Referat STRUTII
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat STRUTII si de asemenea puteti face
Download Referat STRUTIICiteste fragmente din Referat STRUTII
STRUTII-CUM II CRESTEM?
ÂÂ
Dupa incubatie, poate cea mai dificila perioada din ciclul de viata si
crestere a strutilor o reprezinta cresterea puilor.ÂÂ
Succesul in cresterea puilor de strut depinde in foarte mare masura de
metodele folosite in administrarea si managementul fermei.
 De asemenea, prima etapa in cresterea puilor de strut reprezinta o
parte importanta din procesul de productie. Cu cat rata de supravietuire
a puilor este mai mare, cu atat profiturile sunt mai mari.
 Tinand cont de parerea crescatorilor cu experienta, ingrijirea si
cresterea puilor pana la 4-6 saptamani se face de catre personal
experimentat. Rutina se dobandeste in timp, dupa ce fermierul acrescut
mai multe loturi de pui. Nu este obligatorie specializarea in acest
domeniu cat este acumularea de multe informatii si atenta ingrijire si
permanenta supraveghere a puilor. La nevoie se petrec 10-18 ore pe zi
alaturi de ei.
 Primele saptamani de viata ale puilor de strut sunt extrem de
dificile. Pana la varsta de 2 luni mortalitatea este ridicata.ÂÂ
In primele 24 ore se individualizeaza puiul. I se pune crotaliu de
plastic la picior sau la gat cu numar de identificare. Deoarece puii de
strut cresc foarte repede, crotaliile de plastic trebuie inlocuite
foarte des. O varianta mai buna pentru identificarea puilor este
microcipul. Acesta se introduce in muschiul din spatele capului, chiar
in primele zile de viata ale puilor. Este o operatiune usoara, se face o
data in viata(stresul inlocuirii dispare)si poate stoca in baza de date
multe informatii(data nasterii, greutatea la nastere, parintii,etc.).
Dupa idividualizare puiul se cantareste. Greutatea lui va fi
monitorizata in timp.
 Administrarea probioticelor se face tot la o varsta frageda a puiului
(1-2 zile de viata). Puiul iesit din eclozor este lipsit de bacterii sau
poseda bacterii caracteristice mamei. Se administreaza Fastrack((in
capatul ciocului) pentru a inocula sistemului digestiv acid lactic care
este foarte benefic. Acidul lactic produce bacteriile lactobacillus
acidophilus si streptococcus faecium, bacterii care ajuta la mentinerea
unui echilibru sanatos a microflorei. Acestea au abilitatea de a limita
dezvoltarea bolilor cauzate de bacterii prin reducerea PH-ului in
tractul digestiv.
* Fastrack( este un produs microbian, se administreaza oral, nu este
antibiotic si nu este folosit in tratamentul bolilor. Rolul lui este de
a preveni aparitia anumitor boli si a ajuta flora microbiana din
sistemul digestiv al puiului nou-nascut.
 De regula, in avicultura, prima incapere de crestere si ingrijire a
pasarilor poarta denumirea de puienita. Puiernita este un adapost
special amenajat, igienizat, incalzit, iluminat, ventilat si dotat cu
echipamente de hranire si adapare. Accesul in puiernita trebuie sa fie
prevazut cu dezinfector pietonal(tava cu burete imbibat cu solutie de
dezinfectare ). Toate acestea sunt necesare crearii unui microclimat
corespunzator cresterii puilor.
 Puiernita poate fi situata in aceeasi incapere cu eclozorul(pentru un
numar mic de pui). Dimensiunile unei puiernite variaza in functie de
numarul de pui si de facilitatile pe care crescatorul le are. De
exemplu pentru un grup de 5 pui nou-nascuti, puiernita poate avea
dimensiunile:lungime1,50m:latime 1m:inaltime 0,90m. Suprafata minima
necesara pentru un pui este de 1,25mp. Materialul din care se
confectioneaza poate fi hotel inoxidabil,foarte usor de curatat si
dezinfectat. Pe podea se pune o mocheta din material textil (cu firul
scurt) sau din cauciuc (asemanatoare cu presurile folosite la intrare).
Ambele variante sunt avantajoase deoarece materialele sunt lavabile,
puii nu le pot ingera(prin ciugulire), picioarele puilor nu aluneca si
asigura un asternut cald si uscat. Daca aveti un numar mic de pui puteti
pune o oglinda pe una din laturile puiernitei. Explicatia consta in
faptul ca strutii sunt animale sociabile si se simt mai bine si mai in
siguranta atunci cand „vad†ca sunt mai multi.
 Principalele nevoi ale puilor de strut sunt urmatoarele:
1.Temperatura
2.Ventilatia
3.Lumina
4.Pardoseala
5.Apa si hrana
1.TEMPERATURA
Este important ca puii sa fie crescuti la o temperatura corecta.
ÂÂ
TABEL 1
Virsta
(zile) Temperatura la nivelul puiului
(0C)
1-7 30
7-14 28
14-21 26
21-28 24
ÂÂ
In general principiul este de a scade cu 2-3 grade C saptamanal pana la
o temperatura de 20 grade C in incapere.
 Pentru puii nou-nascuti recomandam o temperatura de 24-25 grade C in
incapere. Aditional o sursa suplimentara de caldura amplsata langa un
colt al tarcului va ridica pana la aproximativ 28-30 grade C
temperatura. Astfel puii au sansa de a se incalzi corespunzator in
special cand vor sa doarma.
 Este important sa se mentina o temperatura constanta in aer de 20-24
grade C, in special in timpul noptii si cand vremea este rece. Puii de
strut sunt predispusi la infectii pulmonare.
 *Dupa ce se naste puiul de strut nu isi poate regla singur temperatura
corpului. Asadar, temperatura mediului ambiant este hotaratoare pentru
incalzirea corpului acestuia.
 *Pardoseala nu trebuie sa fie prea rece.
 Daca temperatura este sau nu adecvata se poate observa dupa
comportamentul puilor. Atunci cand sunt ingramaditi in jurul sau langa
sursa de caldura, inseamna ca le este frig. Daca sunt prea departe de
sursa de caldura (isi tin ciocurile deschise si aripile indepartate de
corp)atunci le este prea cald. In momentul in care sunt uniform
dispersati in tarc, aveti o temperatura buna.
 *Sa nu va insele totusi faptul ca sunt pasari foarte sociabile si le
place sa doarma impreuna, unul langa altul pe burtica, cu gaturile
impletite cu ale altora, deasupra corpurilor. Aceasta este pozitia
favorita in primele lini de viata.
 Puii nu trebuie tinuti strict la o temperatura de 30 grade C (prima
saptamana). Ei au nevoie si de acces intr-o zona mai putin calda a
tarcului. Cel mai practic este sa amplsati sursa de caldura mai aproape
de unul din colturile tarcului(pentru un numar mai mic de pui).
 Incalzirea tarcului se poate face local sau pe toata suprafata lui.
Aceasta din urma este o varianta folosita de crescatorii care detin un
numar mai mare de pui(zeci sau sute).
 Sursele de caldura pot fi : radiatoare,calorifere,aeroterme,lampi
electrice(eleveuze),lampi cu infrarosii sau pardoseala incalzita.
Lampile cu infrarosii sunt simple, costurile nu sunt foarte mari si
necesita o atentie minima. Acestea se suspenda la 45-60 cm de asternut
si se monteaza bec de 100w (suficient pentru un numar mic de pui).
Daca i se monteaza lampii si o palarie metalica ce reflecta lumina si
caldura catre pui, aceasta devine o veritabila sursa de caldura.
Daca se folosesc sisteme de incalzire care au flacara si produc gaze in
incapere trebuie sa ventilam incaperea astfel incat gazele sa nu
afecteze calitatea aerului respirabil.
Indiferent de sursele de caldura folosite, acestea se plaseaza in asa
fel incat sa nu existe pericolul ca puii sa se arda. Ei sunt curiosi si
nu prea inteligenti cand sunt foarte mici. De aceea este bine sa montati
un gratar de protectie intre sursa de caldura si pui.
