Referat STRUTII

Mai jos puteti citi fragmente din Referat STRUTII si de asemenea puteti face Download Referat STRUTII

Citeste fragmente din Referat STRUTII

STRUTII-CUM II CRESTEM?   Dupa incubatie, poate cea mai dificila perioada din ciclul de viata si crestere a strutilor o reprezinta cresterea puilor.  Succesul in cresterea puilor de strut depinde in foarte mare masura de metodele folosite in administrarea si managementul fermei.  De asemenea, prima etapa in cresterea puilor de strut reprezinta o parte importanta din procesul de productie. Cu cat rata de supravietuire a puilor este mai mare, cu atat profiturile sunt mai mari.  Tinand cont de parerea crescatorilor cu experienta, ingrijirea si cresterea puilor pana la 4-6 saptamani se face de catre personal experimentat. Rutina se dobandeste in timp, dupa ce fermierul acrescut mai multe loturi de pui. Nu este obligatorie specializarea in acest domeniu cat este acumularea de multe informatii si atenta ingrijire si permanenta supraveghere a puilor. La nevoie se petrec 10-18 ore pe zi alaturi de ei.  Primele saptamani de viata ale puilor de strut sunt extrem de dificile. Pana la varsta de 2 luni mortalitatea este ridicata.  In primele 24 ore se individualizeaza puiul. I se pune crotaliu de plastic la picior sau la gat cu numar de identificare. Deoarece puii de strut cresc foarte repede, crotaliile de plastic trebuie inlocuite foarte des. O varianta mai buna pentru identificarea puilor este microcipul. Acesta se introduce in muschiul din spatele capului, chiar in primele zile de viata ale puilor. Este o operatiune usoara, se face o data in viata(stresul inlocuirii dispare)si poate stoca in baza de date multe informatii(data nasterii, greutatea la nastere, parintii,etc.). Dupa idividualizare puiul se cantareste. Greutatea lui va fi monitorizata in timp.  Administrarea probioticelor se face tot la o varsta frageda a puiului (1-2 zile de viata). Puiul iesit din eclozor este lipsit de bacterii sau poseda bacterii caracteristice mamei. Se administreaza Fastrack((in capatul ciocului) pentru a inocula sistemului digestiv acid lactic care este foarte benefic. Acidul lactic produce bacteriile lactobacillus acidophilus si streptococcus faecium, bacterii care ajuta la mentinerea unui echilibru sanatos a microflorei. Acestea au abilitatea de a limita dezvoltarea bolilor cauzate de bacterii prin reducerea PH-ului in tractul digestiv. * Fastrack( este un produs microbian, se administreaza oral, nu este antibiotic si nu este folosit in tratamentul bolilor. Rolul lui este de a preveni aparitia anumitor boli si a ajuta flora microbiana din sistemul digestiv al puiului nou-nascut.  De regula, in avicultura, prima incapere de crestere si ingrijire a pasarilor poarta denumirea de puienita. Puiernita este un adapost special amenajat, igienizat, incalzit, iluminat, ventilat si dotat cu echipamente de hranire si adapare. Accesul in puiernita trebuie sa fie prevazut cu dezinfector pietonal(tava cu burete imbibat cu solutie de dezinfectare ). Toate acestea sunt necesare crearii unui microclimat corespunzator cresterii puilor.  Puiernita poate fi situata in aceeasi incapere cu eclozorul(pentru un numar mic de pui). Dimensiunile unei puiernite variaza in functie de numarul de pui si de facilitatile pe care crescatorul le are. De exemplu pentru un grup de 5 pui nou-nascuti, puiernita poate avea dimensiunile:lungime1,50m:latime 1m:inaltime 0,90m. Suprafata minima necesara pentru un pui este de 1,25mp. Materialul din care se confectioneaza poate fi hotel inoxidabil,foarte usor de curatat si dezinfectat. Pe podea se pune o mocheta din material textil (cu firul scurt) sau din cauciuc (asemanatoare cu presurile folosite la intrare). Ambele variante sunt avantajoase deoarece materialele sunt lavabile, puii nu le pot ingera(prin ciugulire), picioarele puilor nu aluneca si asigura un asternut cald si uscat. Daca aveti un numar mic de pui puteti pune o oglinda pe una din laturile puiernitei. Explicatia consta in faptul ca strutii sunt animale sociabile si se simt mai bine si mai in siguranta atunci cand „vad” ca sunt mai multi.  Principalele nevoi ale puilor de strut sunt urmatoarele: 1.Temperatura 2.Ventilatia 3.Lumina 4.Pardoseala 5.Apa si hrana 1.TEMPERATURA Este important ca puii sa fie crescuti la o temperatura corecta.   TABEL 1 Virsta (zile) Temperatura la nivelul puiului (0C) 1-7 30 7-14 28 14-21 26 21-28 24   In general principiul este de a scade cu 2-3 grade C saptamanal pana la o temperatura de 20 grade C in incapere.  Pentru puii nou-nascuti recomandam o temperatura de 24-25 grade C in incapere. Aditional o sursa suplimentara de caldura amplsata langa un colt al tarcului va ridica pana la aproximativ 28-30 grade C temperatura. Astfel puii au sansa de a se incalzi corespunzator in special cand vor sa doarma.  Este important sa se mentina o temperatura constanta in aer de 20-24 grade C, in special in timpul noptii si cand vremea este rece. Puii de strut sunt predispusi la infectii pulmonare.  *Dupa ce se naste puiul de strut nu isi poate regla singur temperatura corpului. Asadar, temperatura mediului ambiant este hotaratoare pentru incalzirea corpului acestuia.  *Pardoseala nu trebuie sa fie prea rece.  Daca temperatura este sau nu adecvata se poate observa dupa comportamentul puilor. Atunci cand sunt ingramaditi in jurul sau langa sursa de caldura, inseamna ca le este frig. Daca sunt prea departe de sursa de caldura (isi tin ciocurile deschise si aripile indepartate de corp)atunci le este prea cald. In momentul in care sunt uniform dispersati in tarc, aveti o temperatura buna.  *Sa nu va insele totusi faptul ca sunt pasari foarte sociabile si le place sa doarma impreuna, unul langa altul pe burtica, cu gaturile impletite cu ale altora, deasupra corpurilor. Aceasta este pozitia favorita in primele lini de viata.  Puii nu trebuie tinuti strict la o temperatura de 30 grade C (prima saptamana). Ei au nevoie si de acces intr-o zona mai putin calda a tarcului. Cel mai practic este sa amplsati sursa de caldura mai aproape de unul din colturile tarcului(pentru un numar mai mic de pui).  Incalzirea tarcului se poate face local sau pe toata suprafata lui. Aceasta din urma este o varianta folosita de crescatorii care detin un numar mai mare de pui(zeci sau sute).  