Referat Morfologia Cromozomilor

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Morfologia Cromozomilor si de asemenea puteti face Download Referat Morfologia cromozomilor

Citeste fragmente din Referat Morfologia Cromozomilor

MORFOLOGIA CROMOZOMILOR Deşi funcţia tuturor cromozomilor este, in esenţă aceiaş – containerizarea şi transmiterea cu înaltă fidelitate a informaţiei genetice de-a lungul generaţiilor celulare –, morfologia lor este pregnant diversificată. Deosebirile sânt mai accentuate la speciile indepărtate filetic şi mai atenuate la cele strâns înrudite. Diversificarea afectează şi complementul cromozomial al unei specii. Membrii setului haploid de cromozomi au un fenotip particular. Unele asemănări pot apărea, dar nu şi identitate. Cromozomi sânt structuri cu o morfologie dinamică, aspectul lor modificându-se pregnant şi constant în timpul ciclului celular. În echilibrul metafazic cromozomii ating maximum de spiralizare prezentând o morfologie tipică, ciclic repetabilă, motiv pentru care plăcile metafizice sânt cele mai propice studierii complementului cromozomial. Organizarea generală a unui cromozom metafizic, satelifer La marea majoritate a organismelor animale şi vegetale, cromozomii obişnuiţi (autozomi) prezintă o serie de detalii structurale ca centromer, constricţie secundară, satelit ş.a., care facilitează caracterizarea şi individualizarea lor morfologică. Cromozomii unor organisme inferioare (de ex., unele alge) nu posedă o structură centromerică precis localizată şi, ca urmare, în clasificarea lor se utilizează un singur criteriu, lungimea totală a cromozomului. Centromerul Este o regiune precis delimitată a cromozomului, cu structură şi functii specifice. Apare in morfologia externă a cromozomului ca o strangulaţie, de unde şi denumirea sa de constricţie primară. Joacă un rol esenţial în translocarea polară a cromozomului, ceea ce a sugerat denumirea de cinetocor. Prin intermediul său cromozomul se inseră pe filamentele contractile ale fusului de diviziune. Marea majoritate a cromozomilor prezintă un singur centromer şi se numesc monocentrici. Există insă şi cromozomi cu doi centromeri (dicentrici) sau mai mulţi centromeri distincţi (policentrici) sau fără nici unul (acentrici). Indiferent de numărul lor, centromerii ocupă o poziţie fixă pe fiecare cromozom, care se menţine constantă de-a lungul generaţiilor celulare. Cromozomii monocentrici, in funcţie de poziţia centromerului, pot fi clasificaţi in următoarele tipuri morfologice : metacentric, submetacentric, subtelocentric, acrocentric şi telocentric. Poziţia centromerului este determinată cu ajutorul următoarelor relaţii: d = I – s; r =l/s şi i=s x 100/c în care : I=braţ lung; s=braţ scurt; c=cromozom; d=diferenţa; r=raportul între braţe; i=indice centrometric Tipuri morfologice de cromozomi in funcţie de poziţia centromerului Tip morfologic de cromozom Simbol Pozitia centromerului d=I - s r=I/s i=s/c x 100 Tipul morfologiei de cromozomi 1. Metacentric M m Punct median regiune mediana 0 0-2,5 1 1-1,77 50 50-375 Izobrachiali (cu brate egale) 2. Submetacentric Sm Reg. submediană 8,5-0 1,67-3 37,5-25 Heterobranchiali 3. Subtelocentric St Reg. subterminală 5-7,5 3-7 25-12,5 Heterobranchiali (Cu braţe inegale 4. Acrocentric t Regiunea terminală 7,5-9,5 7- 12,5-2,5 Heterobranchiali (Cu braţe inegale 5. Telocentric T Punct terminal 0 Branchicefali (cu un singur braţ) Constricţie secundară (RON) În garnitura diploidă a tuturor speciilor există cel putin doi cromozomi care posedă, pe langă constricţia primară, o a doua constricţie, denumită secundară, care separă un segment cromozomial numit satelit sautrabant. Mărimea satelitului depinde de poziţia constricţiei secundare pe braţul cromozomial; dacă acesta este foarte aproape de capătul cromozomului satelit este microgranuliform. Constricţiile secundare sânt porţiuni mai puţin spiralizate, heterocromatice, constant asociate cu nucleolul in interfază şi profază, care se presupun a participa la biogeneza nucleolului la sfârşitul telofazei şi începul interfazei (în perioada G1). Din aceste considerente constricţia secundară este definită ca regiune organizatoare nucleolară (RON), iar cromozomul pe care o posedă, cromozom organizator nucleolar (CON), care este şi un cromozom satelifer. Telomerele Capetele cromozomilor se numesc telomere. Telomerele sânt heterocromatice şi pot funcţiona în unele cazuri ca regiune centrică. Sânt adesea ataşate de invelişul nuclear contribuind la o topografie ordonată a cromozomilor in spaţiul nuclear şi la structuralizarea acestora. Au o structură specială, fiind constituiţi din gene speciale numite telogene. Se pare că moleculele de ADN se termină aici formând structuri palindromice. Structura particulară a telomerelor împiedică fuziunile cromozomiale, asigurând individualitate fiecărui cromozom. Prof. Dr. Ion Anghel şi lector Dr. Nicolae Toma – Cromozoii Editura ştinţifică şi Enciclopedica Bucureşti, 1987 (“Morfologia Cromozomilor” pag. 86-100) Huţanu Loredana Oana & Coşofreţ Diana Clasa a IX-a C. 쥁