Cel mai modern sistem de incalzire este incalzirea in pardoseala. Este
avantajos datorita faptului ca abdomenele puilor vor fi mai tot timpul
calde. Dezavantajele sunt costurile ridicate si pierderile mari de
caldura. Pentru a nu mai incalzi intreaga suprafata de pardoseala, s-au
inventat ulterior sisteme sofisticate de senzori de presiune care
declanseaza incalzirea in locul unde este situat puiul. In cazul altor
specii, caldura provenita de la o pardoseala incalzita poate scade atat
mobilitatea si apetitul pentru exercitiu a puilor cat si circulatia
sangelui catre epifiza(glanda pineala , endocrina cu rol de crestere )
nu a fost demonstrata inca la puii de strut. Totusi, au fost crescatori
care au intampinat astfel de probleme ce au fost eliminate atunci cand
temperatura pardoselii a fost redusa semnificativ. Metoda incalzirii
pardoselii in cazul in care aceasta este din beton, poate fi adecvata
intr-un climat foarte rece, pentru a mentine suprafata calda, deasupra
temperaturii de inghet.
ÂÂ
2.VENTILATIA
ÂÂ
Puii de strut au nevoie constant de aer curat pentru a creste bine si a
fi sanatosi. Ei racesc destul de repede. De aceea trebuie feriti de
curentii de aer. Pentru a evita crearea curentilor de aer in tarc, se
monteaza pe laturile acestuia placi din material solid (metal, lemn,
carton gros).
*Metalul este cel mai indicat deoarece este cel mai igienic. Se curata
repede, usor si nu retine bacterii.
 Placile trebuie sa aiba cel putin 35-45 cm inaltime si sa inconjoare
tarcul pe cel putin doua laturi.
 O ventilatie eficienta este importanta deoarece controleaza umiditatea
relativa, concentratia de amoniac si oxigen din aer si patrunderea in
incapere a bacteriilor(filtrare).
Umiditatea relativa trebuie mentinuta la un nivel cat mai scazut. Cand
umiditatea este mica, inmultirea bacteriilor si a mucegaiului este
redusa considerabil.
 Intrarea si iesirea aerului trebuie facute separat. Intotdeauna
intrarea aerului este prevazuta mai sus decat iesirea.
 Intr-un mediu incalzit unde sunt si excremente de strut, se formeaza o
anumita cantitate de amoniac in aer. Daca incaperea nu este ventilata
atunci aerul poate deveni irespirabil.ÂÂ
Dotarea cu un filtru special la intrarea aerului in incapere, previne
aparitia bacteriilor.
ÂÂ
3.LUMINA
Nu a fost inca dterinat cel mai bun regim de lumina pentru puii de
strut. Din experienta se cunoaste ca atunci cand dotezi incaperea cu o
sursa constanta de lumina, puii cresc mai bine. Acestia nu mai pierd
timp si energie in cautarea apei si hranei daca au o lumina
corespunzatoare.
In prima saptamana de viata au nevoie de 23h de lumina pe zi. Din a doua
saptamana incercam sa le cream o perioada mai lunga de 2-3h de
„noapteâ€Â. Cand puiul are varsta de 2-3 luni, lumina poate fi stinsa
in timpul noptii.
ÂÂ
4.PARDOSEALA
Dupa ce puii sunt scosi din puiernita(pana la 10 zile) au acces la o
suprafata mai mare care trebuie sa le asigure posibilitatea de a face
miscare si sa fie usor de curatat si spalat.
ÂÂ
Deoarece au existat intotdeauna dispute intre crescatori privind tipul
de material folosit pentru pardoseala, va prezentam mai jos un tabel cu
avantajele si dezavantajele intrebuintarii acestora.
ÂÂ
TABEL 2
ÂÂ
Tipul de pardoseala Avantaje Dezavantaje
ÂÂ
Ciment -usor de curatat
-reduce aparitia bolilor
(indigestie) -scump
-rece
-daca este prea lucios poate
provoca deformari ale picioarelor
Ciment acoperit cu mocheta
sau cauciuc striat -relativ usor de curatat
-reduce aparitia bolilor
(indigestie)
-este mai calda decit cimentul
-este nealunecoasa -mai scump decit cimentul
-se pot dezvolta bacterii sub mocheta
-mocheta trebuie inlocuita periodic
Nisip sau pamint -ieftin
-nealunecos -trebuie inlocuit periodic pentru a nu se dezvolta bacterii
-pasarile stresate ingera prea mult nisip, ceea ce duce la aparitia
indigestiei
Paie -ieftin
-absorbant
-cald -trebuie inlocuit periodic pentru a nu se dezvolta bacterii
-pasarile stresate ingera prea multe paie, ceea ce duce la aparitia
indigestiei
Trebuie luate in considerare urmatoarele aspecte: posibilitatile
financiare ale fermierului, conditiile climaterice unde este situata
ferma si timpul pe care fermierul il poate acorda supravegherii puilor.
Cand puii incep sa ciuguleasca si efectiv sa manance „de pe josâ€Â(din
materialul folosit la pardoseala) inseamna ca au inceput sa se
plictiseasca.
Prin prezenta parintilor, a ingrijitorilor sau a strutilor din tarcul
vecin, puii sunt mereu ocupati, interesati si atenti. Atunci cand puii
sunt lasati singuri de capul lor incep sa umble de acolo-acolo si sa
ciuguleasca tot ce gasesc in cale. Pentru crescatorii care nu pot
petrece mai mult timp alaturi de pui, recomandam pardoseli din beton,
cauciuc, mocheta sau pietris.
Este periculos ca puii sa manance „de pe jos†deoarece pot face
constipatie sau indigestie, boli ce conduc la moarte, daca nu se
intervine la timp.
Indiferent de materialul ales pentru pardoseala trebuie avuta o
deosebita grija in a nu lasa bucati de lemn, metal, sarma, sticla,
cauciuc sau ceramica in interiorul tarcului. In general incercati sa nu
lasati nimic la „indemana lorâ€Â. Astfel veti preveni producerea unor
accidente foarte grave.
ÂÂ
5.APA SI HRANA
In primele 4-5 zile de viata, puii de strut poseda o rezerva de
substante hranitoare in sacul vitelin(care poate avea o treime din
greutatea totala a puiului) retractat in cavitatea abdominala prin
cordonul ombilical. Sacul vitelin este absorbit diferit de la pui la
pui. O activitate fizica a puilor conduce la o buna si rapida absorbtie
a sacului vitelin. Daca absorbtia nu se face la timp, puiul va suferi
de o boala care se numeste retentia sacului vitelin si care in ultimii
ani se trateaza chirurgical. In acest caz este de preferat sa scoatem la
„plimbare†puii pentru scurte perioade de timp, daca vremea ne
permite, pentru a evita aparitia acestei boli si pentru a determina
pofta de mancare puilor.
Pentru pasunat (pana la varsta de 3-4 luni a puilor), terenul de lucerna
sau iarba, nu trebuie sa fie ud. Nu se duc puii la pasunat dupa ploaie
sau cand verdeata este umeda de la roua diminetii. Daca abdomenul puilor
este ud acestia pot muri.
Pentru a avea o buna digestie, strutii inghit pietricele. Strutii care
pasc isi gasesc singuri pietricelele necesare iar cei care nu pasc
trebuie sa primeasca pietricele odata cu mancarea. Pietricelele trebuie
sa fie insolubile, tari si fara margini ascutite. Dimensiunile
pietricelelor trebuie sa fie intotdeauna jumatate din lungimea unghiei
degetului mare. La puiul de strut, marimea pietricelelor este
aproximativ egala cu cea a unui bob de orez si este suficient un numar
de 4-5 pietricele/zi pentru un pui.
Pe masura ce puii cresc, se administreaza pietricele din ce in ce mai
mari. Oricum, este de preferat pietricele mai mici decat prea mari. Cele
mici trec mai usor de pipota dar ajuta totusi la maruntirea hranei.
Boli
ÂÂ
Strutii sint in general pasari robuste, sanatoase si rezistente la boli.
Cazuri de imbolnavire la struti au fost semnalate la putine ferme din
lume, majoritatea bolilor provenind din deficienta sistemului de
nutritie, compozitia nutritiva neechilibrata a furajului, expunere la
substante daunatoare, stres, accidente, paraziti.