Sursele de caldura pot fi : radiatoare,calorifere,aeroterme,lampi electrice(eleveuze),lampi cu infrarosii sau pardoseala incalzita. Lampile cu infrarosii sunt simple, costurile nu sunt foarte mari si necesita o atentie minima. Acestea se suspenda la 45-60 cm de asternut si se monteaza bec de 100w (suficient pentru un numar mic de pui). Daca i se monteaza lampii si o palarie metalica ce reflecta lumina si caldura catre pui, aceasta devine o veritabila sursa de caldura. Daca se folosesc sisteme de incalzire care au flacara si produc gaze in incapere trebuie sa ventilam incaperea astfel incat gazele sa nu afecteze calitatea aerului respirabil. Indiferent de sursele de caldura folosite, acestea se plaseaza in asa fel incat sa nu existe pericolul ca puii sa se arda. Ei sunt curiosi si nu prea inteligenti cand sunt foarte mici. De aceea este bine sa montati un gratar de protectie intre sursa de caldura si pui. Cel mai modern sistem de incalzire este incalzirea in pardoseala. Este avantajos datorita faptului ca abdomenele puilor vor fi mai tot timpul calde. Dezavantajele sunt costurile ridicate si pierderile mari de caldura. Pentru a nu mai incalzi intreaga suprafata de pardoseala, s-au inventat ulterior sisteme sofisticate de senzori de presiune care declanseaza incalzirea in locul unde este situat puiul. In cazul altor specii, caldura provenita de la o pardoseala incalzita poate scade atat mobilitatea si apetitul pentru exercitiu a puilor cat si circulatia sangelui catre epifiza(glanda pineala , endocrina cu rol de crestere ) nu a fost demonstrata inca la puii de strut. Totusi, au fost crescatori care au intampinat astfel de probleme ce au fost eliminate atunci cand temperatura pardoselii a fost redusa semnificativ. Metoda incalzirii pardoselii in cazul in care aceasta este din beton, poate fi adecvata intr-un climat foarte rece, pentru a mentine suprafata calda, deasupra temperaturii de inghet.   2.VENTILATIA   Puii de strut au nevoie constant de aer curat pentru a creste bine si a fi sanatosi. Ei racesc destul de repede. De aceea trebuie feriti de curentii de aer. Pentru a evita crearea curentilor de aer in tarc, se monteaza pe laturile acestuia placi din material solid (metal, lemn, carton gros). *Metalul este cel mai indicat deoarece este cel mai igienic. Se curata repede, usor si nu retine bacterii.  Placile trebuie sa aiba cel putin 35-45 cm inaltime si sa inconjoare tarcul pe cel putin doua laturi.  O ventilatie eficienta este importanta deoarece controleaza umiditatea relativa, concentratia de amoniac si oxigen din aer si patrunderea in incapere a bacteriilor(filtrare). Umiditatea relativa trebuie mentinuta la un nivel cat mai scazut. Cand umiditatea este mica, inmultirea bacteriilor si a mucegaiului este redusa considerabil.  Intrarea si iesirea aerului trebuie facute separat. Intotdeauna intrarea aerului este prevazuta mai sus decat iesirea.  Intr-un mediu incalzit unde sunt si excremente de strut, se formeaza o anumita cantitate de amoniac in aer. Daca incaperea nu este ventilata atunci aerul poate deveni irespirabil.  Dotarea cu un filtru special la intrarea aerului in incapere, previne aparitia bacteriilor.   3.LUMINA Nu a fost inca dterinat cel mai bun regim de lumina pentru puii de strut. Din experienta se cunoaste ca atunci cand dotezi incaperea cu o sursa constanta de lumina, puii cresc mai bine. Acestia nu mai pierd timp si energie in cautarea apei si hranei daca au o lumina corespunzatoare. In prima saptamana de viata au nevoie de 23h de lumina pe zi. Din a doua saptamana incercam sa le cream o perioada mai lunga de 2-3h de „noapte”. Cand puiul are varsta de 2-3 luni, lumina poate fi stinsa in timpul noptii.   4.PARDOSEALA Dupa ce puii sunt scosi din puiernita(pana la 10 zile) au acces la o suprafata mai mare care trebuie sa le asigure posibilitatea de a face miscare si sa fie usor de curatat si spalat.   Deoarece au existat intotdeauna dispute intre crescatori privind tipul de material folosit pentru pardoseala, va prezentam mai jos un tabel cu avantajele si dezavantajele intrebuintarii acestora.   TABEL 2   Tipul de pardoseala Avantaje Dezavantaje   Ciment -usor de curatat -reduce aparitia bolilor (indigestie) -scump -rece -daca este prea lucios poate provoca deformari ale picioarelor Ciment acoperit cu mocheta sau cauciuc striat -relativ usor de curatat -reduce aparitia bolilor (indigestie) -este mai calda decit cimentul -este nealunecoasa -mai scump decit cimentul -se pot dezvolta bacterii sub mocheta -mocheta trebuie inlocuita periodic Nisip sau pamint -ieftin -nealunecos -trebuie inlocuit periodic pentru a nu se dezvolta bacterii -pasarile stresate ingera prea mult nisip, ceea ce duce la aparitia indigestiei Paie -ieftin -absorbant -cald -trebuie inlocuit periodic pentru a nu se dezvolta bacterii -pasarile stresate ingera prea multe paie, ceea ce duce la aparitia indigestiei Trebuie luate in considerare urmatoarele aspecte: posibilitatile financiare ale fermierului, conditiile climaterice unde este situata ferma si timpul pe care fermierul il poate acorda supravegherii puilor. Cand puii incep sa ciuguleasca si efectiv sa manance „de pe jos”(din materialul folosit la pardoseala) inseamna ca au inceput sa se plictiseasca. Prin prezenta parintilor, a ingrijitorilor sau a strutilor din tarcul vecin, puii sunt mereu ocupati, interesati si atenti. Atunci cand puii sunt lasati singuri de capul lor incep sa umble de acolo-acolo si sa ciuguleasca tot ce gasesc in cale. Pentru crescatorii care nu pot petrece mai mult timp alaturi de pui, recomandam pardoseli din beton, cauciuc, mocheta sau pietris. Este periculos ca puii sa manance „de pe jos” deoarece pot face constipatie sau indigestie, boli ce conduc la moarte, daca nu se intervine la timp. Indiferent de materialul ales pentru pardoseala trebuie avuta o deosebita grija in a nu lasa bucati de lemn, metal, sarma, sticla, cauciuc sau ceramica in interiorul tarcului. In general incercati sa nu lasati nimic la „indemana lor”. Astfel veti preveni producerea unor accidente foarte grave.   5.APA SI HRANA In primele 4-5 zile de viata, puii de strut poseda o rezerva de substante hranitoare in sacul vitelin(care poate avea o treime din greutatea totala a puiului) retractat in cavitatea abdominala prin cordonul ombilical. Sacul vitelin este absorbit diferit de la pui la pui. O activitate fizica a puilor conduce la o buna si rapida absorbtie a sacului vitelin. Daca absorbtia nu se face la timp, puiul va suferi de o boala care se numeste retentia sacului vitelin si care in ultimii ani se trateaza chirurgical. In acest caz este de preferat sa scoatem la „plimbare” puii pentru scurte perioade de timp, daca vremea ne permite, pentru a evita aparitia acestei boli si pentru a determina pofta de mancare puilor. Pentru pasunat (pana la varsta de 3-4 luni a puilor), terenul de lucerna sau iarba, nu trebuie sa fie ud. Nu se duc puii la pasunat dupa ploaie sau cand verdeata este umeda de la roua diminetii. Daca abdomenul puilor este ud acestia pot muri. Pentru a avea o buna digestie, strutii inghit pietricele. Strutii care pasc isi gasesc singuri pietricelele necesare iar cei care nu pasc trebuie sa primeasca pietricele odata cu mancarea. Pietricelele trebuie sa fie insolubile, tari si fara margini ascutite. Dimensiunile pietricelelor trebuie sa fie intotdeauna jumatate din lungimea unghiei degetului mare. La puiul de strut, marimea pietricelelor este aproximativ egala cu cea a unui bob de orez si este suficient un numar de 4-5 pietricele/zi pentru un pui. Pe masura ce puii cresc, se