost hranit cu nutret mucegait (tabel 5) - consumul specific (kg nutret/kg spor) a fost mai crescut la puii din lotul experimental. Tabel 5 DEZVOLTAREA MASEI CORPORALE LA PUI BROILER (GREUTATE MEDIE IN GRAME/SAPTAMANA) Saptamana 1 2 3 4 5 6 7 Lot martor 85,30 187,45 351,05 652,45 855,50 1384,10 1582,35 Lot experim. 77,25 160,05 304,85 603,05 818,50 1366,45 1526,45 - coeficentii de utilizare digestiva al substantelor organice (proteina, grasime si SEN) au fost mai redusi la lotul experimental; - valoarea biologica a azotului exprimata in procente de azot retinut in organism, din azotul digerat, a fost de 65,58% in cazul lotului martor si de 64,14 % la puii din lotul experimental. III.2. In a doua varianta experimentala, s-au facut cercetari privind influenta porumbul infestat natural cu miceti asupra puilor de gaina broiler. Material si metoda Experientele s-au efectuat pe pui de gaina broiler (Roso 306) crescuti in baterie si grupati in loturi de cite 10 capete (martor si experimental) Porumbul infestat natural cu miceti, a fost introdus in nutretul combinat (granulat) cu care au fost hraniti puii din lotul experimental, In perioada de varsta de 12-42 zile (tabel 6). S-a urmarit dezvoltarea corporala, in dinamica (cantariri individuale saptamanale), sporul total, sporul mediu zilnic si consumul specific. Puii au fost tinuti sub observatie clinica, pe tot parcursul experientei. In laborator s-a efectuat analiza compozitiei chimice brute a nutretului combinat (metodele schemei Weende) si examenul micologic (insamantari pe mediu solid Saboureaud solid, stabilirea incarcaturii cu fungi si identificarea fungilor prin examenul caracterelor culturale si examinare microscopica a preparatelor pe lama, colorate cu bleu cotton). De asemenea, la porumb s-a facut determinarea continutului de zearalenona si ergosterol. La sfarsitul experientei, s-a recoltat sange din vena axilara pentru investigatii paraclinice: hemograma, activitatea enzimatica serica (TOG, TPG), colinesteraza, amilaza, fosfataza alcalina. Totodata s-au facut sacrificari de control pentru investigatii morfologice si histologice. Tabel 6 SCHEMA DE ALIMENTATIE A PUILOR DE GAINA BROILER Varsta (zile) Nutret combinat utilizat pentru ambele loturi Proportia de participare a porum- bului infestat cu miceti in nutretul combinat(%) Tip nutret SU (%) Proteina bruta (%) 0-21 starter 88,41 22,42 0 22-33 de crestere 88,62 20,80 10 34-42 final 88,63 18,50 15 Rezultate si discutii Poluarea micotica a porumbului a fost foarte mare (∞ colonii) cu specii dominante din genul Fusarium si Aseprgillus (fig. 2); Continutul de zearalenona: a depasit 2200 μg/kg iar cel de ergosterol a fost cuprins intre 75-76 mg/kg. Sporul in greutate vie a fost semnificativ mai mare in lotul experimental. Determinarile biochmice au evidentiat cresterea activitatii TOG si TPG si scaderea activitatii colinesterazei serice. Fig.2. Colonii de miceti (insamantarea pe mediu solid Saboureaud din porumbul infestat natural) Modificari morfologice si histologice: la puii sacrificati nu s-au observat leziuni macroscopice, cu exceptia organelor genitale la masculii din lotul experimental (testiculi nedezvoltati, hipoplastici). La examenul histologic la puii masculi s-au evidentiat: la lotul martor: epiteliul tubului seminifer cu celule mari, cu diviziuni si celule interstitiale diferentiate. la lotul experimental: aspect hipoplastic (fig. 3a) si tubi seminiferi nedezvoltati, glande interstitiale nediferentiate (fig. 3b). Aceste modificari sunt caracteristice actiunii fusariotoxinelor. 