Cele mai multe probleme apar atunci cind pasarea nu este hranita corect,
adecvat virstei si cind normele de igiene a fermei nu sint respectate,
determinind aparitia bolilor de nutritie si a infectiilor. Cazuri de
imbolnaviri mai grave au fost raportate numai la fermele cu sistem de
crestere intensiva sau semiintensiva.
Majoritatea fermierilor cu experienta in cresterea strutilor, recomanda
prevenirea si evitarea in cit mai mare masura a factorilor care pot
declansa aparitia bolilor.
Si din punct de vedere medical, strutul este o pasare care nu a fost
suficient studiata. De-a lungul anilor apar noi informatii despre cauze
si cazuri de imbolnavire a strutilor. Tocmai de aceea este bine sa
evitam orice neregula in managementul fermei de strut. Este adevarat ca
sint multe boli carora „li s-a gasit leacul†si in urma
tratamentului, pasarile s-au vindecat, dar si mai multe sint
medicamentele interzise (toxice) sau netestate suficient pentru struti.
De asemenea, efectele secundare nu se cunosc cu exactitate.
Regula de baza in tratamentul medical al strutilor este urmatoarea: nu
administra organismului ceea ce nu are nevoie daca strutul se simte
bine! Orice substanta aparuta in plus in organism poate provoca un
dezechilibru. Dati strutilor sansa sa creasca sanatos si cit mai natural
cu putinta. Daca un strut maninca bine, creste normal si se reproduce
bine, nu este necesar sa interveniti.
Boli respiratorii
Bolile respiratorii apar cel mai des la pui si tineri. Cauzele pot fi
multiple: deplasarea strutilor pe distante mai lungi, pasari nou
introduse in ferma sau stres.
Sint prezente secretii nazala, olfactive sau inflamarea membranei de sub
ochi.
Pasarile mai afectate prezinta dificultati la respiratie, chiar si in
repaus, rata crescuta a respiratiei si pene zburlite. Nu confundati cu
respiratia normala a strutilor in perioadele foarte calduroase.
Bolile respiratorii sint dificil de diagnosticat. In laborator se pot
diagnostica: Aspergillus (infectie fungica), E.coli sau Mycoplasma.
Se pot trata cu antibiotice, iar pe perioada tratamentului se
administreaza vitamine pentru a ajuta organismul.
Pneumonia aspirata este o boala aparuta ca rezultat al unei administrari
orale incorecte a medicamentelor.
Infectii virale
1.Boala Newcastle atit de coplesitoare la pasarile de curte, poate
aparea si in cazul strutilor. Au fost semnalate cazuri in Israel, Africa
de Sud si in gradini zoologice din Europa.
Simptomele sint: stare de oboseala si slabire a organismului, spasme
nervoase ale gitului si umflarea capului. Nu exista tratament dar se
poate preveni cu vaccin: 1ml Kolombovac (vaccin inactiv) se repeta la
sase saptamini si se mai face rapel la fiecare sase luni. In Israel s-a
administrat concomitent vaccin inactiv si vaccin activ LaSota spay
ocular, cu foarte bune rezultate.
2.Varicela de asemenea prezenta si la pasarile de curte, a fost
semnalata in Israel la un numar foarte mic de pasari. Boala se transmite
prin intepatura insectelor care sug singe si se poate declansa in
psecial primavara si vara. Simptomele sint: inflamatie cu lichid de
culoare galbena a ochilor, secretie a membranei din cavitatea bucala. Nu
exista tratament specific. In jurul ochiului se da cu alifie impotriva
infectiilor, vitamina A, se dezinfecteaza si se inmoaie crusta cu iod si
glicerina in raport 1:4.
3.Influenza aviara. Cazuri izolate au fost semnalate in Africa de Sud
virusul fiid de subtipul H7N1, nepatogenic pentru pasarile de curte.
Simptomele sint: urina verzuie, depresie, lipsa apetitului, secretie
olfactiva. Afecteaza in special puii mici (in 5-6zile mor) si strutii
tineri pina la 6 luni. La autopsie s-au observat: ficat marit cu pete si
consistenta moale, rinichi decolorati cu urina verde. Nu exista
tratament. Virusul care provoaca aceasta boala se depisteaza numai dupa
analiza de singe.
4. Encefalopatie Spongiforma. Cazuri rare neconcludente in Israel.
5.Febra hemoragica Crimeea-Congo. Cazuri mortale semnalate in Africa de
la struti salbatici.
Boli Bacteriene
Principala cauza care determina aparitia acestor boli este igiena, la
depozitarea oualelor, incubare, eclozare si in primul tarc al puilor,
puiernita. Deoarece tratamentul dupa aparitia bolilor nu prea are
succes, recomandam respectarea normelor de igiena cu cea mai mare
strictete.
1.Infectia cordonului ombilical si a sacului vitelin (galbenusul
resorbit dupa eclozare in abdomenul puiului nou-nascut). Aceasta este o
problema des intilnita in fermele de reproductie unde normele de igiena
nu sint respectate sau managementul fermei este defectuos. Nu uitati:
accesul persoanelor straine la statia de incubatie este interzis!
Agenti patogeni: E.coli, Proteus, Pseudomona, Salmonella, Stafilococcus,
Streptococcus faecalis. Unii pui mor dupa o zi, altii se dezvolta normal
pina la 10 zile, dupa care mor subit. O absorbtie tirzie a sacului
vitelin este cauzata de omfalita si se poate depista vizual datorita
coloratiei verzui a abdomenului. Se poate interveni chirurgical prin
indepartarea sacului vitelin si tratament cu antibiotice, dar este
riscant deoarece sacul vitelin este sursa de anticorpi proveniti de la
mama. Puiul de strut are nevoie de anticorpi pina la o virsta de 3
saptamini, cind incepe sa-si dezvolte proprii anticorpi.
Pentru prevenirea infectiei ombilicului recomandam tratarea acestuia cu
Iod 7%, imediat ce puiul a iesit din ou, pastrarea unui asternut uscat
in puiernita. In cazul in care apare un nodul de infectie, incercati
sa-l indepartati usor si tratati din nou cu Iod 7%, Betadina sau gel cu
antibiotic.
Asternutul puilor trebuie sa fie caldut dearece abdomenul lor este
sensibil la rece. Raceala patrunde in abdomen si ajunge la sacul vitelin
si intestine, provocind o incetinire a metabolismului si a activitatii
florei microbiene. Sacul vitelin este practic inactiv din punct de
vedere metabolic si ocupa aproape tot abdomenul. Daca este afectat de
frig, sacul vitelin are nevoie de multa energie sa-si recapete
temperatura, ceea ce dezechilibreaza metabolismul puiului.
2.Pneumonia poate aparea tot ca o consecinta a incubatiei incorecte.
Agenti patogeni: E.coli, Klebsiela pneumonia. Afecteaza puii din ou,
care inevitabil mor sau scade procentul de eclozare. In cazul puilor
mici simptomele nu sint evidente,tuse si respiratie greoaie. Daca sint
observate din timp se trateaza cu antibiotice. Pentru pasarile adulte,
pneumonia provoaca slabirea organismului si stare generala de
discomfort. La autopsie, plaminii au noduli alb-verzui sau mucus. Numai
igiena si eventual tratamentul cu antibiotice poate ajuta.
3.Coli-enterita este prezenta in cazul incubatiei neadecvate, agent
patogen fiind Escherichia coli. Simptomele sint diareea, culoarea
deschisa a fecalelor, fecale cu singe. Cauzele aparitiei bolii sint
igiena neadecvata la incubatie, hrana contaminata, schimbarea brusca a
furajului. Produsul toxic care rezulta din metabolismul acestei bacterii
cauzeaza un tip de otravire a singelui colienterotoxemia, ce provoaca
moarte subita. La autopsie se constata lichid laptos in abdomen,
intestin subtire rosiatic. De cele mai multe ori se declanseaza datorita
unei infectii ombilicale dar mai pot fi si efecte secundare a agentilor
patogeni: Salmonella, Pseudomonas, Proteus, Citrobacter si
Acinetobacter. Se poate incerca tratamentul cu Baytril (Lincomicin este
interzis), dar in cele mai multe cazuri este prea tirziu. Ca masura de
prevenire recomandam scaderea pH-ului apei de baut.