administreaza pietricele din ce in ce mai mari. Oricum, este de preferat pietricele mai mici decat prea mari. Cele mici trec mai usor de pipota dar ajuta totusi la maruntirea hranei. Boli   Strutii sint in general pasari robuste, sanatoase si rezistente la boli. Cazuri de imbolnavire la struti au fost semnalate la putine ferme din lume, majoritatea bolilor provenind din deficienta sistemului de nutritie, compozitia nutritiva neechilibrata a furajului, expunere la substante daunatoare, stres, accidente, paraziti. Cele mai multe probleme apar atunci cind pasarea nu este hranita corect, adecvat virstei si cind normele de igiene a fermei nu sint respectate, determinind aparitia bolilor de nutritie si a infectiilor. Cazuri de imbolnaviri mai grave au fost raportate numai la fermele cu sistem de crestere intensiva sau semiintensiva. Majoritatea fermierilor cu experienta in cresterea strutilor, recomanda prevenirea si evitarea in cit mai mare masura a factorilor care pot declansa aparitia bolilor. Si din punct de vedere medical, strutul este o pasare care nu a fost suficient studiata. De-a lungul anilor apar noi informatii despre cauze si cazuri de imbolnavire a strutilor. Tocmai de aceea este bine sa evitam orice neregula in managementul fermei de strut. Este adevarat ca sint multe boli carora „li s-a gasit leacul” si in urma tratamentului, pasarile s-au vindecat, dar si mai multe sint medicamentele interzise (toxice) sau netestate suficient pentru struti. De asemenea, efectele secundare nu se cunosc cu exactitate. Regula de baza in tratamentul medical al strutilor este urmatoarea: nu administra organismului ceea ce nu are nevoie daca strutul se simte bine! Orice substanta aparuta in plus in organism poate provoca un dezechilibru. Dati strutilor sansa sa creasca sanatos si cit mai natural cu putinta. Daca un strut maninca bine, creste normal si se reproduce bine, nu este necesar sa interveniti. Boli respiratorii Bolile respiratorii apar cel mai des la pui si tineri. Cauzele pot fi multiple: deplasarea strutilor pe distante mai lungi, pasari nou introduse in ferma sau stres. Sint prezente secretii nazala, olfactive sau inflamarea membranei de sub ochi. Pasarile mai afectate prezinta dificultati la respiratie, chiar si in repaus, rata crescuta a respiratiei si pene zburlite. Nu confundati cu respiratia normala a strutilor in perioadele foarte calduroase. Bolile respiratorii sint dificil de diagnosticat. In laborator se pot diagnostica: Aspergillus (infectie fungica), E.coli sau Mycoplasma. Se pot trata cu antibiotice, iar pe perioada tratamentului se administreaza vitamine pentru a ajuta organismul. Pneumonia aspirata este o boala aparuta ca rezultat al unei administrari orale incorecte a medicamentelor. Infectii virale 1.Boala Newcastle atit de coplesitoare la pasarile de curte, poate aparea si in cazul strutilor. Au fost semnalate cazuri in Israel, Africa de Sud si in gradini zoologice din Europa. Simptomele sint: stare de oboseala si slabire a organismului, spasme nervoase ale gitului si umflarea capului. Nu exista tratament dar se poate preveni cu vaccin: 1ml Kolombovac (vaccin inactiv) se repeta la sase saptamini si se mai face rapel la fiecare sase luni. In Israel s-a administrat concomitent vaccin inactiv si vaccin activ LaSota spay ocular, cu foarte bune rezultate. 2.Varicela de asemenea prezenta si la pasarile de curte, a fost semnalata in Israel la un numar foarte mic de pasari. Boala se transmite prin intepatura insectelor care sug singe si se poate declansa in psecial primavara si vara. Simptomele sint: inflamatie cu lichid de culoare galbena a ochilor, secretie a membranei din cavitatea bucala. Nu exista tratament specific. In jurul ochiului se da cu alifie impotriva infectiilor, vitamina A, se dezinfecteaza si se inmoaie crusta cu iod si glicerina in raport 1:4. 3.Influenza aviara. Cazuri izolate au fost semnalate in Africa de Sud virusul fiid de subtipul H7N1, nepatogenic pentru pasarile de curte. Simptomele sint: urina verzuie, depresie, lipsa apetitului, secretie olfactiva. Afecteaza in special puii mici (in 5-6zile mor) si strutii tineri pina la 6 luni. La autopsie s-au observat: ficat marit cu pete si consistenta moale, rinichi decolorati cu urina verde. Nu exista tratament. Virusul care provoaca aceasta boala se depisteaza numai dupa analiza de singe. 4. Encefalopatie Spongiforma. Cazuri rare neconcludente in Israel. 5.Febra hemoragica Crimeea-Congo. Cazuri mortale semnalate in Africa de la struti salbatici. Boli Bacteriene Principala cauza care determina aparitia acestor boli este igiena, la depozitarea oualelor, incubare, eclozare si in primul tarc al puilor, puiernita. Deoarece tratamentul dupa aparitia bolilor nu prea are succes, recomandam respectarea normelor de igiena cu cea mai mare strictete. 1.Infectia cordonului ombilical si a sacului vitelin (galbenusul resorbit dupa eclozare in abdomenul puiului nou-nascut). Aceasta este o problema des intilnita in fermele de reproductie unde normele de igiena nu sint respectate sau managementul fermei este defectuos. Nu uitati: accesul persoanelor straine la statia de incubatie este interzis! Agenti patogeni: E.coli, Proteus, Pseudomona, Salmonella, Stafilococcus, Streptococcus faecalis. Unii pui mor dupa o zi, altii se dezvolta normal pina la 10 zile, dupa care mor subit. O absorbtie tirzie a sacului vitelin este cauzata de omfalita si se poate depista vizual datorita coloratiei verzui a abdomenului. Se poate interveni chirurgical prin indepartarea sacului vitelin si tratament cu antibiotice, dar este riscant deoarece sacul vitelin este sursa de anticorpi proveniti de la mama. Puiul de strut are nevoie de anticorpi pina la o virsta de 3 saptamini, cind incepe sa-si dezvolte proprii anticorpi. Pentru prevenirea infectiei ombilicului recomandam tratarea acestuia cu Iod 7%, imediat ce puiul a iesit din ou, pastrarea unui asternut uscat in puiernita. In cazul in care apare un nodul de infectie, incercati sa-l indepartati usor si tratati din nou cu Iod 7%, Betadina sau gel cu antibiotic. Asternutul puilor trebuie sa fie caldut dearece abdomenul lor este sensibil la rece. Raceala patrunde in abdomen si ajunge la sacul vitelin si intestine, provocind o incetinire a metabolismului si a activitatii florei microbiene. Sacul vitelin este practic inactiv din punct de vedere metabolic si ocupa aproape tot abdomenul. Daca este afectat de frig, sacul vitelin are nevoie de multa energie sa-si recapete temperatura, ceea ce dezechilibreaza metabolismul puiului. 2.Pneumonia poate aparea tot ca o consecinta a incubatiei incorecte. Agenti patogeni: E.coli, Klebsiela pneumonia. Afecteaza puii din ou, care inevitabil mor sau scade procentul de eclozare. In cazul puilor mici simptomele nu sint evidente,tuse si respiratie greoaie. Daca sint observate din timp se trateaza cu antibiotice. Pentru pasarile adulte, pneumonia provoaca slabirea organismului si stare generala de discomfort. La autopsie, plaminii au noduli alb-verzui sau mucus. Numai igiena si eventual tratamentul cu antibiotice poate ajuta. 