3b Fig.3.a. Epiteliu tubular seminifer cu celule mari cu diviuziuni; celule diferentiate interstitiale. Fig.3.b. Aspect hipolplastic: tub seminifer nedezvoltat, glande interstitiale nediferentiate.  Concluzii Incarcatura micotica cu miceti poluanti natural a fost mare. Aceasta s-a corelat cu un continut ridicat de zearalenona si ergosterol. La puii de gaina masculi din lotul martor au fost evidentiate caractiristici histologice modificate datorate actiunii iritative ale fusariotoxinelor Concluzii generale si propuneri 1. In practica de producere a nutreţurilor şi de nutriţie şi alimentaţie a animalelor, in perioada actuală, in tara noastra, exista nenumarate deficiente; 2. Se constata ca este necesar ca sa fie acordata o atentie mai mare instruirii personalului implicat in/ si care răspunde de igiena alimentaţiei animalelor, insistandu-se aspura lantului: sol-planta-animal-om; 3. Este necesara implementarea normelor legislative (sistemul HACCP) referitoare la siguranţa hranei aliniate la legislaţia UE; 4. Consideram ca este imperios necesar sa se gaseasca posibilitati economice de antrenare a cercetătorilor din învăţământ şi din unităţile de profil, la practicarea unor strategii uniforme de apreciere a calităţii nutreţurilor şi a tehnologiilor nutriţionale la nivelul performantelor internationale. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA Dancea Zoe, Maria V. Morar. A. Macri, The mycotoxicological pollution of forages and it’s impact upon animal and human health, 2003, Lucr. sustinuta si tiparita pe CD 28-th ARA- CONGRESS 3-8 iunie, Tg. Jiu, CD- Rom.. Dancea Zoe, M. Popa, Maria V. Morar, A. Macri, I. Mihalca, I. Buda, Cercetari privitoare la valoarea nutritiva corelata cu incarcatura micotica a porumbului provenit din zona Timis-Arad, Rev. Med Vet, vol.13, 3-4/2003, pp 395, ISSN 1220-3173. Dancea Zoe, Maria V. Morar, A. Macri, Monica Duda, A. Szakacs, C. Chihaia, Researches regarding the quality of feeding stuff from a ostrich breeding farm from Alba Districcht, 2003, Bul. USAMV-CN, 60/2003, pp 72-74, ISSN 1454-2382. Dancea Zoe, M. V. Morar, C. Bele, A. Macri, D. Modoran, Ioana Boanca, Simona Gabor, Approach regarding the nutritive value and the quality of residual products from the processing of oleaginous crops, 2004,Bul. USAMV/CN, 61, pp. 268, ISSN 1454 2382. Macri A., Zoe Dancea, A. I. Baba, Mycotoxin involvement in oncogenesis,.Bibliographical investigations, 2002, Bul USAMV- CN, 57-78/2002, pp 640-644. ISSN 1454-2382.      Macri A., Zoe Dancea, A. I. Baba, Mycotoxin involvement in oncogenesis,.Bibliographical investigations, 2002, Bul USAMV- CN, 57-78/2002, pp 640-644. ISSN 1454-2382.      Macri A., Margit Schollenberger, Zoe Dancea, W. Drochner, Cercetari asupra incarcaturii cu 1220-3173. micotoxine a porumbului cultivat in zona Timis - Arad, 2003, Rev. Med. Vet., 3-4/2003, pp 396, ISSN Macri A., Margit Schollenberger, Zoe Dancea, W. Drochner, Zearalenone and Ergosterol Contents in Corn Samples of Transylvania, Romania, 2003, Mycotoxin Research, vol 19, nr. 2, pp. 190-193,ISSN 0178-788 Macri A., Margit Schollenberger, W. Drochner, Maria Virginia Morar, Degradation of Zearalenone in ruminal liquid “In vitro” digestion, 2004, XXXIXth Croatian Symposium on Agriculture, 17-20 februarie, Opatija, Croatia, pp.190-192, ISBN 953 6135 Macri A., Margit Schollenberger, Maria Virginia Morar, Drochner W., Zum Zearalenonabbau in Pansensaft;In-Vitro-Untersuchungen nach dem HFT- Verfahren, 2004, 26. Mykotoxin-Workshop, Herrsching, Abstr, pp. 80,ISSN 1611 4159. PAGE 13 / NUMPAGES 13 쥁`