4.Sepsis sau „otravirea singelui†este frecventa in cazul puilor si
cauzata in special de Coli-enterita descrisa mai devreme. La autopsie
carcasa este inchisa la culoare, organele rosiatice, ficatul este marit
si cu multe zone necrozate, plaminii sint plini de lichid iar intestinul
subtire are lichid decolorat si apos. Igiena si tratamentul cu
antibiotice pot ajuta. Cel mai indicata este administrarea de
Lactobacilus acidophilus.
5.Enterita necrotica este provocata de clostridia, prezenta in cantitati
mici in aproape toate tipurile de sol sau plante. Clostridium
perfringens de tip A, C, D si mai rar Clostridium colinum, pot afecta
strutii la orice virsta si provoaca moartea. Pericolul aparitiei
infectiei este mai acut primavara si vara cind cantitatea de noroi sau
pamint ingerata este mai mare. Strutii tineri tinuti numai pe pasune de
lucerna pura (fara alte plante) sint cei mai predispusi acestei boli.
Pasarile bolnave sint deprimate, nu au pofta de mincare si mor in 2
zile. La autopsie ficatul prezinta pete necrozate, echimoze ale inimii,
peritoneului si tractului digestiv. Pentru diagnostic se izoleaza
agentul patogen in intestin sau in ficat. Se poate preveni doar prin
administrarea unui alt tip de verdeata. Tratamentul consta in
administrarea de medicamente in apa: Ampicilina 1-2/10litri apa.
Pasarilor prea bolnave, care nu pot bea apa, li se administreaza fortat.
Numarul mare de agenti patogeni, divergenta dintre principalele simptome
si rezultatele la autopsie la aceste forme de enterita indica un complex
de mai multi factori de infectie, provocate in special de hipotermia
sacului vitelin si nu de o boala cu cauza unica.
Alte boli clasificate in aceeasi categorie, de enterita sint: Typhlitis
necrotic, boala ficatului galben, Treponema (prezenta si la porcine)
localizata in intestinul subtire la struti.
6. Gastrita megabacteriala a fost raportata recent in Africa de Sud si
afecteaza in special puii mici de 2-6 saptamini, care imita hranirea
fara sa inghita efectiv nimic. Puii pierd repede in greutata si mor. La
autopsie se observa proventricul blocat, atrofierea grasimii
coronariene. Nu exista remediu si inca se mai studiaza cauzele acestei
boli.
7.Infectia campylobacter poate aparea la strutii tineri pina la o virsta
de 4 luni cu o mortalitate ridicata, in timp de 5 zile. Mortalitatea
este mai scazuta la strutii adulti. Campylobacter jejuni poate fi
transmis prin contaminarea apei sau hranei, dar poate fi transmisa si
embrionului prin manevrarea neigienica a oualelor de incubatie. Pasarile
bolnave nu au apetit, au diaree, sint slabite, deprimate si au urina
verzuie. La autopsie, pe linga anemie se observa necrozarea ficatului,
rinichi decolorat, stomac ulcerat. Izolarea si identificarea agentului
patogen prin metodele de laborator este foarte dificila iar examenul
bacteriologic de rutina nu depisteaza Campylobacter.
8.Antrax.
Cu toate ca majoritatea pasarilor au o imunitate naturala fata de
Bacillus Anthracis, datorita temperaturii corporale mari, strutii sint
susceptibili de anthrax. Bacilul este foarte rezistent si poate persista
multi ani in solul contaminat. Infectarea este de obicei orala, in
principal prin ciugulirea oaselor de animale moarte, bolnave de anthrax.
Poate fi usor depistat la analiza singelui si afecteaza doar strutii
salbatici. Se poate face vaccinare cu rezultate bune.
9.Tuberculoza (micobacterioza) a fost principala cauza a mortii
strutilor din gradinile zoologice pina in anul 1960. Agenti patogeni
pentru strut pot fi Mycobacterium avium, Mycobacterium tuberculosis sau
Mycobacterium bovis. Bacteria ramine in sol, excremente sau gunoiul de
adapost, timp de multi ani. Factorii care declanseaza boala pot fi
stresul, nutritia neadecvata si alti factori negativi. Boala se
transmite prin secretii ale organismului. Starea generala a unei pasari
bolnave se deterioreaza in citeva saptamini sau luni, chiar daca pasarea
consuma bine hrana. De obicei apar probleme respiratorii si diaree. La
autopsie apar noduli gri-albiciosi pe aproape toate organele, in special
la plamini, ficat, splina si intestine.
10.Infectia ochilor apare datorita prafului din mincare, in special la
puii mici. Intr-o faza incipienta este asemanatoare cu conjunctivita. In
combinatie cu alti agenti patogeni dezvolta o inflamatie (keratita) sau
chiar abcesul corneei. Agentul patogen care afecteaza ochiul este in
mare masura Staphyilococcul. Tratamentul trebuie inceput imediat
deoarece inflamatia poate provoca pierderea ochiului. Se trateaza cu
pulbere de tetraciclina sau cloramfenicol.
11.Conjunctivita, rinita si sinuzita.
Simptomele sint inflamatii sub ochi, in zona din fata ochilor pina la
nas, scuturare a capului, respiratie zgomotoasa. Apar leziuni in jurul
ochilor si nasului, ochii sint inflamati iar membrana care acopera
ochiul este pe jumatate inchisa. Motivul poate fi infectia cu hemophylus
gallinarium, adesea impreuna cu mycoplasma. Pasarea bolnava nu maninca
bine si pierde in greutate. Sint afectate in special pasarile care sint
stresate de frig, vreme ploioasa sau adaposturi murdare. Boala se
transmite destul de repede, prin contact direct sau prin apa de baut. Se
recomanda tratamentul cu streptomicina sau in cazuri mai grave,
curatarea chirurgicala a sinusurilor. Este indicata tratarea membranei
oculare cu unguent ce contine antibiotic. Se trage putin de membrana de
jos si se introduce unguentul intre membrana si globul ocular.
12.Micoplasmoza este o boala ce provoaca la pasarile de curte mari
pierderi. Nici strutii nu sint iertati de acest necaz. Boala afecteaza
pasarile tinere cu virste sub un an iar adultii prezinta simptome de
sinuzita sau deloc. Simptomele sint ochi putin deschisi datorita
inflamatiei sau leziunilor, secretie a ochilor si a nasului si
respiratie zgomotoasa datorita acumularilor de mucus din git si trahee.
Agenti patogeni sint Mycoplasma synoviae sau Mycoplasma gallisepticum.
Boala se poate transmite prin particule de praf sau excremente si prin
introducerea unor pasari bolnave in ferma. Pentru toate pasarile
tratamentul este oxitetraciclina in apa de baut. Individual se
injecteaza tilosin 10mg/kg de doua ori pe zi timp de 5-10 zile.
13.Ornitoza este o boala provocata de chlamydia si poate afecta toate
speciile de pasari si animale, la orice virsta. S-au raportat cazuri de
infectie chlamydia in Franta si Africa de Sud. Boala se transmite prin
inhalarea unui aer contaminat sau prin intepatura insectelor. Are o
perioada de incubatie de 3-30 zile, ce se poate extinde pina la 3 luni.
Simptomele sint apatia, anorexia, temperatura scazuta a corpului,
diaree, deshidratare, respiratie greoaie, mai rar si secretie nazala.
Tratamentul este obligatoriu pina la disparitia bolii din intregul
efectiv de pasari. Se recomanda tetraciclina.
Infectii fungice
1.Candidiaza este o infectie fungica provocata de candida albicans sau
candida monoliformis. Poate fi depistata in cavitatea bucala si se
prezinta sub forma unei pseudomembrane galbui. Simtomele externe sint
crestere intirziata iar intr-o forma mai avansata deformarea ciocului si
necroza pe partea superioara. Pasarile bolnave nu se pot hrani si mor
prin infometare. La pasarile reproducatoare boala provoaca reducerea
absorbtiei complexului de vitamine B si duce la mortalitatea
embrionului. Boala este stimulata de administrarea de antibiotice in apa
de baut si nespalarea vaselor de apa si hrana. Pentru tratamentul
leziunilor de la cioc se administreaza nistatin oral de citeva ori pe zi
100.000 UI/kg pasare. Injectabil se recomanda ketoconazol 5-20mg/kg
pasare. In cazurile grave se recomanda hranirea fortata.