3.Coli-enterita este prezenta in cazul incubatiei neadecvate, agent patogen fiind Escherichia coli. Simptomele sint diareea, culoarea deschisa a fecalelor, fecale cu singe. Cauzele aparitiei bolii sint igiena neadecvata la incubatie, hrana contaminata, schimbarea brusca a furajului. Produsul toxic care rezulta din metabolismul acestei bacterii cauzeaza un tip de otravire a singelui colienterotoxemia, ce provoaca moarte subita. La autopsie se constata lichid laptos in abdomen, intestin subtire rosiatic. De cele mai multe ori se declanseaza datorita unei infectii ombilicale dar mai pot fi si efecte secundare a agentilor patogeni: Salmonella, Pseudomonas, Proteus, Citrobacter si Acinetobacter. Se poate incerca tratamentul cu Baytril (Lincomicin este interzis), dar in cele mai multe cazuri este prea tirziu. Ca masura de prevenire recomandam scaderea pH-ului apei de baut. 4.Sepsis sau „otravirea singelui” este frecventa in cazul puilor si cauzata in special de Coli-enterita descrisa mai devreme. La autopsie carcasa este inchisa la culoare, organele rosiatice, ficatul este marit si cu multe zone necrozate, plaminii sint plini de lichid iar intestinul subtire are lichid decolorat si apos. Igiena si tratamentul cu antibiotice pot ajuta. Cel mai indicata este administrarea de Lactobacilus acidophilus. 5.Enterita necrotica este provocata de clostridia, prezenta in cantitati mici in aproape toate tipurile de sol sau plante. Clostridium perfringens de tip A, C, D si mai rar Clostridium colinum, pot afecta strutii la orice virsta si provoaca moartea. Pericolul aparitiei infectiei este mai acut primavara si vara cind cantitatea de noroi sau pamint ingerata este mai mare. Strutii tineri tinuti numai pe pasune de lucerna pura (fara alte plante) sint cei mai predispusi acestei boli. Pasarile bolnave sint deprimate, nu au pofta de mincare si mor in 2 zile. La autopsie ficatul prezinta pete necrozate, echimoze ale inimii, peritoneului si tractului digestiv. Pentru diagnostic se izoleaza agentul patogen in intestin sau in ficat. Se poate preveni doar prin administrarea unui alt tip de verdeata. Tratamentul consta in administrarea de medicamente in apa: Ampicilina 1-2/10litri apa. Pasarilor prea bolnave, care nu pot bea apa, li se administreaza fortat. Numarul mare de agenti patogeni, divergenta dintre principalele simptome si rezultatele la autopsie la aceste forme de enterita indica un complex de mai multi factori de infectie, provocate in special de hipotermia sacului vitelin si nu de o boala cu cauza unica. Alte boli clasificate in aceeasi categorie, de enterita sint: Typhlitis necrotic, boala ficatului galben, Treponema (prezenta si la porcine) localizata in intestinul subtire la struti. 6. Gastrita megabacteriala a fost raportata recent in Africa de Sud si afecteaza in special puii mici de 2-6 saptamini, care imita hranirea fara sa inghita efectiv nimic. Puii pierd repede in greutata si mor. La autopsie se observa proventricul blocat, atrofierea grasimii coronariene. Nu exista remediu si inca se mai studiaza cauzele acestei boli. 7.Infectia campylobacter poate aparea la strutii tineri pina la o virsta de 4 luni cu o mortalitate ridicata, in timp de 5 zile. Mortalitatea este mai scazuta la strutii adulti. Campylobacter jejuni poate fi transmis prin contaminarea apei sau hranei, dar poate fi transmisa si embrionului prin manevrarea neigienica a oualelor de incubatie. Pasarile bolnave nu au apetit, au diaree, sint slabite, deprimate si au urina verzuie. La autopsie, pe linga anemie se observa necrozarea ficatului, rinichi decolorat, stomac ulcerat. Izolarea si identificarea agentului patogen prin metodele de laborator este foarte dificila iar examenul bacteriologic de rutina nu depisteaza Campylobacter. 8.Antrax. Cu toate ca majoritatea pasarilor au o imunitate naturala fata de Bacillus Anthracis, datorita temperaturii corporale mari, strutii sint susceptibili de anthrax. Bacilul este foarte rezistent si poate persista multi ani in solul contaminat. Infectarea este de obicei orala, in principal prin ciugulirea oaselor de animale moarte, bolnave de anthrax. Poate fi usor depistat la analiza singelui si afecteaza doar strutii salbatici. Se poate face vaccinare cu rezultate bune. 9.Tuberculoza (micobacterioza) a fost principala cauza a mortii strutilor din gradinile zoologice pina in anul 1960. Agenti patogeni pentru strut pot fi Mycobacterium avium, Mycobacterium tuberculosis sau Mycobacterium bovis. Bacteria ramine in sol, excremente sau gunoiul de adapost, timp de multi ani. Factorii care declanseaza boala pot fi stresul, nutritia neadecvata si alti factori negativi. Boala se transmite prin secretii ale organismului. Starea generala a unei pasari bolnave se deterioreaza in citeva saptamini sau luni, chiar daca pasarea consuma bine hrana. De obicei apar probleme respiratorii si diaree. La autopsie apar noduli gri-albiciosi pe aproape toate organele, in special la plamini, ficat, splina si intestine. 10.Infectia ochilor apare datorita prafului din mincare, in special la puii mici. Intr-o faza incipienta este asemanatoare cu conjunctivita. In combinatie cu alti agenti patogeni dezvolta o inflamatie (keratita) sau chiar abcesul corneei. Agentul patogen care afecteaza ochiul este in mare masura Staphyilococcul. Tratamentul trebuie inceput imediat deoarece inflamatia poate provoca pierderea ochiului. Se trateaza cu pulbere de tetraciclina sau cloramfenicol. 11.Conjunctivita, rinita si sinuzita. Simptomele sint inflamatii sub ochi, in zona din fata ochilor pina la nas, scuturare a capului, respiratie zgomotoasa. Apar leziuni in jurul ochilor si nasului, ochii sint inflamati iar membrana care acopera ochiul este pe jumatate inchisa. Motivul poate fi infectia cu hemophylus gallinarium, adesea impreuna cu mycoplasma. Pasarea bolnava nu maninca bine si pierde in greutate. Sint afectate in special pasarile care sint stresate de frig, vreme ploioasa sau adaposturi murdare. Boala se transmite destul de repede, prin contact direct sau prin apa de baut. Se recomanda tratamentul cu streptomicina sau in cazuri mai grave, curatarea chirurgicala a sinusurilor. Este indicata tratarea membranei oculare cu unguent ce contine antibiotic. Se trage putin de membrana de jos si se introduce unguentul intre membrana si globul ocular. 