Referat Comportamentul Si Adaptarea Animalelor In Mediu

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Comportamentul Si Adaptarea Animalelor In Mediu si de asemenea puteti face Download Referat Comportamentul si adaptarea animalelor in mediu

Citeste fragmente din Referat Comportamentul Si Adaptarea Animalelor In Mediu

COPORTAMENTUL SI ADAPT~RILE ANIMALELOR {N MEDIUL LOR DE VIA|~ {ntotdeauna oamenii au observat modul in care se manifest` animalele. Oamenii primitivi depindeau de animalele s`lbatice pentru hran` ]i aveau nevoie sa le cunoasc` misc`rile ]i comportamentul pentru a le v@na cu succes. Studiul ]tiinific al coportamentului animalelor este denumit etologie. {nelegerea comportamentului animalelor consum` mult timp, r`bdare ]i cercet`ri minutoase. Migraia Migraia animalelor face parte din comportamentul acestora. Ele migreaz` sau c`l`toresc de la un habitat la altul, pentru a beneficia de resurse diferite sau superioare, cum ar fi hrana mai mult` sau locuri mai calde ]i mai sigure pentru reproducere. Cele mai multe migraii au loc o dat` pe an intr-un anumit anotimp, dar altele apar mai mult sau mai puin frecvent. Cu toate c` migraiile sunt necesare, acestea consum` foarte mult din energia si timpul animalului, expun@nd-ul la pericole, cum ar fi lipsa m@ncarii sau epuizarea. 1. Migraia in mediul terestru {n mediul terestru, [n regiuni precum savanele aficane ]i tundra arctic`, m@ncarea ]i apa sunt rare mai tot timpul. Turmele de animale c`l`toresc [n funcie de sezon pentru a folosi c@t mai bine resursele existente. De exemplu, [n Canada, caribuul petrece iarna [n p`durile de conifere. {n aprilie, el migreaz` [n nord spre tundr`(regiunea Arctic` f`r` copaci) pentru reproducere, unde se hr`neste cu licheni si ierburi. El se [ntoarce [n p`dure de [ndat` ce iarna arctic` re[ncepe ]i p`m@ntul este acoperit de o crust` groas` de ghea`. {n timpul migraiei acestora, ei sunt urmai de lupi. Lupii v@neaz` animalele tinere sau bolnave care nu pot ine pasul cu restul grupului. 2. Migraia p`s`rilor. Multe p`s`ri migreaz` sezonier. Prim`vara, ele zboar` din zonele cu ierni mai calde ]i cu cantit`i mari de hran` [nspre zonele mai reci unde-]i depun ou`le ]i-]i cresc puii. Aceste regiuni mai reci au hran` [ndestul`toare numai prim`vara ]i vara. Unele specii migreaz` oricum [n zone cu mai puin` hran`, dar care ofer` mai mult` protecie [n perioada reproducerii ]i cres]terii puilor. P`s`rile se [ntorc [n fiecare an [n aceste locuri de reproducere. Cea mai lung` distan` este parcurs` de chira polar`. Ea zboara din locul [n care depune ou`le, din zona arctic` p@n` [n Anctartica ]i [napoi, [n fiecare an – o c`l`torie dus – [ntors de aproximativ 36000 km. Un alt exemplu sunt pinguinii Adelle care c`l`toresc peste 300 km pe ghea dur` a m`rii pentru a ajunge la locurile unde se reproduc, pe continentul Antarctic. Aceea]i pereche de pinguini va reveni la acela]i cuib [n fiecare an. 3 Migraia [n mediul acvatic. }i [n mediul acvatic exist` multe vieuitoare care migreaz`. Astfel balenele c`l`toresc din teritoriile de hr`nire spre cele unde se reproduc si [napoi, [n fiecare an. Din noiembrie p@n` [n aprilie, balena albastr` ]i balena cu cocoas` se hr`nesc cu animale mici, numite krill [n regiunile polare. Odat` cu apropierea iernii ele str`bat oceanul Atlantic, Pacific ]i Indian ca s` se reproduc` [n apele tropicale calde. Balenele tinere consum` mai puin` energie pentru a-]i p`stra corpul cald, [n apele tropicale calde, mai mult dec@t [n cele polare. Exist` unele animale care migreaz` dintr-un mediu [n altul. Astfel broa]tele estoase, broa]tele r@ioase, tritonii ]i salamadrele se reproduc [n ap`, dar i]i petrec aproape tot timpul pe uscat. {n fiecare an se [ntorc la lacurile ]i r@urile [n care s-au n`scut. 4 Monitorizarea migraiei [n diferite . Cercet`torii folosesc metode variate de urm`rire a mi]c`rilor speciilor migratoare, [ncluz@nd radarul ]i monitorizarea prin satelii. Cercet`torii pot recunoa]te anumite p`s`ri prinz@ndu-le ineluri la picioare. Aceasta ajut` la indentificarea traseului de migraie al speciilor. P`s`rile mai pot fi monitorizate prin ecrane radar care pot oferi imagini ale deplas`rilor marilor c@rduri. Animalele mari, cum ar fi ursul polar, pot fi echipate cu zgard` sau transmi`tor radio, dar numai [n timp ce se afla sub anestezie. B. Cooperarea Cooperarea sau comportamentul cooperativ, este comportamentul [n care membrii unei specii se adun` [n grupuri pentru activitai ca v@n`toarea, ap`rarea sau [ngrijirea puilor. Exist` multe denumiri pentru astfel de grupuri cum ar fi: cirezi, colonii, trupe. Unele sunt temporare formate cu un anumit scop, iar altele permanente ]i str@ns unite av@nd structuri clare. 