2. Aspergiloza poate aparea in cazul unei hraniri cu furaj mucegait.
Daca furajul este tinut in aceeasi incapere cu puii, la o umiditate
mare, ventilatie insuficienta (concentratie mare de amoniac in aer), se
creeaza conditiile aparitiei bolii. Agenti patogeni sint Aspergillus
flavus, Aspergillus fumigatus si Aspergillus niger. Infectia se
transmite prin inspiratia sporilor din aerul contaminat. Cind este
incubat un ou contaminat, acesta poate imprastia spori si la celelalte
oua, afectind puii. Puii mici care nu au apucat sa-si dezvolte un sistem
imunitar impotriva saprofitelor sint cel mai afectati de boala si mor in
general la virsta mica, sub o luna. Strutii tineri tolereaza prezenta
patogenului (este practic prezent in orice loc de depozitare a
furajului). Numai o proportie mai mare a acestuia poate provoca tuse,
respiratie grea, simtome asemanatoare cu pneumonia. Puii bolnavi merg cu
capul in jos, avind simtome asemanatoare rahitismului si constipatiei.
La autopsie se observa noduli de culori diferite: albi, verzui, galbeni,
mari de 0,5-2cm in trahee, plamini. Tratamentul pasarilor este dificil
si uneori chiar inutil. Se recomanda ketoconazol 10-20mg/kg pasare, o
injectie zilnic timp de 7zile, nistatin sau itraconazol.
3.Dermatita micotica este o boala care afecteaza pielea extern.
Simtomele sint inflamatii umede ale pielii din zona capului si a
picioarelor. Boala se poate declansa in cazul unei hraniri neadecvate
(insuficient procent de complex de vitamine B, zinc) si a unei igiene
neadecvate a asternutului (asternut umed sau murdar). Se recomanda
tratamentul cu ketoconazol sau miconacol folosind dozajul de la
aspergiloza, timp de 10 zile. De asemenea este eficace tratamentul cu
unguent antimicotic.
Cum ii folosim
ÂÂ
Strutii sint pasari cu intrebuintari multiple.
Produsele obtinute la sacrificarea acestor pasari sint de o calitate
superioara produselor obtinute de la alte vietuitoare.
In Africa de Sud, unde s-au infiintat primele crescatorii de struti din
lume, in ferme de mare anvergura, profitul obtinut pe produse este
urmatorul: 60% piele, 14% carne, 11% pene, iar restul de 15% alte
produse si turism-vizitarea fermelor. In prezent, beneficiul in urma
comercializarii carnii de strut creste considerabil.
Pielea
Pielea de strut este prelucrata si este foarte solicitata in industria
de marochinarie si incaltaminte. Este o piele fina dar si foarte
rezistenta in acelasi timp. Se pot confectiona si manusi fine si moi dar
si cizme de cowboy rezistente la intemperii.
Pielea de strut este considerata ca fiind cel mai valoros produs obtinut
la sacrificarea pasarii este clasificata ca o piele de calitate
superioara, comparabila cu cea a crocodilului sau elefantului. Se poarta
extrem de bine si are o rezistenta mult mai mare la apa decit pielea de
crocodil. Comertul international cu piele de strut nu este interzis
doarece provine de la pasari domestice crescute in ferme. Acest fapt a
determinat cresterea rapida a pielii de strut in topul pieilor de lux,
inlocuind-o pe cea de crocodil, fosta lidera de piata.
Caracteristica unica a pielii de strut o reprezinta prezenta foliculilor
de penaj de pe spatele si pieptul strutului. Modul in care sint dispusi
foliculii, determina pretul pielii astfel: cu cit foliculii sint mai
densi si mai distincti, cu atit pretul este mai mare. O piele mai mare
nu este neaparat mai scumpa decit o piele mai mica. Pielea naturala de
strut se distinge foarte usor de imitatie, deoarece proeminenta
foliculilor nu poate fi imitata.
O piele de strut are dimensiuni de 1,2-1,7 mp la sacrificare si poate fi
valorificata cu 50-120 $. Pielea de strut se alege dupa numarul si
marimea proeminentelor, dupa culoare si diferenta semnelor de pe
picioare.
Pentru a obtine o piele viu colorata, stralucitoare si neteda, se
tabaceste pielea timp de 6-8 saptamini.
Penele
Penele de strut au fost foarte apreciate de-a lungul anilor, inca din
antichitate. Frumusetea lor a impresionat multe popoare si a cistigat un
prestigiu de neegalat ca aspect, rafinament si finete. In secolul trecut
au fost sacrificati foarte multi struti salbatici in Africa, doar pentru
pene. Pe vremuri se utilizau doar pentru indepartarea prafului din
locuinte si ca decor pentru imbracaminte si alte accesorii (palarii).
Penele de strut au o calitate deosebita: sint antistatice. De aceea se
folosesc cu succes la indepartarea prafului chiar si la nivel industrial
pentru automobile inainte de vopsire sau pentru fragilele componente ale
computerelor.
Penele pot ajunge la o valoare de 15% din valoarea totala a pasarii.
Cele mai valoroase sint penele albe ale aripilor, ale cozii, apoi cele
de pe corp, negre in cazul masculilor si maronii la femele.
Penele aripilor sunt mai putine dar mai lungi 45-75 cm, de calitate
superioara sau inferioara, diferenta constind in deteriorarea virfului
penei. Marginile penelor pot avea o usoara tenta de maro sau gri. De la
aripile strutilor tineri, mai mici de un an, se pot recolta pene cu o
lungime de 45-60 cm.
Penele de pe corp sint mai scurte 15-35 cm, ideale pentru decoratiuni
care necesita pene de aceeasi dimensiune. De asemenea, in cazul
deteriorarii virfului, calitatea va fi diferita.
De la un strut se pot stringe 1,5-2 kg de pene dar numai dupa virsta de
16 luni. Penele se string odata pe an de la pasarile adulte. Recoltarea
se face cu grija, evitindu-se scoaterea celor mai tinere (se taie numai
penele uscate la baza). In sistem intensiv se poate recolta (prin
taiere) la fiecare opt luni, dar cantitatea de pene scade dupa 4-5 ani.
Puii mici au un penaj pestrit cu nuante de maro si gri, foarte bun
pentru camuflare. Este un penaj tare si putin tepos. La virsta de doua
saptamini incepe sa iasa un alt penaj, la baza gri inchis si la capat
maro deschis. Dupa 5-6 luni penajul de pui este complet. In Africa de
Sud, prima recoltare a penelor se face la strutii tineri de 16 luni,
cind penajul de adolescent este complet dezvoltat. Acest penaj este apoi
inlocuit cu penajul de adult, mult mai frumos, mai pufos si lung.
Penele de strut se pot vopsi, dar numai dupa ce au fost in prealabil
spalate cu sapun sau detergent si uscate lejer, fara a utiliza surse
puternice de caldura. Spalarea este necesara pentru a indeparta orice
urma de murdarie sau grasime.
Penele albe se vopsesc usor, iar cele colorate, maro si negre se
decoloreaza inainte de vopsire.
Pentru vopsire se utilizeaza vopsele acide. Metoda este destul de usoara
: se amesteca vopseaua, conform instructiunilor, se scufunda penele in
vopsea, apoi se fixeaza culoarea cu putin otet. Penele se scurg si se
usuca normal.
Din punct de vedere al evolutiei, strutul provine dintr-o pasare
zburatoare. De-a lungul anilor a devenit o pasare alergatoare, careia
penele nu-i mai erau de un real folos. In concordanta cu aceasta
involutie, numarul de pene de la aripi a scazut de la 37 in anii 1910 la
33 de pene pe aripa in anii 1960, aceasta insemnind o degenerare de 4
pene pe parcursul a 50 de ani.ÂÂ
Ouale
Ouale de strut sint deosebite ca aspect si unice in lume ca greutate.