12.Micoplasmoza este o boala ce provoaca la pasarile de curte mari pierderi. Nici strutii nu sint iertati de acest necaz. Boala afecteaza pasarile tinere cu virste sub un an iar adultii prezinta simptome de sinuzita sau deloc. Simptomele sint ochi putin deschisi datorita inflamatiei sau leziunilor, secretie a ochilor si a nasului si respiratie zgomotoasa datorita acumularilor de mucus din git si trahee. Agenti patogeni sint Mycoplasma synoviae sau Mycoplasma gallisepticum. Boala se poate transmite prin particule de praf sau excremente si prin introducerea unor pasari bolnave in ferma. Pentru toate pasarile tratamentul este oxitetraciclina in apa de baut. Individual se injecteaza tilosin 10mg/kg de doua ori pe zi timp de 5-10 zile. 13.Ornitoza este o boala provocata de chlamydia si poate afecta toate speciile de pasari si animale, la orice virsta. S-au raportat cazuri de infectie chlamydia in Franta si Africa de Sud. Boala se transmite prin inhalarea unui aer contaminat sau prin intepatura insectelor. Are o perioada de incubatie de 3-30 zile, ce se poate extinde pina la 3 luni. Simptomele sint apatia, anorexia, temperatura scazuta a corpului, diaree, deshidratare, respiratie greoaie, mai rar si secretie nazala. Tratamentul este obligatoriu pina la disparitia bolii din intregul efectiv de pasari. Se recomanda tetraciclina. Infectii fungice 1.Candidiaza este o infectie fungica provocata de candida albicans sau candida monoliformis. Poate fi depistata in cavitatea bucala si se prezinta sub forma unei pseudomembrane galbui. Simtomele externe sint crestere intirziata iar intr-o forma mai avansata deformarea ciocului si necroza pe partea superioara. Pasarile bolnave nu se pot hrani si mor prin infometare. La pasarile reproducatoare boala provoaca reducerea absorbtiei complexului de vitamine B si duce la mortalitatea embrionului. Boala este stimulata de administrarea de antibiotice in apa de baut si nespalarea vaselor de apa si hrana. Pentru tratamentul leziunilor de la cioc se administreaza nistatin oral de citeva ori pe zi 100.000 UI/kg pasare. Injectabil se recomanda ketoconazol 5-20mg/kg pasare. In cazurile grave se recomanda hranirea fortata. 2. Aspergiloza poate aparea in cazul unei hraniri cu furaj mucegait. Daca furajul este tinut in aceeasi incapere cu puii, la o umiditate mare, ventilatie insuficienta (concentratie mare de amoniac in aer), se creeaza conditiile aparitiei bolii. Agenti patogeni sint Aspergillus flavus, Aspergillus fumigatus si Aspergillus niger. Infectia se transmite prin inspiratia sporilor din aerul contaminat. Cind este incubat un ou contaminat, acesta poate imprastia spori si la celelalte oua, afectind puii. Puii mici care nu au apucat sa-si dezvolte un sistem imunitar impotriva saprofitelor sint cel mai afectati de boala si mor in general la virsta mica, sub o luna. Strutii tineri tolereaza prezenta patogenului (este practic prezent in orice loc de depozitare a furajului). Numai o proportie mai mare a acestuia poate provoca tuse, respiratie grea, simtome asemanatoare cu pneumonia. Puii bolnavi merg cu capul in jos, avind simtome asemanatoare rahitismului si constipatiei. La autopsie se observa noduli de culori diferite: albi, verzui, galbeni, mari de 0,5-2cm in trahee, plamini. Tratamentul pasarilor este dificil si uneori chiar inutil. Se recomanda ketoconazol 10-20mg/kg pasare, o injectie zilnic timp de 7zile, nistatin sau itraconazol. 3.Dermatita micotica este o boala care afecteaza pielea extern. Simtomele sint inflamatii umede ale pielii din zona capului si a picioarelor. Boala se poate declansa in cazul unei hraniri neadecvate (insuficient procent de complex de vitamine B, zinc) si a unei igiene neadecvate a asternutului (asternut umed sau murdar). Se recomanda tratamentul cu ketoconazol sau miconacol folosind dozajul de la aspergiloza, timp de 10 zile. De asemenea este eficace tratamentul cu unguent antimicotic. Cum ii folosim   Strutii sint pasari cu intrebuintari multiple. Produsele obtinute la sacrificarea acestor pasari sint de o calitate superioara produselor obtinute de la alte vietuitoare. In Africa de Sud, unde s-au infiintat primele crescatorii de struti din lume, in ferme de mare anvergura, profitul obtinut pe produse este urmatorul: 60% piele, 14% carne, 11% pene, iar restul de 15% alte produse si turism-vizitarea fermelor. In prezent, beneficiul in urma comercializarii carnii de strut creste considerabil. Pielea Pielea de strut este prelucrata si este foarte solicitata in industria de marochinarie si incaltaminte. Este o piele fina dar si foarte rezistenta in acelasi timp. Se pot confectiona si manusi fine si moi dar si cizme de cowboy rezistente la intemperii. Pielea de strut este considerata ca fiind cel mai valoros produs obtinut la sacrificarea pasarii este clasificata ca o piele de calitate superioara, comparabila cu cea a crocodilului sau elefantului. Se poarta extrem de bine si are o rezistenta mult mai mare la apa decit pielea de crocodil. Comertul international cu piele de strut nu este interzis doarece provine de la pasari domestice crescute in ferme. Acest fapt a determinat cresterea rapida a pielii de strut in topul pieilor de lux, inlocuind-o pe cea de crocodil, fosta lidera de piata. Caracteristica unica a pielii de strut o reprezinta prezenta foliculilor de penaj de pe spatele si pieptul strutului. Modul in care sint dispusi foliculii, determina pretul pielii astfel: cu cit foliculii sint mai densi si mai distincti, cu atit pretul este mai mare. O piele mai mare nu este neaparat mai scumpa decit o piele mai mica. Pielea naturala de strut se distinge foarte usor de imitatie, deoarece proeminenta foliculilor nu poate fi imitata. O piele de strut are dimensiuni de 1,2-1,7 mp la sacrificare si poate fi valorificata cu 50-120 $. Pielea de strut se alege dupa numarul si marimea proeminentelor, dupa culoare si diferenta semnelor de pe picioare. Pentru a obtine o piele viu colorata, stralucitoare si neteda, se tabaceste pielea timp de 6-8 saptamini. Penele Penele de strut au fost foarte apreciate de-a lungul anilor, inca din antichitate. Frumusetea lor a impresionat multe popoare si a cistigat un prestigiu de neegalat ca aspect, rafinament si finete. In secolul trecut au fost sacrificati foarte multi struti salbatici in Africa, doar pentru pene. Pe vremuri se utilizau doar pentru indepartarea prafului din locuinte si ca decor pentru imbracaminte si alte accesorii (palarii). Penele de strut au o calitate deosebita: sint antistatice. De aceea se folosesc cu succes la indepartarea prafului chiar si la nivel industrial pentru automobile inainte de vopsire sau pentru fragilele componente ale computerelor. Penele pot ajunge la o valoare de 15% din valoarea totala a pasarii. Cele mai valoroase sint penele albe ale aripilor, ale cozii, apoi cele de pe corp, negre in cazul masculilor si maronii la femele. Penele aripilor sunt mai putine dar mai lungi 45-75 cm, de calitate superioara sau inferioara, diferenta constind in deteriorarea virfului penei. Marginile penelor pot avea o usoara tenta de maro sau gri. De la aripile strutilor tineri, mai mici de un an, se pot recolta pene cu o lungime de 45-60 cm. Penele de pe corp sint mai scurte 15-35 cm, ideale pentru decoratiuni care necesita pene de aceeasi dimensiune. De asemenea, in cazul deteriorarii virfului, calitatea va fi diferita. De la un strut se pot stringe 1,5-2 kg de pene dar numai dupa virsta