1. Sigurana prin num`r Traiul [n grup ofer` animalelor multe avantaje – o protecie mai mare fa` de pr`d`tori, ajutor pentru fiecare membru s` g`seasc` hran` ]i protecie ]i m`rirea ]anselor de supravieuire. {n r@ndul p`s`rilor, de exemplu, g@]tele negre formeaz` c@rduri mari iarna ca s` se hr`neasc` [n zonele ml`]tinoase cu cantitai mari de iarba iparului. Acest lucru are avantajul c` unele se pot hrani [n timp ce altele supravegheaz` [mprejurimile de du]mani, ]i rezult` c` fiecare pas`re poate s` petreac` mai mult timp cu hr`nitul dec@t dac` ar fi fost singur`. Alte pasari cum ar fi corbii de mare, formeaz` grupuri, colonii, numai [n perioada de [mperechere. Cre]te astfel ]ansa fiec`rui individ de a-]i g`si un partener. Cuiburile sunt amplasate [n zone protejate ca s` se mic]oreze riscul datorat prad`torilor. Dac` unul dintre membrii coloniei este [n pericol, strig`tul acestuia poate alerta tot grupul. {n mediul acvatic, mii de pe]ti [noat` unul l@ng` altul [n aceea]i direcie. Ei se gr`besc, [ncetinesc ]i se [ntorc [mpreun`. Tr`ind [n bancuri uria]e se reduce ]ansa individului de a fi m@ncat . {n plan terestru, multe animale ierbivore, ca zebra si antilopele, tr`iesc [n turme mari pentru siguran`. Pr`d`torii nu atac` [n general tot grupul ci i]i aleg un animal solitar, prea b`tr@n, prea t@n`r sau bolnav care nu mai poate ine pasul. {ntr-o turm` zebrele stau [n grupuri mici de familie, conduse [n general de un mascul mare. Acesta d` un semnal de alarm` dac` grupul este [n primejdie iar animalele stau [ntotdeauna aproape unele de altele. 2. V@natul cooperativ. Unele specii, cum ar fi leii ]i cimpanzeii, coopereaz` ca s`-]i opin` prada, v@n@nd [mpreun` ]i [mp`rind hrana. Leii sunt singurele feline mari care tr`iesc [n grup. Grupurile lor numite grupuri familiale, sunt alc`tuite din doi sau trei lei ]i c@teva leoaice ]i puii lor . Leoaicele v@neaz` cel mai mult, lucr@nd [n echipe ca s` p`c`leasca turmele de antilope ]i zebre, prada lor favorit`. Odat` aleas` prada, echipa se desparte ]i se apropie din diferite direcii [ncerc@nd s` separe victima de turm`. Apoi ele fac un atac combinat sau o ambuscad`. Dac` v@n`toarea reu]e]te prada este [mp`rit` de grupul familial, masculii av@nd « prima [mbuc`tur` ». Un animal s`lbatic va asigura unui grup de lei destul` hran` pentru dou` zile. 3. Societ`i de animale. Multe vieuitoare tr`iesc [n socieat`i. Printre acestea se numar` cele de babuini, de gorile sau cele de insecte. Societ`i de gorile ; gorilele sunt animale timide ]i bl@nde. Ele tr`iesc [n familii de aproximativ 12 animale. Fiecare grup este condus de un mascul mare cu spatele argintiu. Gorilele i]i petrec majoritatea timpului pe sol, [n p`duri, hr`nindu-se [n lini]te cu vegetaie. Gorila cu spatele argintiu este [n general un mascul b`tr@n care apar` de intru]i ]i [ndep`rteaz` rivalii grupului. Gorilele i]i petrec mult timp [ngrijindu-se una pe cealalt`, fapt care joac` un rol esenial [n viaa social` ]i le ajut` s` in` grupul unit. Un pui de goril` p`streaz` contact continuu cu mama lui p@n` la v@rsta de patru luni iar mamele sunt foarte protectoare fa` de copiii lor. Femelele cu pui stau mare parte din timp [n apropierea liderului. El este tolerant cu gorilele mici ]i va [ngriji puii pentru perioade scurte de timp. Majoritatea animalelor stau [n grupul natal cel puin opt ani. Masculii, [n general, pleac` la maturitate ]i c`l`toresc singuri, deseori ani de zile, p@n` ce conving femelele s` stea cu ei ]i s` formeze un nou grup. C. Asocieri de animale. Nu numai membrii acelea]i specii tr`iesc [mpreun`. Exist`, de asemenea, asocieri str@nse [ntre membrii a dou` specii diferite. Aceste aranjamente pot fi benefice pentru ambele animale din asociere sau doar pentru unul. {n unele cazuri o specie poate face r`u celeilalte sau chiar s` o omoare. 