Pot cintarii 1,2-2,5 kg.
Coaja oului de strut este groasa 2-3mm si dura. In ciuda faptului ca are
multi pori la suprafata, este foarte neteda.
Culoarea variaza de la crem la alb-galbui.
Cojile de ou au fost folosite ca rezervor de apa si materie prima pentru
bijuterii, din cele mai vechi timpuri. In Africa, aceste indeletniciri
s-au pastrat pina in ziua de azi. Bosimanii recupereaza ouale de strut
din cuiburile parasite, le golesc continutul si le umplu cu apa. Sotiile
lor cunosc arta slefuirii si prelucrarii cojilor, realizind ornamente si
bijuterii deosebite.
Aspectul de portelan si duritatea cojii oului de strut au determinat
aparitia unei adevarate industrii de prelucrare a lor. Astfel, dupa
pictarea sau sculptarea lor se pot obtine adevarate opere de arta.
Vopsirea se face cu vopsele acrilice sau pe baza de ulei. Imaginati-va
un ou de strut incondeiat de Pasti!. Cit despre sculpturi, se poate
spune ca in urma prelucrarii rezulta obiecte cu adevarat deosebite si
chiar folositoare: casete de bijuterii, cutii muzicale, vaze de flori,
lampi, bibelouri, obiecte ornamentale. Si bucatile mici de coaja ramase
dupa eclozare, se valorifica in: cercei, catarame si brose.
Ouale de strut sunt foarte bune pentru consumul alimentar. Au aceleasi
calitati gustative si nutritive ca si ouale de gaina. Nu au o aroma sau
un gust diferit, cum au ouale de rata si de gisca. Singura diferenta
ramine dimensiunea si greutatea. Un ou de gaina are 60-80 g iar un ou de
strut are 1,2-2,5 kg. Calculati cu cite oua de gaina echivaleaza un ou
de strut, cite persoane se pot aseza la masa si cam cit de mare trebuie
sa fie vasul in care veti gati oul!
Carnea
Carnea strutilor nu a fost foarte apreciata de-a lungul secolelor. Este
adevarat ca in unele zone de pe glob, strutii au fost vinati pina la
exterminare, Asia, Orientul Mijlociu, Nordul Africii, dar nu in special
pentru carne, ci pentru piele si pene.
Carnea strutilor a inceput sa devina apreciata in secolul XX, cind
oameni de stiinta si nutritionisti au facut cercetari si analize carnii
de strut si au ajuns la urmatoarele concluzii: proportia de grasimi si
de colesterol este aproape nula (carnea de la picor are aproape 0,3%
grasime)iar concentratia de proteina si fier este mare.
De la un strut ajuns la virsta si greutatea de sacrificare 10-12 luni si
90-110 kg se pot obtine aproximativ 35 kg carne macra. Sint
nutritionisti care nu recomanda abatorizarea pasarilor cu o virsta de
peste 15 luni, deoarece incep procesele hormonale in organism. De
asemenea hranirea pasarilor destinate abatorizarii cu furaj ce contine
proteina animala, este total interzisa in unele state din Europa.
Continutul carcasei de strut:
ÂÂ
 Greutate (kg)
Greutate in viu 100
Carcasa dupa taiere 57,2
Carcasa la rece 53,2
Carne pulpa 33,5
Carne pulpa superiora 22,0
Carne pulpa inferiora 11,4
Muschi file 11,0
Muschi 10-16
Pulpa 5-11
Git 2-2,5
Este o carne rosie, asemanatoare la aspect cu carnea de vita sau vitel,
clasificata de gurmanzi printre carnurile rosii asa cum este clasificata
carnea de prepelita sau de potirniche, printre carnurile albe.
Culoarea carnii de strut este rosie, cu o tenta mai pronuntata decit a
carnii de vita, fapt datorat pigmentului mai puternic.
In ceea ce priveste fragezimea, care la toate celelalte carnuri rosii se
obtine la peste 3% grasime, la strut se realizeaza la numai 0,03-0,15%.
Gustul este caracteristic.
Alaturi de toate aceste calitati superioare fata de alte carnuri, carnea
de strut a crescut in topul cerintelor populatiei Europei din ultimii
ani, datorita aparitiei encefalitei spongiforme a taurinelor din vestul
Europei (Anglia) si a febrei aftoase, fenomen care a condus la scaderea
drastica a consumului de carne bovine.In aceasta conjunctura, carnea de
strut a devenit un potential inlocuitor al carnii de bovine in consumul
uman. Este o carne unanim recunoscuta gastronomic, avind insusiri
nutritive si gustative superioare celorlate carnuri rosii, este mai
frageda si mai sanatoasa.
STRUTII
CE CUMPARAM ?
ISTORIC
INCUBATIA
CUM II CRESTEM
BOLI
CUM II FOLOSIM
FOTOGRAFII
RETETE
Retete
ÂÂ
Retete din ou de strut
1.Prăjitură (chec) din ou de struţ
Ingrediente: 250 g zahar, 250 g unt, 250 ml ou de struţ, 1 praf de
copt, 1 zahar vanilat, 125 ml lapte, 250 g faina.
Preparare: se amesteca bine zaharul, untul, oul, zaharul vanilat, până
devine o compoziţie cremoasa. Se adaugă laptele, faina şi praful de
copt. Compoziţia poate fi garnisită cu nuci pisate, după care se pune
intr-o tavă tapetată cu grăsime şi putina faina, la cuptor, la foc
moderat timp de 50-60 minute.
2.Chec de lămâie
Ingrediente: un ou de struţ, albuşul şi gălbenuşul se separa, 750 g
zahar, 5 linguri zahar, 3 căni faina, 1,5 praf de copt, 3 linguri
esenţa de lămâie.
Preparare: se amesteca gălbenuşul cu 750 g zahar şi putina apa,
până devine cremoasa şi deschisa la culoare. Albuşul se bate bine,
se adaugă faina şi praful se copt şi se amesteca cu prima
compoziţie. Se pune la cuptor, în tavă tapetată, la foc moderat,
timp de 20 minute.
3.Sufle Karoo
Ingrediente: (8-10 persoane): 1 ou de struţ, 250 g bacon, 2 cepe
tăiate felii, 1 căţel de usturoi pisat, 1,5 cana lapte, 4 linguri
faina, 2 linguriţe de sare, ˠlinguriţa piper, 250 g caşcaval Gouda.
Preparare: se prăjeşte baconul până devine crocant. Separat se
călesc puţin ceapa şi usturoiul. Se bate bine oul, se adaugă
laptele, faina şi condimentele după care se prăjeşte compoziţia
intr-o tigaie unsa superficial. Se aşează intr-o tavă unsa, straturi
succesive de omletă, ceapa cu usturoi, bacon şi caşcaval Gouda.
Deasupra se garniseşte cu caşcaval Gouda şi se pune în cuptorul
preîncălzit. Se coace până devine maro-auriu. Se serveşte cu
cartofi prăjiţi şi salată verde.
4. Tartă cu mango
Ingrediente: 90 ml gălbenuş de ou, 200 ml de albuş, 180 g zahar, 80 g
margarina, 180 g faina, Ë praf de copt. Ingrediente pentru crema: 1
mango spălat, curăţat de coaja şi tăiat cubuleţe, 250 g frişcǎ,
2 zahar vanilat, 3 linguriţe nuca de cocos.
Preparare: se amesteca gălbenuşul, zaharul şi margarina. Se bate bine
albuÅŸul ÅŸi se amesteca cu faina ÅŸi praful de corp. Se amesteca cele
doua compoziţii şi se coace intr-o tavă tapetată până devine
maro-auriu. Se lasă la răcit. Se amesteca frişca, mango şi zaharul
vanilat şi se întinde peste aluatul copt. Se garniseşte cu nuca de
cocos.
5. Jumări din ou de struţ
Ingrediente: 1 ou de struţ, 1 ceapa tăiată felii, 200 ml lapte, 2
linguriţe sare, 1 linguriţǎ piper, 1 linguriţa boia dulce de ardei,
1 praf nucşoară, 30 g unt, 1 andive.