de 16 luni. Penele se string odata pe an de la pasarile adulte. Recoltarea se face cu grija, evitindu-se scoaterea celor mai tinere (se taie numai penele uscate la baza). In sistem intensiv se poate recolta (prin taiere) la fiecare opt luni, dar cantitatea de pene scade dupa 4-5 ani. Puii mici au un penaj pestrit cu nuante de maro si gri, foarte bun pentru camuflare. Este un penaj tare si putin tepos. La virsta de doua saptamini incepe sa iasa un alt penaj, la baza gri inchis si la capat maro deschis. Dupa 5-6 luni penajul de pui este complet. In Africa de Sud, prima recoltare a penelor se face la strutii tineri de 16 luni, cind penajul de adolescent este complet dezvoltat. Acest penaj este apoi inlocuit cu penajul de adult, mult mai frumos, mai pufos si lung. Penele de strut se pot vopsi, dar numai dupa ce au fost in prealabil spalate cu sapun sau detergent si uscate lejer, fara a utiliza surse puternice de caldura. Spalarea este necesara pentru a indeparta orice urma de murdarie sau grasime. Penele albe se vopsesc usor, iar cele colorate, maro si negre se decoloreaza inainte de vopsire. Pentru vopsire se utilizeaza vopsele acide. Metoda este destul de usoara : se amesteca vopseaua, conform instructiunilor, se scufunda penele in vopsea, apoi se fixeaza culoarea cu putin otet. Penele se scurg si se usuca normal. Din punct de vedere al evolutiei, strutul provine dintr-o pasare zburatoare. De-a lungul anilor a devenit o pasare alergatoare, careia penele nu-i mai erau de un real folos. In concordanta cu aceasta involutie, numarul de pene de la aripi a scazut de la 37 in anii 1910 la 33 de pene pe aripa in anii 1960, aceasta insemnind o degenerare de 4 pene pe parcursul a 50 de ani.  Ouale Ouale de strut sint deosebite ca aspect si unice in lume ca greutate. Pot cintarii 1,2-2,5 kg. Coaja oului de strut este groasa 2-3mm si dura. In ciuda faptului ca are multi pori la suprafata, este foarte neteda. Culoarea variaza de la crem la alb-galbui. Cojile de ou au fost folosite ca rezervor de apa si materie prima pentru bijuterii, din cele mai vechi timpuri. In Africa, aceste indeletniciri s-au pastrat pina in ziua de azi. Bosimanii recupereaza ouale de strut din cuiburile parasite, le golesc continutul si le umplu cu apa. Sotiile lor cunosc arta slefuirii si prelucrarii cojilor, realizind ornamente si bijuterii deosebite. Aspectul de portelan si duritatea cojii oului de strut au determinat aparitia unei adevarate industrii de prelucrare a lor. Astfel, dupa pictarea sau sculptarea lor se pot obtine adevarate opere de arta. Vopsirea se face cu vopsele acrilice sau pe baza de ulei. Imaginati-va un ou de strut incondeiat de Pasti!. Cit despre sculpturi, se poate spune ca in urma prelucrarii rezulta obiecte cu adevarat deosebite si chiar folositoare: casete de bijuterii, cutii muzicale, vaze de flori, lampi, bibelouri, obiecte ornamentale. Si bucatile mici de coaja ramase dupa eclozare, se valorifica in: cercei, catarame si brose. Ouale de strut sunt foarte bune pentru consumul alimentar. Au aceleasi calitati gustative si nutritive ca si ouale de gaina. Nu au o aroma sau un gust diferit, cum au ouale de rata si de gisca. Singura diferenta ramine dimensiunea si greutatea. Un ou de gaina are 60-80 g iar un ou de strut are 1,2-2,5 kg. Calculati cu cite oua de gaina echivaleaza un ou de strut, cite persoane se pot aseza la masa si cam cit de mare trebuie sa fie vasul in care veti gati oul! Carnea Carnea strutilor nu a fost foarte apreciata de-a lungul secolelor. Este adevarat ca in unele zone de pe glob, strutii au fost vinati pina la exterminare, Asia, Orientul Mijlociu, Nordul Africii, dar nu in special pentru carne, ci pentru piele si pene. Carnea strutilor a inceput sa devina apreciata in secolul XX, cind oameni de stiinta si nutritionisti au facut cercetari si analize carnii de strut si au ajuns la urmatoarele concluzii: proportia de grasimi si de colesterol este aproape nula (carnea de la picor are aproape 0,3% grasime)iar concentratia de proteina si fier este mare. De la un strut ajuns la virsta si greutatea de sacrificare 10-12 luni si 90-110 kg se pot obtine aproximativ 35 kg carne macra. Sint nutritionisti care nu recomanda abatorizarea pasarilor cu o virsta de peste 15 luni, deoarece incep procesele hormonale in organism. De asemenea hranirea pasarilor destinate abatorizarii cu furaj ce contine proteina animala, este total interzisa in unele state din Europa. Continutul carcasei de strut:     Greutate (kg) Greutate in viu 100 Carcasa dupa taiere 57,2 Carcasa la rece 53,2 Carne pulpa 33,5 Carne pulpa superiora 22,0 Carne pulpa inferiora 11,4 Muschi file 11,0 Muschi 10-16 Pulpa 5-11 Git 2-2,5 Este o carne rosie, asemanatoare la aspect cu carnea de vita sau vitel, clasificata de gurmanzi printre carnurile rosii asa cum este clasificata carnea de prepelita sau de potirniche, printre carnurile albe. Culoarea carnii de strut este rosie, cu o tenta mai pronuntata decit a carnii de vita, fapt datorat pigmentului mai puternic. In ceea ce priveste fragezimea, care la toate celelalte carnuri rosii se obtine la peste 3% grasime, la strut se realizeaza la numai 0,03-0,15%. Gustul este caracteristic. Alaturi de toate aceste calitati superioare fata de alte carnuri, carnea de strut a crescut in topul cerintelor populatiei Europei din ultimii ani, datorita aparitiei encefalitei spongiforme a taurinelor din vestul Europei (Anglia) si a febrei aftoase, fenomen care a condus la scaderea drastica a consumului de carne bovine.In aceasta conjunctura, carnea de strut a devenit un potential inlocuitor al carnii de bovine in consumul uman. Este o carne unanim recunoscuta gastronomic, avind insusiri nutritive si gustative superioare celorlate carnuri rosii, este mai frageda si mai sanatoasa. STRUTII CE CUMPARAM ? ISTORIC INCUBATIA CUM II CRESTEM BOLI CUM II FOLOSIM FOTOGRAFII RETETE Retete   Retete din ou de strut 1.Prăjitură (chec) din ou de struÅ£ Ingrediente: 250 g zahar, 250 g unt, 250 ml ou de struÅ£, 1 praf de copt, 1 zahar vanilat, 125 ml lapte, 250 g faina. Preparare: se amesteca bine zaharul, untul, oul, zaharul vanilat, până devine o compoziÅ£ie cremoasa. Se adaugă laptele, faina ÅŸi praful de copt. CompoziÅ£ia poate fi garnisită cu nuci pisate, după care se pune intr-o tavă tapetată cu grăsime ÅŸi putina faina, la cuptor, la foc moderat timp de 50-60 minute. 2.Chec de lămâie Ingrediente: un ou de struÅ£, albuÅŸul ÅŸi gălbenuÅŸul se separa, 750 g zahar, 5 linguri zahar, 3 căni faina, 1,5 praf de copt, 3 linguri esenÅ£a de lămâie. Preparare: se amesteca gălbenuÅŸul cu 750 g zahar ÅŸi putina apa, până devine cremoasa ÅŸi deschisa la culoare. AlbuÅŸul se bate bine, se adaugă faina ÅŸi praful se copt ÅŸi se amesteca cu prima compoziÅ£ie. Se pune la cuptor, în tavă tapetată, la foc moderat, timp de 20 minute. 