Referat Notiuni De Sistematica Zootehnica

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Notiuni De Sistematica Zootehnica si de asemenea puteti face Download Referat Notiuni de sistematica zootehnica

Citeste fragmente din Referat Notiuni De Sistematica Zootehnica

Notiuni de sistematica zootehnica Obiectivele urmarite: fixarea notiunilor de specie si rasa; cunoasterea încadrarii animalelor domestice în sistematica constientizarea efectului benefic al domesticirii animalelor. Toate animalele domestice provin din cele salbatice, stadiul de tranzitie nefiind foarte bine cunoscut. Strict tehnologic, domesticirea a reprezentat trecerea sub controlul omului a alimentatiei, îngrijirii, dar mai ales a reproducerii si evolutiei lor. Trecerea sub îngrijirea omului a provocat animalelor domestice si modificari morfostructurale, asociate cu pierderea unor arme de aparare împotriva mediului (îmbracamintea piloasa, textura pielii, depozite de grasime). Omul creste animale din Clasele Mammalia (vaca, calul, porcul, oaia, capra, iepurele de casa), Aves (gaina, rata, gâsca, curca...), Pisces (crapul, pastravul...) si Insecta (albina si viermele de matase). Speciile de animale domestice de importanta economica "Specia este totalitatea generatiilor care provin dintr-un stramos comun (filogenie), cu dezvoltare asemanatoare (ontogenie), cu ereditate asemanatoare si care, prin selectie naturala, sub influenta mediului, s-a diferentiat de celelalte vietuitoare" (Traian Savulescu). Caracterele de specie. Orice particularitate a organismelor sau a grupelor de organisme, prin care acestea se aseamana cu cele ce apartin aceleiasi grupe sau se deosebesc de organismele din alte grupe poarta denumirea de caracter taxonomic. În masura în care acestea servesc la diferentierea speciilor, poarta si denumirea de caractere de specie, care se împart în 5 grupe, dupa cum urmeaza. Caracterele morfologice se refera la însusirile legate de aspect, forma si macro sau microstructura: culoarea parului la mamifere si a penajului la pasari; scheletul (nr.vertebre, coaste); structura organelor genitale; numarul, forma si marimea cromozomilor etc. Caracterele fiziologice folosite ca mijloace taxonomice, mai importante, sunt cele metabolice, serologice si fecunditatea. În general, indivizii apartinând aceleiasi specii se fecundeaza si dau nastere unor produsi normali, care se reproduc normal. În cazul împerecherii indivizilor din specii diferite se întâlnesc mai multe situatii: imposibilitatea de împerechere si fecundare; împerecherea si fecundarea sunt posibile, dar: produsii nu se dezvolta si mor în primele stadii de dezvoltare embrionara; produsii se dezvolta dar sunt sterili; produsii se dezvolta - masculi sterili, femele fecunde; produsii se dezvolta normal si sunt în totalitate fecunzi. Caracterele ecologice se refera la adaptarea animalelor la conditiile de mediu, adaptari ce au devenit caracteristice. Astfel, modul de procurare a hranei se manifesta prin comensualism, parazistism etc. Caracterele etologice se refera la particularitatile de comportare a organismelor din diferite specii; astfel: comportarea la împerechere, construirea cuiburilor, constituirea în colonii etc. Caracterele geografice se refera la raspândirea animalelor pe anumite arii geografice caracteristice speciilor din care fac parte. Numarul speciilor de animale existente pe glob se aproximeaza la 1,2 milioane (din care 850 mii apartin clasei insectelor). Speciile domestice ce intereseaza sectorul zootehnic din tara noastra si prezinta importanta economica sunt restrânse si, din punct de vedere sistematic, fac parte din încrengatura Chordata, subîncrengatura Vertebrata, clasele Mammalia, Aves si Pisces. Clasa Pisces (pesti) include ordinele Teleosteeni (crapul, carasul, linul, somnul, stiuca, salaul,pastravul, macroul) si Acepenseridae (morunul, nisetrul, cega, pastruga). Ne mai intereseaza încrengatura Arthropoda în care sunt incluse (clasa Insecta) familiile Bombycidae (Bombix mori = viermele de matase) si Apidae (Apis melifica = albina). Actualele animale domestice si formele salbatice care le corespund au origine comuna. Animalele domestice ce provin dintr-o singura forma salbatica au origine monofiletica; daca provin din doua sau mai multe forme salbatice au origine difiletica (sau polifiletica). Sistematica speciilor este reprezentata în schemele urmatoare:  Clasa Mammalia Subclasa Prototheria - Ord.Monotremata (ornitorinc, echidna) Subclasa Metatheria - Ord.Marsupialia (cangur, oposum) Subclasa Eutheria - cuprinde 11 ordine din care cinci au forme domestice   Clasa Aves Subclasa Areheornites sau Saururae (cuprind forme disparute, ca Archaeopteryx)   Domesticirea animalelor Toate animalele domestice provin din cele salbatice, stadiul de tranzitie nefiind foarte bine cunoscut. S-au cautat cauzele domesticirii în dezvoltarea activitatii omului primitiv, în asigurarea existentei lui. Etapele domesticirii sunt: captivitatea, îmblânzirea si domesticirea propriu-zisa. Domesticirea s-a produs, dupa unele dovezi cu 3000-4000 de ani î.e.n., primul centru fiind Asia Centrala si de S-E, urmat de Africa de Nord si Asia Mica, apoi Europa si America. Centrele domesticirii animalelor sunt: continentul american - au fost domesticite: lama, rata leseasca si curca. "Domesticirea animalelor a îmbogatit rezervele de hrana cu carne, întrucât, pe lânga vânatoare, omul descopera un nou izvor de unde aceasta hrana se poate procura mult mai regulat".   