Referat Plantele - Fiinte Vii

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Plantele - Fiinte Vii si de asemenea puteti face Download Referat Plantele - fiinte vii

Citeste fragmente din Referat Plantele - Fiinte Vii

Biologia a stat o bună perioadă de timp sub dominaţia unei prejudecăţi izvorâtă dintr-o înţelegere greşită. Induşi în eroare de monopolul pe care anumite fiinţe vii îl deţineau asupra posibilităţilor de mişcare, savanţii le-au acordat cu dărnicie acestora numele de „animale” (anima = suflet), considerându-le a fi singurele posesoare de organe de simţ. În felul acesta, plantele erau privite ca vieţuitoare inferioare, condamnate la o existenţă vegetativă. Nimic mai fals. Se poate afirma că, dimpotrivă, plantele - potrivit necesităţilor lor proprii - deţin posibilităţi de investigare a mediului şi de acţiune deplin corespunzătoare acestor necesităţi. De exemplu, fasolea. Această plantă obişnuită, căţărătoare, foloseşte orice obiect înalt pentru a-şi ridica frunzele verzi spre Soare. Căţărarea se realizează cu ajutorul cârceilor, care sunt foarte rezistenţi şi efectuează o mişcare de rotaţie complicată. Ei se rotesc pe tot parcursul creşterii, acoperind o suprafaţă circulară din ce în ce mai mare, căutând, de fapt, un suport pentru a se agăţa de el. În momentul în care ajung la o distanţă de 2-3 cm de un obiect oarecare, mişcarea de rotaţie este abandonată şi cârceii se îndreaptă cu hotărâre către obiectul respectiv. Totul se desfăşoară ca şi cum fasolea ar „vedea”, dar este vorba despre alte simţuri cu care sunt înzestrate plantele. Lumea plantelor este de o complexitate mult mai mare decât se credea până nu de mult. În ea se desfăşoară chiar războaie necruţătoare, purtate cu arme chimice sofisticate. Cercetări făcute de către savanţi din lumea întreagă, iar la noi în ţară de către dr. Marioara Godeanu şi colaboratorii, au arătat că plantele deţin o certă posibilitate de a stabili legături de tip informaţional cu mediul. Aceste legături pot fi pe orizontală - cu alte plante, sau pe verticală – cu omul (în mod sigur) şi probabil şi cu animale. Legăturile de comunicare între două plante au fost demonstrate cu ajutorul termografiei, care a pus în evidenţă un câmp comun pentru două sau mai multe plante situate în apropiere. Acest câmp reproduce cu fidelitate schimbările petrecute în starea plantelor. Astfel, în cazul agresării uneia dintre plantele supuse testului, s-au observat emanaţii ale celorlalte plante, îndreptate către victimă, parcă pentru a-i da ajutor. Ne punem, firesc, întrebarea: să existe oare şi în lumea plantelor o sensibilitate la suferinţa aproapelui, dublată de tendinţa de a sări în ajutorul celui aflat în suferinţă? Deşi omul nu este în măsură, încă, să ştie cum simt, sau cum gândesc plantele, reciproca nu este valabilă; plantele au capacitatea de a cunoaşte gândurile sau intenţiile noastre şi de a reacţiona corespunzător, mai ales dacă aceste gânduri sunt îndreptate asupra lor. În cadrul unui experiment original efectuat de R. Backster (S.U.A.), unei anumite persoane din echipă i s-a dat în sarcină să agreseze o plantă, prin amputarea unei frunze. Rând pe rând, membrii echipei s-au apropiat de plantă, simulând fiecare intenţia acestei agresiuni. Reacţia plantei, urmărită pe un aparat special, a fost foarte slabă, aproape inexistentă. În momentul în care s-a apropiat persoana desemnată să săvârşească agresiunea, cu toate că aceasta şi-a disimulat şi în gând intenţiile, reacţia plantei a fost promptă şi violentă. Dr. Marioara Godeanu deţine una dintre cele mai evidente dovezi ale modului în care o plantă poate reacţiona la gândurile şi trăirile umane. În cursul unui experiment filmat, dr. M. G. îşi concentra atenţia asupra unei plante, în timp ce un aparat special înregistra expresia grafică a reacţilor plantei pe o bandă de hârtie. Experienţa decurgea normal, când, pe neaşteptate, a explodat un bec. Dr. Godeanu a avut o reacţie de surpriză extrem de puternică, trăită foarte intens. Experimentul s-a întrerupt. Ulterior, analizându-se banda de hârtie care înregistrase reacţiile plantei, s-a constatat că şi aceasta reacţionase extrem de puternic la emoţia resimţită de dr. M. G. în momentul exploziei becului. Acul instrumentului de inscripţionare înregistrase curbe cu amplitudinea maximă posibilă, fapt fără precedent în istoria experimentelor anterioare. Când sunt obiectul unei agresiuni, plantele reacţionează în moduri foarte evidente. Înregistrarea curenţilor superficiali la plantele nestresate a pus în evidenţă o evoluţie ciclică, cu o periodicitate remarcabilă, asemănătoare, în bună parte, cu aspectul curenţilor cerebrali umani. În momentul unei agresiuni, biocurenţii respectivi se intensifică paroxistic, putându-i asemui unui strigăt. Srigătul mut al plantelor rănite bântuie Terra. Acest adevăr trebuie să-l determine pe om să-şi completeze, pe de o parte, cunoştinţele pe care le deţine despre lumea vie şi, pe de altă parte, să-şi reconsidere poziţia faţă de restul speciilor, care, indiferent cum le-am numi, sunt cu toate animate. Bibliografie: ŞERBAN, Mihai E. „Omul şi astrele”, ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1986 Pag. PAGE 1 din NUMPAGES 2 BĂRBUŢĂ Ştefan-Horia, cl. a V-a B, Colegiul Naţional „VASILE ALECSANDRI” Galaţi Plantele – fiinţe vii 쥁