1. Simbioza. Simbioza este asocierea a dou` specii ce profit` am@ndou` de aceasta. Unele animale de exemplu, opin hran` m@nc@nd parazii ]i insecte de pe altele mai mari. Astfel animalele mari profit` de faptul c` sunt [ngrijite. Pe]tii cur``tori lucreaz` [n perechi, [n zone numite « staii de cur`are » aflate [n recifurile de corali. Pe]tii mai mari viziteaz` aceste zone, la fiecare c@teva zile , pentru a fi cur`ati. Pe]tii cur``tori fac un dans de semnalizare a identit`ii astfel [nc@t pe]tele mare s` nu-i m`n@nce. Ace]tia [ndep`rteaz` tegumentele moarte, ciupercile ]i paraziii. Ei pot s` « serveasc` » 50 de clien`i pe zi. Graurii cur``tori caut` de m@ncare pe zebre, girafe, rinoceri ]i alte mamifere mari. Ghearele lor sunt asezate astfel `ncat s` le permite s` alerge [n susul ]i josul corpului mare al animalului. Un graur ciugulitor [ndep`rteaz` puricii, capu]ele ]i ali parazii pe care mamiferele nu-i pot [ndeparta singure. |estoasele uria]e de Galapagos sunt cur`ate de parazii de c`tre cinteze. O estoas` anun` c` este preg`tit` pentru a fi cur`at` [ntinz@ndu-]i g@tul ]i [ndep`rt@ndu-]i picioarele [n a]a fel [nc@t s` i se ridice carapacea. Pe]tii clovn c@]tig` at@t cat si hrana, stand langa anemona de mare veninoasa. In schimb, pestii apara anemonele de dusmani cum ar fi pestii fluture care au obiceiul de a misca tentaculele anemonelor. 2. Comensalismul. Comansalismul apare atunci cand o specie din asociere beneficeaza castigand hrana si un adapost, si celelalte raman afectate. Starcii de cireada stau in apropierea elefantilor, rinocerilor si altor mamifere mari. Ele mananca insectele care ies din pamant, deranjate de picioarele acestor animale mari. Ratonii vin in orase ca sa caute resturi aruncate de oameni. Aceasta nu-i afecteaza pe oameni. 3. Parazitismul. Parazitismul are loc cand o specie (parazitul) castiga de pe urma celeilalte (gazda). Exista multe tipuri de paraziti. Majoritatea nu-si ucid gazdele, caci daca ar face-o si-ar reduce sansele de supravietuire. Exoparazitii cum ar fi puricii, sunt sugaturi de sange, care traiesc pe exteriorul gazdelor. Endoparazitii cum ar fi tenia, traiesc in corpul gazdei hranindu-se cu mancarea acesteia. In interiorul intestinelor umane pot traii tenii lungi de pana la doi metri. Parazitismul reproductiv ; cucii sunt paraziti reproductivi care ies din ou. O femela depunde pana la 12 oua fiecare in cuibul unei pasari mai mici cum ar fi pitulicea, apoi il abandoneaza. Oul unui cuc este asemanator ca forma si marime cu ouale gazdei. Cand ies din ou, puii de cuc le imping pe celelalte in afara cuibului. Puiul este in curand mult mai mare decat « parintii » sai si are nevoie de mai multa hrana. Comportamentul in conditii extreme. 1. Regiunile polare. Iarna, in regiunile polare, temperatura poate cobori sub -80° C . Statul sub zapada, unde temperatura scade rare ori sub -7° C este o metoda te supravietuire. O femela de urs polar si puii ei isi petrec lunile cele mai reci ale anului intr-un barlog sapat in nameti de zapada. Acesta este format dintr-un tunel din care se intra in camera mamei iar apoi in camera puilor. Incaperea femelei se continua cu o camera inferioara, si este aerisita printr-o gura de ventilatie. Inainte de intrarea in tunel se gaseste o creasta mare de zapada. Hrana este foarte saraca cand pamantul si marea ingheata si sunt acoperite cu zapada. Multe animale au metode ingenioase de obtinere a hranei. Vulpile adulmeca lemingii de sub zapada si-i omoara sarind cat mai sus si apoi cazand cu toata greutatea astfel incat sa sparga crusta de gheata de deaspura lemingului. Vara vulpile polare ingroapa hrana si oua in stratul de suprafata al tundrei. Ele scot hrana inghetata din ascunzatori, in timpul iernii. Focile fac gauri de gheata pentru a putea respira. Ursii polari localizeaza focile dupa miros si le asteapta sa apara. De asemenea ei sparg gheata pentru a prinde puii de foca. Puiul este scos afara cu laba si apoi apoi apucat cu falcile. 쥁