3.Sufle Karoo Ingrediente: (8-10 persoane): 1 ou de struÅ£, 250 g bacon, 2 cepe tăiate felii, 1 căţel de usturoi pisat, 1,5 cana lapte, 4 linguri faina, 2 linguriÅ£e de sare, ˝ linguriÅ£a piper, 250 g caÅŸcaval Gouda. Preparare: se prăjeÅŸte baconul până devine crocant. Separat se călesc puÅ£in ceapa ÅŸi usturoiul. Se bate bine oul, se adaugă laptele, faina ÅŸi condimentele după care se prăjeÅŸte compoziÅ£ia intr-o tigaie unsa superficial. Se aÅŸează intr-o tavă unsa, straturi succesive de omletă, ceapa cu usturoi, bacon ÅŸi caÅŸcaval Gouda. Deasupra se garniseÅŸte cu caÅŸcaval Gouda ÅŸi se pune în cuptorul preîncălzit. Se coace până devine maro-auriu. Se serveÅŸte cu cartofi prăjiÅ£i ÅŸi salată verde. 4. Tartă cu mango Ingrediente: 90 ml gălbenuÅŸ de ou, 200 ml de albuÅŸ, 180 g zahar, 80 g margarina, 180 g faina, ˝ praf de copt. Ingrediente pentru crema: 1 mango spălat, curăţat de coaja ÅŸi tăiat cubuleÅ£e, 250 g friÅŸcÇŽ, 2 zahar vanilat, 3 linguriÅ£e nuca de cocos. Preparare: se amesteca gălbenuÅŸul, zaharul ÅŸi margarina. Se bate bine albuÅŸul ÅŸi se amesteca cu faina ÅŸi praful de corp. Se amesteca cele doua compoziÅ£ii ÅŸi se coace intr-o tavă tapetată până devine maro-auriu. Se lasă la răcit. Se amesteca friÅŸca, mango ÅŸi zaharul vanilat ÅŸi se întinde peste aluatul copt. Se garniseÅŸte cu nuca de cocos. 5. Jumări din ou de struÅ£ Ingrediente: 1 ou de struÅ£, 1 ceapa tăiată felii, 200 ml lapte, 2 linguriÅ£e sare, 1 linguriţǎ piper, 1 linguriÅ£a boia dulce de ardei, 1 praf nucÅŸoară, 30 g unt, 1 andive. Preparare: se căleÅŸte uÅŸor ceapa în unt intr-o tigaie larga. Se bate bine oul ÅŸi se adaugă celelalte ingrediente, cu excepÅ£ia andivelor. Se căleÅŸte toată compoziÅ£ia ÅŸi ceapa, se îndepărtează compoziÅ£ia de tigaie din când în când cu o lingură de lemn, se continua călirea până se ajunge la consistentă dorită. ÃŽnainte de servire se garniseÅŸte cu andive tăiate mărunt. 6.Lichior de ouă Ingrediente: ˝ galbenuÅŸ de ou de struÅ£, 400 g zahar maroniu, 500 g smântâna dulce, 1 litru ÅŸnaps, 2 linguriÅ£e praf de vanilie. Preparare: se bate bine gălbenuÅŸul cu zaharul. Se adaugă uÅŸor smântâna, vanilia ÅŸi la final ÅŸnapsul. Se păstrează la frigider în sticle închise ermetic. Se poate stropi pe felii de caise, îngheÅ£atÇŽ de vanilie sau de friÅŸcă. Retete din carne de strut 1. StruÅ£ Carpacio Ingrediente: 200g file de struÅ£; pentru marinat: 6 linguri ulei de măsline, 3 linguri suc de lămâie, ˝ linguriÅ£a sare, ˝ linguriÅ£a piper, 3 frunze busuioc proaspăt, 3 frunza pătrunjel proaspăt, 50 g parmezan. Preparare: se amesteca ingredientele pentru marinat, se taie carnea felii foarte subÅ£iri, după care se marinează 2-3 ore. După aceasta, se presară parmezan ÅŸi se garniseÅŸte cu felii de lămâie ÅŸi măsline negre. Se serveÅŸte cu pâine calda. 2. Supa de struÅ£ (gât) Ingrediente: 300g gât de struÅ£, 80g grăsime de gătit, 180g supa sau legume, 1 lingură pasta de tomate, 100ml vin roÅŸu, 250ml apa, 40g faina, 1litru supa, sare, piper, boia. Preparare: se căleÅŸte gatul de struÅ£ în jumătate din cantitatea de grăsime până se maroneÅŸte puÅ£in, se adaugă concentratul de supa sau legumele. Se adaugă vinul, apa ÅŸi pasta de tomate. Se pune din nou la fiert, dacă este necesar se mai adaugă apa. Se scoate carnea ÅŸi se scoate de pe os, apoi se taie în bucatele mici. Se topeÅŸte cantitatea de grăsime rămasa, peste care se adaugă faina, amestecând continuu, până devine maronie. Totul se amesteca, inclusiv carnea, cu 1 litru de supa ÅŸi se pune puÅ£in la fiert cu condimente. Se serveÅŸte cu pâine prăjită sau baghetă. 4.Friptură de struÅ£ Ingrediente: 4 felii de carne pentru friptură; ingrediente pentru marinat: 3 linguri ulei, 1 lingură sos de roÅŸii, 1 linguriÅ£a muÅŸtar praf, 3 linguri smântâna, 1 lingură pătrunjel verde tocat, praf de chili, 1 linguriÅ£a sare, 1 linguriÅ£a boia dulce de ardei, 1 linguriÅ£a curry, 1 linguriÅ£a sos de soia. Preparare: se amesteca toate ingredientele pentru marinat ÅŸi se tine carnea la marinat timp de 2-5 ore. Apoi se poate găti la grătar sau friptă în tigaie la foc iute. Se serveÅŸte cu salată verde ÅŸi pâine cu usturoi. 5.Etosha Ingrediente: 500 g file de struÅ£, 4 linguri ulei, 3 cepe tăiate mărunt, 1 căţel de usturoi pisat, 250g ciuperci proaspete tocate, 100g migdale tocate, 80g unt, 250 ml smântânÇŽ, 2 linguriÅ£e coniac, 2 linguriÅ£e frunze de busuioc tocat, sare, piper, boia dulce de ardei, curry ÅŸi sos de soia. Preparare: se călesc uÅŸor migdale în jumătate din cantitatea de unt; se încinge uleiul intr-o tigaie ÅŸi se căleÅŸte puÅ£in carnea de struÅ£, tăiată felii foarte subÅ£iri. Se condimentează carnea cu sare, piper, boia, ÅŸi curry. Se scoate carnea după călire, separat de zeama rămasa. Se adaugă untul rămas în tigaie ÅŸi se căleÅŸte ceapa ÅŸi usturoiul. Se adaugă apoi ÅŸi ciupercile; se fierbe timp de 10 minute. Se adaugă smântânÇŽ ÅŸi se fierbe încă 5 minute. Sosului rezultat i se adaugă coniac, sos de soia ÅŸi putina sare, piper, carnea călită ÅŸi 2/3 din migdale. Se fierbe puÅ£in. ÃŽnainte de servire se garniseÅŸte cu busuioc ÅŸi migdalele rămase. Se poate servi alături de orez, crochete, paste făinoase ÅŸi salată verde. 6.Strut înăbuÅŸit Ingrediente: 1 kg pulpa de struÅ£ tăiată mărunt, 1litru iaurt, 2 linguri ulei, 2 caÅ£ei usturoi pisat, 1 ceapa mare tocată, 2 bucăţi Å£elina verde, 1 praz, 1 ardei gras verde, 500 ml supa, 250 ml vin roÅŸu, 1lingurită sare, 1lingurită cimbru, ˝ linguriÅ£a piper, 2 linguriÅ£e faina, 400g ciuperci, 100g piersici uscate tocate. Preparare: se marinează carnea în iaurt timp de 1-2 zile, în frigider. Se încinge uleiul ÅŸi se adaugă usturoiul, ceapa, boia, Å£elina ÅŸi prazul. Se adaugă carnea ÅŸi se căleÅŸte puÅ£in. Se incorporează ÅŸi supa, vinul, sarea, cimbrul, piperul. Se fierbe la foc mic 2-3 ore. Se îngroaşă cu faina, ciuperci ÅŸi piersici. Se mai fierbe încă 10 minute. Se serveÅŸte cu orez maroniu, sote de cartofi ÅŸi salată verde. 7.Strut în nisip Ingrediente: 500g carne de struÅ£ tăiată felii subÅ£iri, 3 linguri unt, 1 linguriÅ£a sare, 1 linguriÅ£a piper, 1 linguriÅ£a cimbru, 1 linguriÅ£a boia, 200g mazăre fiartă, 3 roÅŸii curăţate de coaja ÅŸi tăiate, 200g ceapa tocată mărunt. Preparare: Intr-un vas larg se pune carnea, peste care se adaugă untul topit ÅŸi sarea, piperul, cimbrul ÅŸi boiaua. Se adaugă ceapa, mazărea ÅŸi roÅŸiile. Vasul se acoperă bine cu o folie de aluminiu ÅŸi se coace la cuptor la foc moderat timp de 40-50 minute. Se serveÅŸte alături de orez maroniu. 8.Friptură sud-vest ’ “ “ ⑛封Ĥ‚欀⹤ â‘›å°Ä¤Â‚æ¬€í­¤ ␃愁Ĥ摧嚤¥ linguri faina, 2 linguri vin roÅŸu, sare, piper, boia. Ingrediente pentru marinat: 500ml vin roÅŸu, 250ml oÅ£et, 2 cepe tăiate felii, 2 morcovi tocaÅ£i mărunt, 4 caÅ£ei de usturoi pisaÅ£i, 1lingurită sare, 1 linguriÅ£a piper, 1lingurită boia, 1 linguriÅ£a nucÅŸoară, 1 linguriÅ£a maghiran, 1foaie de dafin. Preparare: se amesteca ingredientele pentru marinat ÅŸi se tine carnea la marinat în frigider timp de 2-3 zile. După marinare, carnea se frige intr-o tigaie cu ulei, sare, piper. Se scoate carnea ÅŸi se frige baconul. Se strecoară compoziÅ£ia pentru marinat, se scoate foaia de dafin ÅŸi se adaugă legumele astfel scurse la prăjit, peste bacon. După cinci minute se adaugă 2/3 zeama de marinat ÅŸi apa. Se adaugă carnea ÅŸi se fierbe 1-1,5 ore. Se scoate iar carnea din tigaie. Se pune compoziÅ£ia la fiert cu cubul de supa, sare, piper, boia, vin. Carnea se taie feliuÅ£e ÅŸi se adaugă în compoziÅ£ie pentru încă 2-5 minute. Se serveÅŸte cu chifle, paste făinoase ÅŸi salată verde. 