Preparare: se căleşte uşor ceapa în unt intr-o tigaie larga. Se bate
bine oul şi se adaugă celelalte ingrediente, cu excepţia andivelor.
Se căleşte toată compoziţia şi ceapa, se îndepărtează
compoziţia de tigaie din când în când cu o lingură de lemn, se
continua călirea până se ajunge la consistentă dorită. Înainte de
servire se garniseşte cu andive tăiate mărunt.
6.Lichior de ouă
Ingrediente: ˠgalbenuş de ou de struţ, 400 g zahar maroniu, 500 g
smântâna dulce, 1 litru şnaps, 2 linguriţe praf de vanilie.
Preparare: se bate bine gălbenuşul cu zaharul. Se adaugă uşor
smântâna, vanilia şi la final şnapsul. Se păstrează la frigider
în sticle închise ermetic. Se poate stropi pe felii de caise,
îngheţatǎ de vanilie sau de frişcă.
Retete din carne de strut
1. Struţ Carpacio
Ingrediente: 200g file de struţ; pentru marinat: 6 linguri ulei de
măsline, 3 linguri suc de lămâie, ˠlinguriţa sare, ˠlinguriţa
piper, 3 frunze busuioc proaspăt, 3 frunza pătrunjel proaspăt, 50 g
parmezan.
Preparare: se amesteca ingredientele pentru marinat, se taie carnea
felii foarte subţiri, după care se marinează 2-3 ore. După aceasta,
se presară parmezan şi se garniseşte cu felii de lămâie şi
măsline negre. Se serveşte cu pâine calda.
2. Supa de struţ (gât)
Ingrediente: 300g gât de struţ, 80g grăsime de gătit, 180g supa sau
legume, 1 lingură pasta de tomate, 100ml vin roşu, 250ml apa, 40g
faina, 1litru supa, sare, piper, boia.
Preparare: se căleşte gatul de struţ în jumătate din cantitatea de
grăsime până se maroneşte puţin, se adaugă concentratul de supa
sau legumele. Se adaugă vinul, apa şi pasta de tomate. Se pune din nou
la fiert, dacă este necesar se mai adaugă apa. Se scoate carnea şi se
scoate de pe os, apoi se taie în bucatele mici. Se topeşte cantitatea
de grăsime rămasa, peste care se adaugă faina, amestecând continuu,
până devine maronie. Totul se amesteca, inclusiv carnea, cu 1 litru de
supa şi se pune puţin la fiert cu condimente. Se serveşte cu pâine
prăjită sau baghetă.
4.Friptură de struţ
Ingrediente: 4 felii de carne pentru friptură; ingrediente pentru
marinat: 3 linguri ulei, 1 lingură sos de roşii, 1 linguriţa muştar
praf, 3 linguri smântâna, 1 lingură pătrunjel verde tocat, praf de
chili, 1 linguriţa sare, 1 linguriţa boia dulce de ardei, 1
linguriţa curry, 1 linguriţa sos de soia.
Preparare: se amesteca toate ingredientele pentru marinat ÅŸi se tine
carnea la marinat timp de 2-5 ore. Apoi se poate găti la grătar sau
friptă în tigaie la foc iute. Se serveşte cu salată verde şi pâine
cu usturoi.
5.Etosha
Ingrediente: 500 g file de struţ, 4 linguri ulei, 3 cepe tăiate
mărunt, 1 căţel de usturoi pisat, 250g ciuperci proaspete tocate,
100g migdale tocate, 80g unt, 250 ml smântânǎ, 2 linguriţe coniac, 2
linguriţe frunze de busuioc tocat, sare, piper, boia dulce de ardei,
curry ÅŸi sos de soia.
Preparare: se călesc uşor migdale în jumătate din cantitatea de unt;
se încinge uleiul intr-o tigaie şi se căleşte puţin carnea de
struţ, tăiată felii foarte subţiri. Se condimentează carnea cu
sare, piper, boia, şi curry. Se scoate carnea după călire, separat de
zeama rămasa. Se adaugă untul rămas în tigaie şi se căleşte ceapa
şi usturoiul. Se adaugă apoi şi ciupercile; se fierbe timp de 10
minute. Se adaugă smântânǎ şi se fierbe încă 5 minute. Sosului
rezultat i se adaugă coniac, sos de soia şi putina sare, piper, carnea
călită şi 2/3 din migdale. Se fierbe puţin. Înainte de servire se
garniseşte cu busuioc şi migdalele rămase. Se poate servi alături de
orez, crochete, paste făinoase şi salată verde.
6.Strut înăbuşit
Ingrediente: 1 kg pulpa de struţ tăiată mărunt, 1litru iaurt, 2
linguri ulei, 2 caţei usturoi pisat, 1 ceapa mare tocată, 2 bucăţi
Å£elina verde, 1 praz, 1 ardei gras verde, 500 ml supa, 250 ml vin
roşu, 1lingurită sare, 1lingurită cimbru, ˠlinguriţa piper, 2
linguriţe faina, 400g ciuperci, 100g piersici uscate tocate.
Preparare: se marinează carnea în iaurt timp de 1-2 zile, în
frigider. Se încinge uleiul şi se adaugă usturoiul, ceapa, boia,
ţelina şi prazul. Se adaugă carnea şi se căleşte puţin. Se
incorporează şi supa, vinul, sarea, cimbrul, piperul. Se fierbe la foc
mic 2-3 ore. Se îngroaşă cu faina, ciuperci şi piersici. Se mai
fierbe încă 10 minute. Se serveşte cu orez maroniu, sote de cartofi
şi salată verde.
7.Strut în nisip
Ingrediente: 500g carne de struţ tăiată felii subţiri, 3 linguri
unt, 1 linguriţa sare, 1 linguriţa piper, 1 linguriţa cimbru, 1
linguriţa boia, 200g mazăre fiartă, 3 roşii curăţate de coaja şi
tăiate, 200g ceapa tocată mărunt.
Preparare: Intr-un vas larg se pune carnea, peste care se adaugă untul
topit şi sarea, piperul, cimbrul şi boiaua. Se adaugă ceapa, mazărea
şi roşiile. Vasul se acoperă bine cu o folie de aluminiu şi se coace
la cuptor la foc moderat timp de 40-50 minute. Se serveşte alături de
orez maroniu.
8.Friptură sud-vest
’
“
“
â‘›å°ÂĤ‚欀⹤
â‘›å°ÂĤ‚欀ä
Ã¢ÂÆ’æ„ÂĤ摧嚤¥
linguri faina, 2 linguri vin roÅŸu, sare, piper, boia.
Ingrediente pentru marinat: 500ml vin roşu, 250ml oţet, 2 cepe tăiate
felii, 2 morcovi tocaţi mărunt, 4 caţei de usturoi pisaţi,
1lingurită sare, 1 linguriţa piper, 1lingurită boia, 1 linguriţa
nucşoară, 1 linguriţa maghiran, 1foaie de dafin.
Preparare: se amesteca ingredientele pentru marinat ÅŸi se tine carnea
la marinat în frigider timp de 2-3 zile. După marinare, carnea se
frige intr-o tigaie cu ulei, sare, piper. Se scoate carnea ÅŸi se frige
baconul. Se strecoară compoziţia pentru marinat, se scoate foaia de
dafin şi se adaugă legumele astfel scurse la prăjit, peste bacon.
După cinci minute se adaugă 2/3 zeama de marinat şi apa. Se adaugă
carnea ÅŸi se fierbe 1-1,5 ore. Se scoate iar carnea din tigaie. Se pune
compoziţia la fiert cu cubul de supa, sare, piper, boia, vin. Carnea se
taie feliuţe şi se adaugă în compoziţie pentru încă 2-5 minute.
Se serveşte cu chifle, paste făinoase şi salată verde.
9.Strut îngropat
Ingrediente: 1-1,5 file de struţ tăiat mărunt, 4 cepe tăiate, 12
cartofi noi (mai mici), 3 morcovi raÅŸi, 2 vinete mici, 250g ciuperci
jumătăţi, 75ml ulei de floarea soarelui.