Modificarile survenite prin domesticire a. Modificari morfologice: pielea si productiile pieloase. b. Modificari fiziologice: temperamentul.   În noile conditii de viata si prin interventia omului s-au format noi generatii de animale, luând fiinta o foarte mare variabilitate de forme.  Rasa - notiune, formare, clasificare "Rasa este o grupa de animale domestice din aceeasi specie, având origine comuna si anumite însusiri ereditare asemanatoare, formate de om în aceleasi conditii de mediu - artificial si natural - în vederea unor scopuri economice determinate" (Al.Furtunescu). Caracterele de rasa sunt însusirile prin care se aseamana animalele din aceeasi rasa si se deosebesc animalele din alte rase ale aceleiasi specii: caracterele morfologice: culoarea; utilitate economica: rezistenta la boli. Rasa se subdivide în: familie = toti fiii si nepotii unui animal valoros. Rasele s-au format sub influenta unor complexe de factori ai evolutiei pe care omul i-a manevrat în functie de gradul de dezvoltare a societatii. Factorii istorico-naturali au actionat mai puternic pe treapta inferioara a dezvoltarii, interventia omului a fost redusa, cunostintele si posibilitatile de actionare fiind reduse. Rezultatul actiunii acestor factori sunt rasele locale - rezistente, tardive, putin pretentioase, cu productii mici si randament economic redus. Factorii social-economici (artificiali) au actionat mai târziu; acestia sunt: alimentatia, întretinerea, metodele de crestere, selectia etc. Au aparut astfel rase specializate pentru diferite productii (lapte, carne, viteza, lâna...), munca omului fiind fara egal. E.Koch ne atrage atentia ca în prezent sunt aprox.200 rase de gaini, 120 rase de taurine, 60 rase de cai, 50 rase de oi, 35 rase de porci etc. Criteriile de clasificare a raselor sunt prezentate si exemplificate în Îndrumatorul de lucrari practice. Criteriile care au stat la baza denumirii raselor sunt: culoarea (ex.: Sura de Stepa, Rosie Dobrogeana). Indivizii dintr-o rasa prezinta unele abateri de la tipul mediu al rasei (sir care oscileaza între doua extreme) ce poarta numele de variabilitate individuala (fluctuanta). Pentru cunoasterea unei rase în privinta variabilitatii caracterelor se face analiza statistica. În lucrarile de ameliorare a raselor se ia în consideratie valoarea medie a caracterelor cantitative (productie, greutate corporala, talie) si aspectul, aceasta reprezentând standardul rasei. Aparitia raselor (formare si evolutie) a fost posibila sub influenta factorilor de mediu (natural si artificial). Cresterea tolerantei fata de expunerea continua si repetata la un stresor climatic complex se numeste aclimatizare si este o adaptare fenotipica de lunga durata. De exemplu: rasele mixte se adapteaza mai usor, deci au putere mai mare de aclimatizare decât cele specializate pentru o anumita productie; animalele tinere se aclimatizeaza mai usor decât cele adulte, motiv pentru care se recomanda ca în zone noi sa se aduca tineret sau sa fie însamântate artificial femelele locale cu material seminal de la populatia ce se doreste a fi introdusa în noua zona (mediul intrauterin favorizeaza si aparitia rezistentei la bolile locale prin anticorpii dati de mama). Pentru reusita aclimatizarii genetice, importul de animale trebuie sa fie suficient de mare si heterogen, pentru a da posibilitatea selectiei naturale sa "gaseasca" genotipuri mai adaptate noilor conditii. În cazul ca rasa nu se poate aclimatiza, încep sa se observe tulburari ale functiei de reproductie, scaderea fecunditatii si prolificitatii, scaderea în greutate si reducerea dimensiunilor corporale, scaderea rezistentei la boli si reducerea productiei, care duc la degenerarea rasei. Degenerarea este cauzata si de greseli produse înca de la selectia reproducatorilor, practicarea împerecherilor necontrolate si nerespectarea conditiilor de igiena, întretinere si hranire. Degenerarea rasei poate fi preîntâmpinata de respectarea stricta a tehnologiei de crestere si întretinere (pe specii, rase, categorii de vârsta si destinatii). În conditiile actuale ale cresterii animalelor, toti factorii de mediu (clima, alimentatie, adapost, boli) pot fi controlati de om; dirijarea lor este o chestiune de eficienta economica, nu de posibilitate. Introducerea de populatii de animale domestice în zone diferite pe glob este o problema de tehnologie; clima a încetat sa mai fie factor limitativ pentru productia animala. Si, ca o dovada a superioritatii tehnologiei asupra climei, rasa Friza s-a considerat ca nu poate fi aclimatizata în România. Dar, s-a dovedit contrariul. În prezent, aceasta rasa se creste în tari cu climat dificil, iar în Israel (climat subtropical) da productiile cele mai mari. 쥁`