9.Strut îngropat Ingrediente: 1-1,5 file de struÅ£ tăiat mărunt, 4 cepe tăiate, 12 cartofi noi (mai mici), 3 morcovi raÅŸi, 2 vinete mici, 250g ciuperci jumătăţi, 75ml ulei de floarea soarelui. Ingrediente pentru sos: 180ml sherry (vin de Xeres), 10ml sos curry, 10g faina de porumb, 3 caÅ£ei de usturoi pisat, 30ml chutney (sos condimentat de fructe), 30ml sos de soia, 2-3 cuburi de supa, 500ml apa călduÅ£a, piper, oregano, maghiran, busuioc, sare. Preparare: intr-un vas larg se frige ceapa ÅŸi carnea cu puÅ£in unt ÅŸi sare, la flacără mare. Se da la foc potrivit ÅŸi se adaugă cartofii ÅŸi morcovii. Se acoperă cu sosul. Nu se amesteca, se ridica cate puÅ£in compoziÅ£ia cu o lingură de lemn, pentru a se pătrunde cu sos. Se fierbe în vasul acoperit timp de 1 ora. Se adaugă ciupercile ÅŸi vinetele ÅŸi se mai fierbe încă 30-45 minute. Se serveÅŸte cu orez sau pâine. 10.Punga de diamante (stomac de struÅ£ umplut) Ingrediente: 1 stomac de struÅ£ bine curăţat ÅŸi spălat. Ingrediente pentru pregătirea stomacului: 180ml oÅ£et, 960ml apa, 1lingurită sare. Ingrediente pentru umplutură: 120g ceapa tăiată mărunt, 120g orez fiert, 2linguri stafide, 1 măr gratinat, 1lingurită suc de  lămâie, 1ou (de găina), 1 linguriÅ£a cimbru, 1 linguriÅ£a piper, nucÅŸoară. Ingrediente pentru „supa”: 480ml apa, 120ml vin roÅŸu, sare, piper. Preparare: se amesteca ingredientele pentru pregătirea stomacului, se introduc în stomac pentru aproximativ 2 ore. Se spală bine stomacul cu apa rece ÅŸi se curată de rămăşiÅ£ele de grăsime sau carne. Se amesteca ingredientele pentru umplutură ÅŸi se umple stomacul. Apoi se coase. Se amesteca ingredientele pentru „supa” ÅŸi se pune zeama peste stomacul umplut. Se fierbe la foc mic timp de 2 ore până devine moale. Apoi se răceÅŸte fără a se scoate din zeama. Se taie felii ÅŸi se garniseÅŸte cu roÅŸii ÅŸi ouă fierte tari. Se serveÅŸte cu pâine sau chifle ÅŸi salată mixtă. 11.Strut ÅŸi creveti în sos de usturoi: Ingrediente: 8 creveti, 12 felii subÅ£iri carne de struÅ£, 15-20 caÅ£ei de usturoi, 600ml vin alb (preferabil Chardonnay), 700g friÅŸca dulce, 1 ceapa roÅŸie tăiată fin, 65g unt, 1lingură ulei de măsline, 120ml supa de pui(cub concentrat). Preparare: se coace usturoiul în cuptor, la foc mediu, timp de 10-15 minute. Se topeÅŸte untul se adaugă ceapa ÅŸi se fierbe 5 minute. Se adaugă vinul ÅŸi se fierbe până se evapora. Se adaugă usturoiul ÅŸi se pasează compoziÅ£ia ca un piure. Se pune la fiert, se adaugă friÅŸca, sare, piper ÅŸi se fierbe puÅ£in. ÃŽn alt vas se încinge uleiul ÅŸi se frige carnea de struÅ£. Carnea se pune deoparte. ÃŽn acelaÅŸi vas se adaugă creveÅ£ii, supa, piureul ÅŸi se fierbe puÅ£in. Peste carnea de struÅ£ se adaugă compoziÅ£ia finală. Se serveÅŸte cu garnitură de paste făinoase. 12.Burger de struÅ£ la cuptor Ingrediente: 500g carne tocată de struÅ£, 1lingurită sare, piper, 6 cepe tăiate felii, 200ml supa de Å£elina, 1lingurită muÅŸtar praf, 1 linguriÅ£a sos Worcestershire, 60ml sos chili, 500g brânza Cheddar. Preparare: se amesteca bine carnea cu sare ÅŸi piper. Se modelează 6 burgeri ÅŸi se pun intr-un vas. Peste burgeri se pune ceapa. Se amesteca supa, muÅŸtarul, sosul Worchestershire, sosul chili ÅŸi brânza Cheddar intr-un vas. Se pune la foc amestecând continuu până se topeÅŸte brânza. Se toarnă sosul rezultat peste burgeri ÅŸi se pune totul la cuptor, la foc mediu timp de 60 minute. Se servesc cu chifle calde. 13.Chiftelute la cuptor cu sos dulce-acriÅŸor Ingrediente: 1 ou (de găina) bine bătut, 80ml lapte, 120g pesmet, 1lingurită sare, piper, 1 linguriÅ£a salvie tocată, 60g ceapa mărunt tocată, 500g carne tocată de struÅ£, sos dulce-acriÅŸor. Ingrediente pentru sos dulce-acriÅŸor: 240g ananas, 2 linguri amidon, 2 liguri sos de soia, 240ml supa de pui, 60ml oÅ£et, 60g miere, 1 ardei gras verde tăiat. Prepararea sosului: se scurge ananasul de suc ÅŸi se taie bucatele. Se incorporează amidonul în sucul de ananas, se adaugă sosul de soia, supa, oÅ£etul ÅŸi mierea. Se fierbe la foc mic, amestecând continuu până se îngroaşă ÅŸi devine translucid. Se adaugă ananasul ÅŸi ardeiul ÅŸi se mai fierbe încă 2 minute. Preparare: se amesteca ou, lapte, pesmet, sare, piper, salvie, ceapa. Se adaugă carnea tocată, se amesteca bine ÅŸi se formează chifteluÅ£e de 3cm diametru. Se pun la cuptor 15-20 minute. Se servesc calde cu sos dulce-acriÅŸor. 14.Snitel de struÅ£ Ingrediente: 500g file de struÅ£ felii subÅ£iri. Ingrediente pentru amestec lichid: 2 ouă (de găina) bătute, 2 linguri suc de lămâie. Ingrediente pentru amestec praf: 360g pesmet, 120g parmezan ras, 1 linguriÅ£a sare, 1 linguriÅ£a boia, 1 linguriÅ£a piper. Preparare: se pregătesc ambele amestecuri. Carnea se scufunda în amestec lichid, apoi în praf. Bucăţile de carne astfel pregătite se pun deoparte 30minute. Se prăjesc în unt sau ulei de măsline pe ambele pÇŽrÅ£i 30-45 secunde. Se servesc calde, garnisite cu ouă fierte tari, capere ÅŸi frunze de pătrunjel tocate. 15.Strut prăjit Ingrediente: 500g file de struÅ£ felii subÅ£iri, 1 linguriÅ£a sare, 1 linguriÅ£a piper, 360g faina, 1 linguriÅ£a boia, 2 ouă (de găina) bătute, 3linguri lapte, 120ml lapte, 50ml ulei fin (preferabil ulei de alune). Preparare: se presară sare ÅŸi piper pe feliile de carne. Intr-un vas se amesteca faina, sare, piper ÅŸi boia. ÃŽn alt vas se amesteca ouăle ÅŸi laptele. Se trece carnea prin faina, ou ÅŸi iar faina. AcelaÅŸi procedeu se repetă pentru toate feliile de carne. Se prăjesc pe fiecare parte timp de 30-45 secunde. Se scurg pe un prosop de hârtie. Uleiul rămas se tine în continuare la foc ÅŸi se adaugă 120ml lapte, amestecând continuu. Se obÅ£ine un sos cu care se garniseÅŸte carnea. Se serveÅŸte cu cartofi sote ÅŸi salată mixtă. 16.Strut la grill Ingrediente: 3-3,5 kg carne de struÅ£ tăiată bucatele, bucăţi de 2cm de roÅŸii, ceapa ÅŸi ardei gras verde, 100g miere. Ingrediente pentru marinat: 200ml vin roÅŸu, 240ml ulei de măsline, 1 ceapa tăiată mărunt, 1lingură pătrunjel verde tocat, 1lingură rosmarin, 2lingurite piper alb, 2linguri sos Worchestershire, 1-2lingurite sos Tabasco, 4-5 caÅ£ei de usturoi pisat, 3-4 foi de dafin. Preparare: se amesteca ingredientele pentru marinat ÅŸi se pune carnea în amestec, la frigider timp de 24 ore. Pe bete speciale de grill se înfig bucăţile de carne, ceapa, roÅŸii ÅŸi ardei, alternativ, după care se ung cu miere. Se gătesc timp de 10 minute, în partea superioară a cuptorului. Se întorc o singură dată. Nu depăşiÅ£i timpul de gătire! Pofta buna!                쥁`