Ingrediente pentru sos: 180ml sherry (vin de Xeres), 10ml sos curry, 10g
faina de porumb, 3 caţei de usturoi pisat, 30ml chutney (sos
condimentat de fructe), 30ml sos de soia, 2-3 cuburi de supa, 500ml apa
călduţa, piper, oregano, maghiran, busuioc, sare.
Preparare: intr-un vas larg se frige ceapa şi carnea cu puţin unt şi
sare, la flacără mare. Se da la foc potrivit şi se adaugă cartofii
şi morcovii. Se acoperă cu sosul. Nu se amesteca, se ridica cate
puţin compoziţia cu o lingură de lemn, pentru a se pătrunde cu sos.
Se fierbe în vasul acoperit timp de 1 ora. Se adaugă ciupercile şi
vinetele şi se mai fierbe încă 30-45 minute. Se serveşte cu orez sau
pâine.
10.Punga de diamante (stomac de struţ umplut)
Ingrediente: 1 stomac de struţ bine curăţat şi spălat.
Ingrediente pentru pregătirea stomacului: 180ml oţet, 960ml apa,
1lingurită sare.
Ingrediente pentru umplutură: 120g ceapa tăiată mărunt, 120g orez
fiert, 2linguri stafide, 1 măr gratinat, 1lingurită suc de lămâie,
1ou (de găina), 1 linguriţa cimbru, 1 linguriţa piper, nucşoară.
Ingrediente pentru „supaâ€Â: 480ml apa, 120ml vin roÅŸu, sare, piper.
Preparare: se amesteca ingredientele pentru pregătirea stomacului, se
introduc în stomac pentru aproximativ 2 ore. Se spală bine stomacul cu
apa rece şi se curată de rămăşiţele de grăsime sau carne. Se
amesteca ingredientele pentru umplutură şi se umple stomacul. Apoi se
coase. Se amesteca ingredientele pentru „supa†şi se pune zeama
peste stomacul umplut. Se fierbe la foc mic timp de 2 ore până devine
moale. Apoi se răceşte fără a se scoate din zeama. Se taie felii şi
se garniseşte cu roşii şi ouă fierte tari. Se serveşte cu pâine
sau chifle şi salată mixtă.
11.Strut şi creveti în sos de usturoi:
Ingrediente: 8 creveti, 12 felii subţiri carne de struţ, 15-20 caţei
de usturoi, 600ml vin alb (preferabil Chardonnay), 700g friÅŸca dulce, 1
ceapa roşie tăiată fin, 65g unt, 1lingură ulei de măsline, 120ml
supa de pui(cub concentrat).
Preparare: se coace usturoiul în cuptor, la foc mediu, timp de 10-15
minute. Se topeşte untul se adaugă ceapa şi se fierbe 5 minute. Se
adaugă vinul şi se fierbe până se evapora. Se adaugă usturoiul şi
se pasează compoziţia ca un piure. Se pune la fiert, se adaugă
frişca, sare, piper şi se fierbe puţin. În alt vas se încinge
uleiul şi se frige carnea de struţ. Carnea se pune deoparte. În
acelaşi vas se adaugă creveţii, supa, piureul şi se fierbe puţin.
Peste carnea de struţ se adaugă compoziţia finală. Se serveşte cu
garnitură de paste făinoase.
12.Burger de struţ la cuptor
Ingrediente: 500g carne tocată de struţ, 1lingurită sare, piper, 6
cepe tăiate felii, 200ml supa de ţelina, 1lingurită muştar praf, 1
linguriţa sos Worcestershire, 60ml sos chili, 500g brânza Cheddar.
Preparare: se amesteca bine carnea cu sare şi piper. Se modelează 6
burgeri ÅŸi se pun intr-un vas. Peste burgeri se pune ceapa. Se amesteca
supa, muştarul, sosul Worchestershire, sosul chili şi brânza Cheddar
intr-un vas. Se pune la foc amestecând continuu până se topeşte
brânza. Se toarnă sosul rezultat peste burgeri şi se pune totul la
cuptor, la foc mediu timp de 60 minute. Se servesc cu chifle calde.
13.Chiftelute la cuptor cu sos dulce-acriÅŸor
Ingrediente: 1 ou (de găina) bine bătut, 80ml lapte, 120g pesmet,
1lingurită sare, piper, 1 linguriţa salvie tocată, 60g ceapa mărunt
tocată, 500g carne tocată de struţ, sos dulce-acrişor.
Ingrediente pentru sos dulce-acriÅŸor: 240g ananas, 2 linguri amidon, 2
liguri sos de soia, 240ml supa de pui, 60ml oţet, 60g miere, 1 ardei
gras verde tăiat.
Prepararea sosului: se scurge ananasul de suc ÅŸi se taie bucatele. Se
incorporează amidonul în sucul de ananas, se adaugă sosul de soia,
supa, oţetul şi mierea. Se fierbe la foc mic, amestecând continuu
până se îngroaşă şi devine translucid. Se adaugă ananasul şi
ardeiul şi se mai fierbe încă 2 minute.
Preparare: se amesteca ou, lapte, pesmet, sare, piper, salvie, ceapa. Se
adaugă carnea tocată, se amesteca bine şi se formează chifteluţe de
3cm diametru. Se pun la cuptor 15-20 minute. Se servesc calde cu sos
dulce-acriÅŸor.
14.Snitel de struţ
Ingrediente: 500g file de struţ felii subţiri.
Ingrediente pentru amestec lichid: 2 ouă (de găina) bătute, 2 linguri
suc de lămâie.
Ingrediente pentru amestec praf: 360g pesmet, 120g parmezan ras, 1
linguriţa sare, 1 linguriţa boia, 1 linguriţa piper.
Preparare: se pregătesc ambele amestecuri. Carnea se scufunda în
amestec lichid, apoi în praf. Bucăţile de carne astfel pregătite se
pun deoparte 30minute. Se prăjesc în unt sau ulei de măsline pe
ambele pǎrţi 30-45 secunde. Se servesc calde, garnisite cu ouă fierte
tari, capere şi frunze de pătrunjel tocate.
15.Strut prăjit
Ingrediente: 500g file de struţ felii subţiri, 1 linguriţa sare, 1
linguriţa piper, 360g faina, 1 linguriţa boia, 2 ouă (de găina)
bătute, 3linguri lapte, 120ml lapte, 50ml ulei fin (preferabil ulei de
alune).
Preparare: se presară sare şi piper pe feliile de carne. Intr-un vas
se amesteca faina, sare, piper şi boia. În alt vas se amesteca ouăle
ÅŸi laptele. Se trece carnea prin faina, ou ÅŸi iar faina. AcelaÅŸi
procedeu se repetă pentru toate feliile de carne. Se prăjesc pe
fiecare parte timp de 30-45 secunde. Se scurg pe un prosop de hârtie.
Uleiul rămas se tine în continuare la foc şi se adaugă 120ml lapte,
amestecând continuu. Se obţine un sos cu care se garniseşte carnea.
Se serveşte cu cartofi sote şi salată mixtă.
16.Strut la grill
Ingrediente: 3-3,5 kg carne de struţ tăiată bucatele, bucăţi de 2cm
de roÅŸii, ceapa ÅŸi ardei gras verde, 100g miere.
Ingrediente pentru marinat: 200ml vin roşu, 240ml ulei de măsline, 1
ceapa tăiată mărunt, 1lingură pătrunjel verde tocat, 1lingură
rosmarin, 2lingurite piper alb, 2linguri sos Worchestershire,
1-2lingurite sos Tabasco, 4-5 caţei de usturoi pisat, 3-4 foi de dafin.
Preparare: se amesteca ingredientele pentru marinat ÅŸi se pune carnea
în amestec, la frigider timp de 24 ore. Pe bete speciale de grill se
înfig bucăţile de carne, ceapa, roşii şi ardei, alternativ, după
care se ung cu miere. Se gătesc timp de 10 minute, în partea
superioară a cuptorului. Se întorc o singură dată. Nu depăşiţi
timpul de gătire!
Pofta buna!
 ÂÂ
ÂÂ
ÂÂ
ÂÂ
ÂÂ
ÂÂ
ÂÂ
ì¥Â`