Referat Cum Stabiliti Momentul Optim De Recoltare A Plantelor Furajere Cultivate

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Cum Stabiliti Momentul Optim De Recoltare A Plantelor Furajere Cultivate si de asemenea puteti face Download Referat Cum stabiliti momentul optim de recoltare a plantelor furajere cultivate

Citeste fragmente din Referat Cum Stabiliti Momentul Optim De Recoltare A Plantelor Furajere Cultivate

Cum stabiliţi momentul optim de recoltare a plantelor furajere cultivate? Pierderile cele mai mari în privinţa calităţii furajelor verzi se înregistrează la recoltarea acestora. în majoritatea fermelor se practică sistemul de recoltare târzie când, deşi producţia de masă verde sau fân creşte, scade puternic calitatea furajului. Această situaţie duce în mod direct la scăderea producţiei animaliere, iar pentru echilibrarea nutritivă a animalelor este obligatorie folosirea aditivilor furajeri (mai ales de natură proteică) în raţiile furajere. La plantele furajere nu există o relaţie directă între producţia de masă verde sau fân şi calitatea acesteia, astfel că recoltarea mai târzie poate să aducă o producţie mai mare, dar calitatea furajului scade foarte mult. De aceea, fiecare crescător de animale poate să aplice cea mai eficientă lucrare în producerea de furaje dacă ştie să stabilească momentul optim de recoltare a plantelor furajere, deoarece un furaj de bună calitate este mai bine consumat de animale, producţia de lapte şi carne înregistrează sporuri semnificative. Recoltarea lucernei Întârzierea recoltării lucernei duce la o scădere drastiucă a calităţii furajului, aşa cum se constată din datele prezentate în Tabelul 1. astfel, între faza de îmbobocire şi sfârşitul fazei de înflorire, conţinutul de proteină brută scade cu aproape 35% şi creşte puternic conţinutul de celuloză al plantelor. De asemenea, se înregistrează scăderi pronunţate ale conţinutului de fosfor şi de potasiu, elemente deosebit de importante în metabolismul animalelor. Totodată, deşi producţia de masă verde creşte continuu până la sfârşitul fazei de înflorire, cantitatea de proteină scade cu aproape 20%. Aceasta ne determină, de fiecare dată, să vă recomandăm ca recoltarea lucernei să se efectueze la începutul fazei de îmbobocire a plantelor. În cazul celorlalte leguminoase perene, recoltarea se va efectua la următoarele fenofaze: • trifoiul roşu la sfârşitul fazei de îmbobocire; sparceta la începutul îmbobocirii, ca la lucernă; ghizdeiul când 50% din plante sunt în faza de înflorire. Tab. 1: Calitatea furajului de lucernă în funcţie de momentul recoltării momentul recoltării proteină brută % celuloză brută % fosfor % potasiu % producţia de masă verde t/ha cantitatea de proteină kg/ha Înainte de îmbobocire 24,3 18,7 0,65 2,91 40,7 1978 La începutul înfloritului 18,5 20,3 0,52 2,45 46,5 1720 La sfârşitul fazei de înflorire 16,2 22,5 0,47 1,67 53,4 1730 Recoltarea raigrasului aristat (Lolium multiflorum) La această plantă furajeră, întârzierea recoltării duce la o scădere mult mai pronunţată a calităţii furajului în comparaţie cu lucerna (tabelul 2). Astfel, o întârziere de o săptămână a recoltării, de la faza de burduf la cea de înflorire deplină, duce la o scădere cu aproape 40% a conţinutului de proteină brută, de fosfor sau de potasiu şi o creştere a conţinutului de celuloză. De aceea, vă recomandăm să optaţi pentru una din următoarele variante la recoltare: • dacă doriţi să realizaţi producţia maximă, raigrasul aristat va fi recoltat foarte tărziu, spre sfârşitul înfloritului, dar calitatea furajului va fi foarte scăzută şi, în consecinţă, producţiile animaliere vor fi mici; • dacă optaţi pentru o producţie bună de furaje şi cu o calitate superioară, recoltarea se va realiza la începutul fazei de înspicare a plantelor, când şi producţia animalieră va fi mai bună. La celelalte graminee furajere perene (golomăţ, păiuş de livezi, timoftică, raigras peren etc.) se recomandă aceeaşi perioadă de recoltare ca şi în cazul raigrasului aristat. Tab. 2: Calitatea furajului de raigras aristat în funcţie de momentul recoltării momentul recoltării proteină brută % celuloză brută % fosfor % potasiu % producţia de masă verde t/ha cantitatea de proteină kg/ha În faza de burduf 16,5 25,7 1,32 4,12 53,4 1762 În faza de înspicare 12,4 28,9 0,97 3,75 58,9 1460 La sfârşitul înfloritului 10,3 32,4 0,73 3,20 64,8 1335 Porumbul pentru siloz La această specie, creşterea producţiei de furaj se corelează cu o creştere a cantităţii de proteină, aceasta pentru că scăderea conţinutului de proteină brută, pe măsura înaintării în vegetaţie a plantelor, nu este atât de pronunţată (tabelul 3). Totuşi, ţinând seama de umiditatea optimă de însilozare a plantelor (70-80%), se recomandă ca recoltarea să se efectueze în faza de lapte - ceară a boabelor, când se realizează atât o producţie mare, cât şi o calitate ridicată a furajului. Tab. 3: Calitatea porumbului pentru siloz, recoltat la diferite fenofaze momentul recoltării proteină brută % producţia de masă verde-t/ha cantitatea de prote-ină-kg/ha La începutul formării ştiuletului 9,1 28,8 524 Faza de lapte a bobului 8,8 32,7 575 Faza de lapte - ceară 8,5 43,2 734 Faza de ceară 8,2 49,6 813 쥁`